311 matches
-
Aurel, Tăbăcaru Ion, Merticaru Vasile, Filioreanu Alexandru, Parascan Onofrei, Brădescu Ion, Staicu Ioan, Zaharia Teodor, Andrieș Victoria, Baran Aurica, Gribincea Leonid, Popovici Vasile, Tansanu Ioan. Toma Eugenia ce era? D. T.: Secretară la UTC, ca și Chiriță Ion. S. B.: Hrib Aurel va apărea destul de des. D. T.: Hrib a fost secretar UTC la Municipiu și la propagandă la județ, chiar șef de secție la CJ al PCR. El a semnat hârtiile mele de căsătorie cu Ancuța Daniela în calitate de viceprimar, în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Onofrei, Brădescu Ion, Staicu Ioan, Zaharia Teodor, Andrieș Victoria, Baran Aurica, Gribincea Leonid, Popovici Vasile, Tansanu Ioan. Toma Eugenia ce era? D. T.: Secretară la UTC, ca și Chiriță Ion. S. B.: Hrib Aurel va apărea destul de des. D. T.: Hrib a fost secretar UTC la Municipiu și la propagandă la județ, chiar șef de secție la CJ al PCR. El a semnat hârtiile mele de căsătorie cu Ancuța Daniela în calitate de viceprimar, în 1986. S. B.: Mai departe... Merticaru Vasile era
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Munteanu Mircea, Popovici Dan și, ca secretar, Crețu Iulian. Biroul executiv al CJ al FUS era format din: Baciu Ruxanda, Bădărău Gheorghe, Blaga Ion, Brânzei Petru, Buiuc Maria, Chele Ioan, Chiriac C., Gălățeanu Emilia, Lăcătușu Petru, Filimon Lucia, Hurjui Tatiana, Hrib Aurel, Găină Georgeta, Leon Aurel, Bârleanu Eftimie, Manciuc Gheorghe, Mircea Radu Iacoban, Murgoci Domnica, Nicolai Flavian, Pricop Vasile, Savin Ioan, Șerb Vasile, Roșca Maria-Elena, Staicu Ioan, Tănase Tatiana, Török Geta, Toma Florica, Tubac Ioan, Grădinaru Ioan, Turtă Dumitru, Munteanu Mircea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
executiv al CJ al FDUS făceau parte: Nițescu Cătălina, Jalbă Costică, Florea Pavel, Găină Georgeta, Mihai Maria, Aruxandei Vasile și Uzier Elena. Comisia de propagandă, cultură și presă a FUS avea 54 de membri 5. Biroul Comisiei era format din: Hrib Aurel (președinte), Murgoci Domnica și Buiuc Maria (vicepreședinți), Șerb Vasile (secretar), Gălățeanu Emilia, Iacoban Mircea Radu, Leon Aurel, Bârleanu Iftimie, Floareș Alecu, Blanaru Natalia, Bujor Emilian, Creangă Ioan, Vasiliu Gheorghe (membri). Sunt câteva persoane care apar în plus față de cele
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de colaborare nu am avut. Ca student am scris niște articole, reportaje că erau evaluate ca student stagiar. Erau pentru dosarul de practică. S.B.: În Planul de acțiuni al secției de Propagandă din 1977103 apar nume noi de responsabili: Aurel Hrib, Maria Gaube, Manole Corcaci. De sesizat este un lucru: există capitolul "Presa de partid" care cuprindea analiza activității colegiului redacțional al revistei Convorbiri literare. D.T.: Da, Aurel Hrib a devenit după aceea primar adjunct, prim-vicepreședinte la Municipiu, el mi-
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
al secției de Propagandă din 1977103 apar nume noi de responsabili: Aurel Hrib, Maria Gaube, Manole Corcaci. De sesizat este un lucru: există capitolul "Presa de partid" care cuprindea analiza activității colegiului redacțional al revistei Convorbiri literare. D.T.: Da, Aurel Hrib a devenit după aceea primar adjunct, prim-vicepreședinte la Municipiu, el mi-a semnat certificatul de căsătorie în 1986. Iar Manole Corcaci este cel care va deveni mai târziu cenzorul-șef ani de zile. Condiții ale procesului didactic Studenții și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
