1,474 matches
-
A făcut un gest cu mâna, spre cel care tocmai intrase, bărbatul a înțeles scurtul mesaj și a mers la masa de lucru. Frumos rânduite, documentele îl așteptau, pe curiosul Andrei să le cerceteze. A răsfoit fără nici un chef vechile hrisoave prin care marii domnitorii, sau boieri de rang înalt, făceau danii mânăstirilor, sau țăranilor care se distingeau în luptele împotriva cotropitorilor. Nu se putea concentra, se gândea la Violeta, se întreba, cum de acceptase, să fie slugă fratelui. Nu-l
CĂLATORIE NETERMINATĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365504_a_366833]
-
Poate trebuie o schimbare, suntem ca la fotbal, când echipa nu merge, schimbi antrenorul, ăsta va aduce un zvâc echipei, dacă este capabil. -Sunteți meditativă astăzi! -Nu mai mult ca dumneavoastră. Ce părere aveți, văd că ați ridicat ochii din hrisoave, mai există iubire după treizeci de ani de căsătorie? -Un foc arde zeci de ani, dacă pui tot timpul lemne pe el. Când ai oprit, să mai pui combustibil, focul se stinge. Așa este și în viață. Iubirea dintre soți
CĂLATORIE NETERMINATĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365504_a_366833]
-
în vre-o împrejurare nu l’a uitat. Are numai simpatii și stime, numai prieteni și protejați. Încet, încet, cu ochelarii pe nas, scoboară treptele Universităței, cu ghiosdanul roșu sub subțioară. Acasă ajuns, se înfundă în vraful de cărți și hrisoave, în mormanul de note și notițe, cu care alcătuiește monumentala sa operă istorică. Are însă și d-sa o dragoste la bătrânețe. Înclinare aprinsă, neînfrânată, către o ea, pentru care se ruinează, căci îi trimite tot ce agonisește...Biblioteca Urechia
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
Cernăuților, cu vaste moșii în Bucovina, fost staroste de Cernăuți și pârcălab de Hotin (Hotinul a cărui istorie adevărată e ștearsă astăzi de vecinii noștri și pusă sub ctitorirea unui hatman), apărător viteaz al hotarelor țării, făcător de acte domnești, hrisoave, urice, legiuiri, ctitor de mânăstiri, refugiat la Curțile Hârlăului (după trădarea boierilor - ce noutate!- hrăpăreți, cu un sfârșit tragic (de satârul călăului la Stambul), pentru că a ales surghiunul și nu îngenuncherea.. La fel de înțesat cu date și evenimente, textul Amfilohie Hotiniul
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului SĂ NU TE MIRI... Să nu te miri, acum, că tot te mai iubesc Noi am furat, rebeli, din veșnicii clipite... Din cerurile mute-n hrisoave aurite Ți-ai scris cu fum albastru destinul îngeresc. De nemurirea mea, nicicând să nu te miri... M-ai regăsit visând, în ora înghețată Cu muzica din sfere, pulsând prin noi deodată, M-ai inhalat avid, în somn să te
SĂ NU TE MIRI... de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366490_a_367819]
-
veseliți/ Împreună regăsite, lângă maica ce iubiți/ Jucați hora înfrățirii cu flăcăi dintre stejari/ Hora sfântă a dezrobirii, hora României Mari.// Iar când falnic viitorul, va păstra în veci solia,/ Basarabia rămâne pe veci a țării noastre rai;/ Ca în hrisoave să rămână Ferdinand și cu Maria,/ Prea slăviți în România pe altarul lui Mihai.” (idem) Basarabia redevenind din acea clipă vechea provincie dacoromână. Adunarea Deputaților și Senatul României au votat la 29 Decembrie 1919, Legea privind ratificarea Unirii Basarabiei cu
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
