1,472 matches
-
de care se bucurau locuitorii acestui sat de munte, aflați în serviciul țării ca „păzitori și apărători” ai graniței. Cele mai multe documente se referă la obștea moșnenilor rucăreni, la evoluția ei, la lupta pentru menținerea ei de-a lungul vremurilor. În hrisovul din 25 decembrie 1633, emis de cancelaria domnitorului Matei Basarab și purtând semnătura originală a voievodului, satul Rucăr a fost eliberat din rumânie răscumpărând-se, plătind 1200 (o mie două sute) galbeni de aur domnițelor Buica și Ilina, fetele Doamnei Florica
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_.html [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
Matei Basarab și purtând semnătura originală a voievodului, satul Rucăr a fost eliberat din rumânie răscumpărând-se, plătind 1200 (o mie două sute) galbeni de aur domnițelor Buica și Ilina, fetele Doamnei Florica, fiica lui Mihai Viteazul. Peste opt ani, prin hrisovul din 25 iulie 1641, rucărenii au răscumpărat și de la nepoții lui Dan Vistierul cu 800 (opt sute) de galbeni de aur. Multe documente arată înstrăinări de delnițe, zălogiri făcute „la mare păs de bani” care, până la urmă, au dus la dezagregarea
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_.html [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
-ai răbdat - Ardeal pe frunți de daci crestat! te mângâiai: ești viu - nu-i totul scăpătat... e tare greu - pentru cezàr să-ți lùcri vìa dar încă și mai rea ar fi ce nu-i: sclavìa... ...viclene amăgiri - dospite prin hrisoave în lanț te-au potrivit - cu-mpărătești voroave! doar Hòrea și crai Iancu ți-s lumina cu care-ai spăimântat - la rădăcină - vina! și-ai ars - Ardealule - pe munți și la câmpie zorii-unei lumi ce va mereu să vie: nădejdea în
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1474449797.html [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
cărți de poezie de o înaltă valoare estetică și poetica, mult apreciate de iubitorii de frumos și de Dumnezeu: „Bucură-te (poeme)”, Editura „Lumină din lumina”, 1992;“Mierea singurătății (poeme)”, Editura „Zidarom”, 1994; “Cântec pentru cnemida (poem)”, Editura „Zidarom”, 1994;“Hrisov, această zi (stihuri)”, Editura „Migdal” - Korod, 1995; “Stihurile despre nisip (poeme)”, Editura „Sophia”, 2001;“Sipetul de taină (versuri)”, Editura „Ager”, 2004; “Aripa de înger (versuri)”, Editura „Artemis”, 2006;„Lacrimi de mărgean (rondeluri)”, Editura „Artemis”, 2009; Floare de hâr, 2012; Cântecul
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1475182659.html [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: GLORIE LIMBII ROMÂNE, poem de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1472542509.html [Corola-blog/BlogPost/375544_a_376873]
-
flori și arbuști, o troiță și o fântână rețin atenția călătorilor. Mânăstirea Căpriana, una dintre cele mai vechi din Moldova, se află într-un cadru de natură pitoresc din Codrii Lăpușnei. A fost construită în anul 1429, după cum atestă un hrisov prin care domnitorul Alexandru cel Bun îi dăruia soției sale Marena „Mânăstirea de la Vișnăvăț, unde este igumen Chiprian.” Vișnăvăț este numele unui pârâu care curge pe lângă mânăstire. Alexandru cel Bun i-a acordat statut de mânăstire domnească. Inițial a fost
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1495049509.html [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
în vre-o împrejurare nu l’a uitat. Are numai simpatii și stime, numai prieteni și protejați. Încet, încet, cu ochelarii pe nas, scoboară treptele Universităței, cu ghiosdanul roșu sub subțioară. Acasă ajuns, se înfundă în vraful de cărți și hrisoave, în mormanul de note și notițe, cu care alcătuiește monumentala sa operă istorică. Are însă și d-sa o dragoste la bătrânețe. Înclinare aprinsă, neînfrânată, către o ea, pentru care se ruinează, căci îi trimite tot ce agonisește...Biblioteca Urechia