143, 160, 163, 164, 168, 259, 266, 313, 453 Holga, Petru, 234 Homutescu, Adrian, 77 Honceriu, Dan, 160 Horaicu, Cornel, 359 Horbaniuc, Bogdan, 161 Horbaniuc, Dumitru, 123, 126, 127, 153 Horciag, Vasile, 77 Horomnea, Emil, 122, 229 Hotea, Vasile, 105 Hrib, Aurel, 74, 88, 258 Huian, Gheorghe, 64 Huiu, Constantin, 64, 91, 95, 124, 125, 126, 150, 236 Huluță, Antoaneta, 87 Humă, Ioan, 153, 217, 223, 451 Huminic, Victor, 398, 401, 402, 405 Hurjui, Tatiana, 88 Hurjui, V., 213 Hurubean, Alina
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Consiliul județean al FDUS, 1980, filele 109-111. Iată care erau membrii comisiei: Andrieș Andy, Axinte Vasile, Bârleanu Eftimie, Blanaru Natalia, Buiuc Maria, Bujor Emilian, Chiriac Elena, Creangă Ioan, Dodea Ilie, Enciu Olga, Floareș Alecu, Florea Pavel, Fifirig Măndița, Gălățeanu Emilia, Hrib Aurel, Hustin Ioan, Iacoban Mircea Radu, Leon Aurel, Macovei Gheorghe, Matei Marieta, Murgoci Domnica, Ouatu Alice, Podoleanu Adrian, Roman Romică, Șerb Vasile, Sorcaru Ioan, Ștef Mircea, Teodoru Tudorița, Țugui Georgeta, Vasiliu Gheorghe, Vasman Agneta, Zaharia Alexandru, Axinia Claudia, Bârzu Mihai
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
așa ab initio: Când pe el veni botezul/ Îl trecu auzul (s.n.), văzul,/ Nici că-i pasă lui săracul,/ Că nănașa spune crezul/ Și se leapădă de dracul 63. Atmosfera incintei este cea obișnuită: Marta mânue cociorbe/ Iar Maria toacă hribii.// Iar la colțul marei vetre/ Stau pe laiți, lângă spuze,/ Un moșneag și trei cumetre,/ Povestesc mișcând din buze./ Tinerica puica nașa/ Prejmuiește tot pe moașa,/ Pe când spală la un blid,/ Iar bătrâna gată fașa/ Și cumetrele se râd64. Nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
auzea deloc. Rămăsesem în cerdac, împreună cu Florența Albu; Magdalina întreba, din ochi, ce poftesc cei doi orășeni și, când ne-a citit pe buze numele Toader, s-a dat la o parte, poftindu-ne în casa-muzeu. A apărut și Toader Hrib desigur, în costum național bucovinean. Parcă văd și acum ochii lui mari, albaștri, ochi de cine-vedetă, ușor osteniți, totuși, luminoși și pătrunzători. Meritul descoperirii țăranului autodidact în postura de scriitor (ținea un jurnal-cronică de-a dreptul formidabil prin sinceritate, originalitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
unui univers rural profund original, cu adevărat românesc, emoționant și entuziasmant tot odată.... După ani și ani, l-am vizitat din nou pe moș Toader. Așa surdă cum era, Magdalina auzise de mult chemarea cerurilor, plecând în cealaltă lume. Toader Hrib nu mai avea nici glas, nici putere dar nu se dădea bătut: și-a înregistrat prezentarea muzeului pe casetofonul ce-l purta agățat la gât. Când se ivea vreun vizitator, dădea drumul la bandă și-și însoțea vocea de altădată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la gât. Când se ivea vreun vizitator, dădea drumul la bandă și-și însoțea vocea de altădată cu gestică de dirijor, arătând cu cârja, de pe scaun, obiectul despre care se făcea vorbire în difuzor. Apoi, s-a mutat și Toader Hrib în ceruri. A rămas "Cronica". Căreia i s-ar potrivi cele scrise de țăranul de la Arbore despre un fântânar din sat: "De câte ori bem apă din asemenea fântâni, ne-au învățat tata să zicem bogdaproste de suflet." * O lungă paranteză: după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Mai bine zis, lipsa de voință a celor ce au intrat, legal, în posesia unui tezaur pe care nu-l respectă fiindcă nu-l înțeleg. Una-i să moștenești patru boi și alta un muzeu! Singura urmașă a lui Toader Hrib a fost o stră-stră-verișoară. Prin sat se vorbește că prima grijă a noii stăpâne a fost să vândă icoanele străvechi (fala muzeului!) și alte piese având ceva căutare. O fi așa, n-o fi așa oricum, e dreptul ei. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