fost croită din verticalitatea Bradului temerar, înveșmântat în legendele străbunilor păstori, ctitori de neam și de țară, în doinele Fecioarelor amazoane, care au zidit cu iscusința jertfei lor neclintitele hotare, în baladele ce-și freamătă sângele atâtor viteji, în vechile hrisoave voievodale în care s-a așezat Neamul, în cazaniile Schiturilor care ne-au brodat dreapta credință, în stejăristul datinilor și obiceiurilor în care a odrăslit ghinda regală a Vlăstarelor dace. Bradul acela permanent verde, în care își are culcuș Colindul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
-te, Ioane, pe sfinte ciolane,/ Sus pe lumina din urmă-a furtunii,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// (Radu Gyr, Anotimpul Umbrelor, Ed. Vremea, București, 1993, p.6) O altă lămurire binecuvântată a graiului, care s-a împlântat ca un hrisov ceresc pe blazonul veșniciei Neamului daco-român a fost /este și poetul Șesurilor natale din Țara de peste veac: Nichifor Crainic. Liturghia creației lirice în care s-a intonat psalmodic viața ilustrului poet, teolog, eseist, filosof și tenace român mărturisitor al dreptei
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Poem de Al.Florin ȚENE Imn către mine Căci nu mă cunosc îndeaproape îndelumina, răcoros, povestind din hrisoave râul și cerbul, aerul torturat până când ia forma nopții formă ulciorului formă porții formă piciorului de lut invadat că de lavă. Căci numai astfel lângă umăr. Lângă fântână cu izvoare fără număr lângă lanul de grâu, lângă bătaia soarelui, a
IMN CĂTRE MINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351396_a_352725]
-
asupra fenomenelor istoriei și adâncimile textelor prezentate. Civilizația cărții care a rodit în miezul spiritual al locului vâlcean nu poate fi separată de sfânta Mănăstire Cozia unde Filos, pe atunci logofăt a lui Mircea cel Bătrân,așa cum se amintește în hrisovul domnesc din 8 ianuarie 1392,ne oferă,cum spune autorul cărții, autentice versuri, adevărate imnuri, adunate cu strădanie într-un ciclu intitulat Pripeale,tipărite,mai apoi,în Psaltirea de la Govora din 1637.filos poate fi considerat întâiul poet român modern
ISTORIA CĂRŢII VÂLCENE- ŞCOALA DE LA RÂMNIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350924_a_352253]
-
că mai bine de jumătate din cărțile tipărite la Râmnic pe parcursul secolului XVIII au fost distribuite în transilvania.Barbu Theodorescu scria că Ardealul devenise o adevărată comoară de cărți râmnicene. Seriozitatea, documentația,acribia cu care au fost scoase la lumină hrisoavele vechi, modul de interpretare, face din Costea Marinoiu un autor de care istoria literaturii române ar trebui să țină seama. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Istoria cărții vâlcene- școala de la Râmnic / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ISTORIA CĂRŢII VÂLCENE- ŞCOALA DE LA RÂMNIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350924_a_352253]
-
fost prins prin trădare În schimbul unui apanagiu anual ca dare Împăratului de 300000 de aspri, bani grei! LOGOFĂTUL NEACȘU Se încurcă ițele și oamenii mei Vorovesc de un răzbel de răzbunare, Să pedepsească Valahia de neascultare. În canțelarie am deslușit hrisoavele sosite Care pomenesc de Bedreddin și sunt dovedite Vizitele lui Mustafa în Valahia și ajutorul dat. RADU ALUNĂ Veneția urăște de moarte pe Sigismund împărat! LOGOFĂTUL NEACȘU Duce o politică dublă și mârșavă, Fără a face în jurul acțiunilor zarvă. RADU
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