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_carturar_de_renume_conte_cezarina_adamescu_1391757734.html [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
A strâns atâtea lumi sub tâmple, un Univers rătăcit prin ființa sa, doruri și zboruri înalte, câteva cântece și tăceri roditoare, înscrise în subtile coduri de bare stelare; Copiii, imagini ale Sinelui nesfârșit în drumul către eternitate, mărturii ale unui hrisov de iubire; Ocupația: Un profet care plânge pentru rănile neamului său, piatră la hotar cu versu-i, semănând cuvintele ca pe niște semințe ce ard lăuntric, iradiind o frumusețe lirică indicibilă; Opera: A scris toate cărțile pe care ar fi vrut
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Lili_bobu_1405592037.html [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
arhimandrit cu drept de a construi și sfinți biserici. Reușită misiunii l-a bucurat foarte mult pe tarul Lazăr al Șerbiei cu care a avut relații apropiate toată viața. La 23 noiembie 1406 Mircea cel Bătrân îl numește într-un hrisov de danie părintele și rugătorul domniei sale, popa Nicodim. A trecut la cele veșnice la 26 decembrie 1406 în vârstă de 95 de ani și este înmormântat la mănăstirea Tismana. Din moaștele sale se păstrează numai un deget restul fiind ascunse
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/26_decembrie_sf_nicodim_de_ion_untaru_1388061429.html [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
asupra fenomenelor istoriei și adâncimile textelor prezentate. Civilizația cărții care a rodit în miezul spiritual al locului vâlcean nu poate fi separată de sfânta Mănăstire Cozia unde Filos, pe atunci logofăt a lui Mircea cel Bătrân,așa cum se amintește în hrisovul domnesc din 8 ianuarie 1392,ne oferă,cum spune autorul cărții, autentice versuri, adevărate imnuri, adunate cu strădanie într-un ciclu intitulat Pripeale,tipărite,mai apoi,în Psaltirea de la Govora din 1637.filos poate fi considerat întâiul poet român modern
ISTORIA CĂRŢII VÂLCENE- ŞCOALA DE LA RÂMNIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Istoria_cartii_valcene_scoala_de_la_ramnic.html [Corola-blog/BlogPost/350924_a_352253]
-
că mai bine de jumătate din cărțile tipărite la Râmnic pe parcursul secolului XVIII au fost distribuite în transilvania.Barbu Theodorescu scria că Ardealul devenise o adevărată comoară de cărți râmnicene. Seriozitatea, documentația,acribia cu care au fost scoase la lumină hrisoavele vechi, modul de interpretare, face din Costea Marinoiu un autor de care istoria literaturii române ar trebui să țină seama. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Istoria cărții vâlcene- școala de la Râmnic / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ISTORIA CĂRŢII VÂLCENE- ŞCOALA DE LA RÂMNIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Istoria_cartii_valcene_scoala_de_la_ramnic.html [Corola-blog/BlogPost/350924_a_352253]
-
gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007322.html [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
Articolele Autorului Vraja nopților te cere Într-o hlamidă de tăcere Și inefabilă maree Misterul tău ascuns, femeie! Și cum pășești în avanscenă Cu părul despletit, o trenă Ca o cometă de răcoare Ți se așterne la picioare Din ce hrisov și până unde Tristețea lumilor pătrunde, Ce moștenire sau crepuscul În minaretul tău minuscul? Fragilă coapsă de vioară De când te știu pe dinafară Podoabă fără circumstnață Care nu-ncapi în nici o stanță! Referință Bibliografică: Fragilă coapsă de vioară / Ion Untaru