O fi așa, n-o fi așa oricum, e dreptul ei. De aici încolo ar putea intra în discuție doar oarecari criterii morale, nu și de legitimitate ori legalitate a înstrăinărilor. Chiar dacă n-a avut gir oficial, colecția lui Toader Hrib intrase într-un circuit turistic recomandat în pliantele ONT, se bucurase de mai multe consemnări în presa străină decât cutare Muzeu cu ștaif, iar în Cartea de impresii (unde-o mai fi?) se rânduiesc semnături dintre cele mai prestigioase. "Cronica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Jurnalul trebuia publicat: mărturisea un destin tragic, într-o scriitură reținută și resemnată, cu frazare elegantă și incursiuni culturale de-a dreptul excepționale. Ar fi venit în seria deschisă de Jurnalul altui fost pușcăriaș în anii '50, țăranul bucovinean Toader Hrib ("Cronica de la Arbore", tipărită în două ediții) care, evident, pe alt palier și cu alte mijloace, revela la fel de sincer un univers bucovinean luminat de aceeași bucurie dăruită și întemeiat pe aceeași credință: spiritul nu trebuie să se lase copleșit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
necunoscut ar fi rămas pe mai departe, dacă destinul său postum nu s-ar fi intersectat mai întâi cu o anume întâmplare și, apoi, cu instinctul de adevărat copoi într-ale istoriei ce l-a caracterizat pe țăranul autodidact Toader Hrib de la Arbore. Iată că, plecat în alte lumi de atâta vreme, moș Toader ne mai prilejuiește surprize culturale! Dac-aș crede în spiritism și aș mai lua și-n considerare faptul că, pe Internet, instituția muzeală Hrib continuă să funcționeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
țăranul autodidact Toader Hrib de la Arbore. Iată că, plecat în alte lumi de atâta vreme, moș Toader ne mai prilejuiește surprize culturale! Dac-aș crede în spiritism și aș mai lua și-n considerare faptul că, pe Internet, instituția muzeală Hrib continuă să funcționeze, deși-i închisă și abandonată de cine știe când (o menționează până și site-ul Poliției din Rădăuți!), aș afla în acest "azi o vedem și nu e" un temei pentru acceptarea para-existențelor misterioase dincolo de hotarele lumii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Taniac, născut la Kornuluncze (Cornu Luncii, desigur) în 1869. Între aceleași coperți, câteva povestiri: "Fiica lui Decebal", "Din vremea lui Ștefan cel Mare", "Petru Cercel domn și poet în scaunul Munteniei", "Capul lui Radu"... Instinctul l-a făcut pe Toader Hrib să le cumpere imediat și să le ducă la "Muzău". Când, în 1971, pregăteam pentru tipar "Cronica de la Arbore", trecând în revistă inclusiv tot ce era înscris tezaurizat și ne-expus la "Muzău", n-am dat peste acest adevărat "Fond
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Taniac. Avea să i le furnizeze abia în 1987 Mircea Pahomi (m. 2002), un cercetător specializat mai mult în istoria Bisericii Ortodoxe din nordul Bucovinei. Cea de a treia întâmplare fericită a făcut ca hârtiile lui Taniac, păstrate de Toader Hrib, să le redescopere un tânăr împătimit de istorie, pe numele lui Marius Mirăuță, care s-a străduit să le ordoneze și să le expună, atrăgând astfel atenția asupra unui nume pe nedrept ignorat Filimon Taniac. El își spunea, simplu, "publicist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