FRAGILĂ COAPSĂ DE VIOARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Fragila_coapsa_de_vioara_ion_untaru_1326706677.html [Corola-blog/BlogPost/361962_a_363291]
-
JIU, PE ARGEȘ ȘI PE ISTRU: CĂ NU VOM MAI RABDĂ TRĂDĂRI SAU SAMAVOLNICE FĂRĂDELEGI ALE CIOCOILOR CE NE BÂNTUIE, SUB IUDE, PREȘEDINȚI ȘI REGI ! JURAM, PE LIMBA NOASTRĂ SFÂNTĂ, PE VECHII CTITORI ȘI CAZANII, PE SFINȚII TEMNIȚELOR CRUNTE, PE HRISOVUL SFINTELOR LITANII ! JURAM, PE AIUD, GHERLA, TÂRGȘOR, PITEȘTI, JILAVA, MISLEA ȘI CANAL, SĂ PUNEM IARĂȘI ROMÂNIA MARE SUB SCEPTRUL EI CREȘTIN ȘI VOIEVODAL ! JURAM, PE CALDE SFINTE MOAȘTE, PE CEI PLECAȚI FĂRĂ DE CRUCI, PE CEI DIN GROPILE COMUNE, PE CEI
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452517183.html [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
finele sec. al XVIII-lea cu semnătura lui Petre Aninoșanu; carte de semne (Treptenic), manuscris aparținând lui Constantin Aninoșanu, tatăl lui Petre Aninoșanu, talentat caligraf. Un alt manuscris de 15 file, o Cronologie alcătuită de Petre Aninoșanu între 1842-1848 „după hrisoave și Letopisețul Țării Românești” și care cuprinde anii 1290-1802; Manuscrisul românesc; o Orație de nuntă (2 pagini) scrisă în 17 august 1839, precum și o poezie populară (20 versuri) scrisă caligrafic cu litere chirilice. Referință Bibliografică: La Rucăr-Muscel, un muzeu particular
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
Lupu Buliga solicită și obține dreptul de a o reconstrui și înzestra , aceasta cu atât mai mult cu cât ea se afla în apropierea curților sale de la Ciovârnășani .Așa se face că la 12 februarie 1646 Matei Basarab dă cunoscutul Hrisov ... lui Buliga căpitanu de dorobanți din Ciovârnășani din județul Mehedinți și fiilor lui câți Dumnezeu îi vor dărui , ca să-i fie lui o sfântă mănăstire ce se zice Topolnița , unde-i hramul Sfântul Arhanghel Mihail , cu toate moșiile și cu
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
și să lăsați în pace pe această sântă mănăstire Topolnăța și pe vecinii de lângă mănăstire și toate averile sfintei mânăstiri ,nici o băntuială să nu aibă ,căci acel om rea urgie va primi de la domnia mea ...2- Așa dar, din chiar hrisovul de constituire al mânăstirii rezultă că aceasta era foarte veche, din vremea primilor Craiovești probabil , dar și că se afla ,așa cum dovedesc și alte documente , aproape părăsită , degradată și sărăcită. Buliga pune deci să se ridice o nouă construcție cea
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
a organizat sub directa supraveghere a Sfântului Nicodim cel Sfințit de la Tismana. El numește și pe cel dintâi Stareț la Mânăstirea Cozia, cunoscut din documente: ieromonahul Gavriil [5]. Prima atestare documentară a orașului Râmnic, reședința județului Vâlcea, apare într-un hrisov al cancelariei Voievodului Mircea cel Mare, la 20 mai 1388. Documentul este un act de danie prin care domnitorul dăruiește ctitoriei sale de la Cozia, printre alte privilegii, și „o moară la Râmnic [...] și curtea Hinăteștilor”, să le fie spre folosul
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
na Olte »). Domnitorul a declarat Râmnicul reședință a curții și cancelariei sale voievodale, datorită legăturii directe pe care orașul o avea cu capitalele Țării Românești - Curtea de Argeș, Câmpulung-Muscel, Târgoviște și București, dar și pentru potențialul economic al acestei vechi vetre urbane. Hrisovul din 8 ianuarie 1392 purtând pecetea și iscălitura domnitorului Țării Românești, prin care acesta dăruiește și întărește danii Mănăstirii Cozia, transmite, peste vremuri, prima menționare documentară a județului Vâlcea: „Eu, cel în cel Hristos Dumnezeu, binecinstitorul și de Hristos iubitorul