degrabă un hobby. Cele două bresle de condeieri, a ziariștilor și a scriitorilor, și-au hotărnicit domeniile; sunt tolerate incursiuni dintr-o arenă în cealaltă (de regulă, ale scriitorilor pe tărâmul gazetăriei) și cam atât. Documentele salvate de Moș Toader Hrib pot atesta, cu egală îndreptățire, ambele calificări în cazul Taniac, care a făcut mai întâi gazetărie în cel mai deplin înțeles al cuvântului, editând la Viena, în fierbintele an 1918, "foaia săptămânală de propagandă națională" intitulată "Timpul Nou". I-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
studențești, precum și lucrări în versuri cu subiectul rezumat în titlu: "Să nu stăm cu guri uscate!", "Ergo bibamus", "Și la Iași se bea!", "Crâșmărița de la Teiu" ș.m.a. Este obligatoriu să luăm în considerare și ipoteza că documentele salvate de Toader Hrib nu-s decât parte din virtualul "Fond Taniac" și că, pentru fierberea barabulelor rusoaicei din Rădăuți, se vor fi mistuit pe horn cine știe câte alte dosare. Oricum, ceea ce s-a păstrat și ni s-a revelat acum e destul pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Fasole verde 4 Fructe de pădure 2 Fructe - pulpe în acid formic 3 Fibre de melana 2 Fire și fibre sintetice 2 G Gheață artificială 4 Ghivece cu flori 1 Gulioare 4 Gălbiori 1 H Hîrtie de orice fel 1 Hribi 1 I Încălțăminte 1 Iepuri și animale vii 1 J Jucării de orice fel 2 L Leguminoase proaspete 4 Leguminoase uscate (inclusiv deshidratate) 4 Lumanari 2 Legume congelate 4 M Mate sărate 1 Mezeluri de orice fel 1 Mere industriale
HOTĂRÂRE nr. 1.760 din 31 decembrie 1974 privind regimul tarifelor pentru tranSportul de mărfuri cu mijloace auto în trafic internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127180_a_128509]
-
pădurii În vederea recoltării și valorificării superioare a produselor accesorii ale pădurii se vor lua următoarele măsuri: 1. Se va intensifica recoltarea la maximum a fructelor de pădure (zmeura, mure, afine negre și roșii, măceșe, porumbe etc.) și a ciupercilor comestibile (hribi, gălbiori, ghebe, crăițe, roșcovi etc.), pentru care există cerințe pe piața internă și externă (anexă nr. 16). 2. Suprafețele cultivate cu arbuști fructiferi, rachița din soiuri selecționate și alte culturi speciale se vor majoră folosindu-se în acest scop fiecare
LEGE nr. 2 din 15 aprilie 1976 privind adoptarea "Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127404_a_128733]
-
de câmpie și deluroase cu păduri de foioase (silvostepă, mai ales) rromii culeg: urzici, mușețel, flori de tei și de soc, fruncte de cireș sălbatic, corn, cătină, păducel, fragi și mure. Dintre bureți cei mai recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii, iuțarii și vinețelele. În zonele montane, rromii rudari mai ales, străbat areale mari În căutarea afinelor, zmeurei (foto 7), murelor și fragilor. Dintre bureți cei mai căutați sunt: hribii (foto 8), ghebele, gălbiorii și râșcovii. Primăvara aceștia
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
bureți cei mai recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii, iuțarii și vinețelele. În zonele montane, rromii rudari mai ales, străbat areale mari În căutarea afinelor, zmeurei (foto 7), murelor și fragilor. Dintre bureți cei mai căutați sunt: hribii (foto 8), ghebele, gălbiorii și râșcovii. Primăvara aceștia recoltează muguri de brad pentru siropuri. Vara adevărate ”tabere” de rromi seminomazi vorbitori de limbă română sau maghiară pot fi Întâlniți la culesul afinelor și bureților În zona Pasului Creangă/Borsec sau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]