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
din luna februarie până în luna martie, Antim este la Constantinopol, iar în luna iulie apare acolo, în locul lui, Atanasie al Severinului. Dacă la anul 1392, în ianuarie, ambii Mitropoliți ai țarii, Antim și Atanasie, se înfățișează ca martori în Marele Hrisov al Voievodului Mircea cel Bătrân pentru Mănăstirea Cozia [19], Atanasie pornește iar la Constantinopol, unde se intalează din noiembrie 1396 până în martie 1397 și apoi iar din anul 1400 până în anul 1401 [20]. Acești ierarhi greci nici nu erau exclusiv
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Izverceni , cu moșul lor Lupu9. Originea modestă, moșnenească -boierească nu l-a împiedicat pe Lupu Mehedințeanu să acceadă la demnitățile de mare paharnic și mare spătar și să adune o mare avere, datorită vitejiei sale . În acest sens este elocvent Hrisovul din 1595 prin care Mihai Viteazul întărește lui Lupu al doilea paharnic satul Ponorălul ( lângă Balta , azi dispărut ), cu tot hotarul și din câmp și din pădure și din apă și din vadul pentru mori și din plai și de
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
boierilor naționaliști care se împotriveau elementelor străine, asupritoare de țară. Tot aici, arăta istoricul amintit, au strălucit două secole în istoria noastră membri din această familie Mehedințeanu, care pentru actele lor de mare virtute, bravură și vitejie au dobândit, prin hrisoave de la domnii ulteriori pământeni recompense și favoruri (p.155). Autorul (C.V.O.) și-a pus întrebări despre originea numelui și a familiei, arătând că în catagrafiile de nume oltenești nu a găsit și pe Mehedințeanu. Astfel, acesta este de părere
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
fost tocmai ca să marcheze și mai bine originea sa oltenească din Mehedinți, de care se vede că se mândrea, fiindcă îl găsim semnând documente Glogoveanu Mehedințeanu (C.V.O. p. 156). Constantin V.Obedeanu, (C.V.O.) dă rezumatul celor trei documente :- Hrisovul lui RaduVV din 12 ianuarie 1609 prin care întărește lui Vladislav moșiile Baia (de Aramă) și Costești (nu Gostești cum citează eronat C.VO.) în care figurează între martori, alături de Radu clucer Buzescu Cernica Vornic Știrbei și Lupu Glogoveanu, logofăt
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
Mehedințeanu, și Lupu Ispravnic Glogoveanu Mehedințeanu (tată și fiu), Nica Vistier, Mărzea Spătar, Bărcan Stolnic (tovarășul lui Lupu în răscoală, ucis și el ca și Lupu în acele tragice întâmplări) și Grigore Comis Grădișteanu (C.V.O. p. 156) . Alt document - hrisovul din 20 februarie 1611 de la Radu VV-prin care confirmă lui Lupu moșia Prunișor, cumpărată de la Ilinca, fata Țochii, cu 2800 aspri, document dat în Cetatea Strehăi (unde era atunci refugiat domnul). Prunișorul a rămas în stăpânirea neamului Glogoveanu până la Nicolae
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
aspri, document dat în Cetatea Strehăi (unde era atunci refugiat domnul). Prunișorul a rămas în stăpânirea neamului Glogoveanu până la Nicolae Glogoveanu (din generația trecută - sfârșitul sec.XIX) tatăl lui Ion Glogoveanu(C.V.O. p. 156). Al treilea document este un hrisov din 13 februarie 1621 prin care se întărește jupânesei Marica, a stolnicului Sârbu din Cerneți (tot boier mehedințean ce și-a vărsat sîngele în luptele lui Mihai Viteazul) dania făcută mănăstirii Tismana (veche necropolă de care se leagă familia Glogoveanu
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]