Pentru liniștea țării! MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către Radu Alună. A sunat ceasul plecării! STAREȚUL SOFRONIE M-ați chemat Măria-Ta? MIRCEA CEL BĂTRÂN Da!Voiesc să mă spovedesc! Dar, nu am timp, mă grăbesc! După o pauză. ). Să adaugi pe hrisovul de ctitorie voința mea, Monăstirea sp fie numită COZIA! TABLOUL II Scena 1. POVESTITORUL Mircea cel Bătrân moare la Curtea de Argeș.E adus cu un cortegiu de căruțe la Mănăstirea Cozia. Sute de oameni cu lumânări în mâini înconjoară carul mortual
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
părtaș Și la bine și la rău în luptele de pe imaș. CORUL PATRULEI ( Auzindu-se în depărtare.). În corturi dorm oștenii, În pădure dorm buștenii! Somnul tuturor le place Fiindcă peste tot e pace! POVESTITORUL Mircea cel Bătrân cercetează un hrisov, făcut sul ce se afla pe masa unde se văd o mulțime de alte hrisoave cu pecetea domnească. După ce citește stă pe gânduri și apoi își spune în gând: MIRCEA CEL BĂTRÂN Îmi sciru plăieșii din Valahia de Jos și
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
în depărtare.). În corturi dorm oștenii, În pădure dorm buștenii! Somnul tuturor le place Fiindcă peste tot e pace! POVESTITORUL Mircea cel Bătrân cercetează un hrisov, făcut sul ce se afla pe masa unde se văd o mulțime de alte hrisoave cu pecetea domnească. După ce citește stă pe gânduri și apoi își spune în gând: MIRCEA CEL BĂTRÂN Îmi sciru plăieșii din Valahia de Jos și românii din Banat Că în cete multe și înarmate s-au adunat. Oasetei mele se
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
aud pași care se îndepărtează. CETAȘUL VOLBURĂ Să mă ierte Măria-Ta, Mai este nevoie de prezența mea? MIRCEA CEL BĂTRÂN Surprins de prezența lui Volbură.). Mai ești aici? Crezusem ca-i plecat! Să-i spui Logofătului Neacșu că după ce hrisoavele primite Au fost în canțelarie deslușite 15 Să vină la mine negreșit. Că avem multe de vorovit. POVESTITORUL În acest timp cetașul Volbură se retrage.Mircea cel Bătrân rămâne gânditor privind pe fereastra cortului prin care se văd grupuri de
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Trecând printre corturi.). Oșteni sculați! Și vă spălați! Armele să pregătiți, Pe valahi să-i dezrobiți! Se aude cornul deșteptării.). TABLOUL III POVESTITORUL În cortul domnesc Mircea cel Bătrân stă la masă împreună cu logofătul Neacșu. Pe masă sunt multe hrisoave, făcute sul cu pecetea mare domnească. Pe rând cei doi le desfășoară și le cercetează.de o parte și alta a cortului sunt doi străjeri. În planul 2 al scenei se văd corturile taberei. În general același decor ca în
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
uscat; bărbos, Cu trupul vlăguit și noduros, Purtând cu el miraculoasa cheie Cu care fericirea să ne deie... Îl văd așa, la vârsta ta de-acum, Cu pasul voinicesc întins la drum, În ambianța luminoasei oaze, În descifrarea unor vechi hrisoave, Subliniind întreaga lor savoare Ce-o dă distanța celor trecătoare. Îmbini știință și exactitate Cu-o bună doză de naivitate. Sub ochiul tău lucid, dar generos Trecutul pitoresc și savuros... Cum sufletul vibrează ca o strună, Nu-ți pasă nici
PASIUNE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356410_a_357739]
-
Lupu Buliga solicită și obține dreptul de a o reconstrui și înzestra , aceasta cu atât mai mult cu cât ea se afla în apropierea curților sale de la Ciovârnășani .Așa se face că la 12 februarie 1646 Matei Basarab dă cunoscutul Hrisov ... lui Buliga căpitanu de dorobanți din Ciovârnășani din județul Mehedinți și fiilor lui câți Dumnezeu îi vor dărui , ca să-i fie lui o sfântă mănăstire ce se zice Topolnița , unde-i hramul Sfântul Arhanghel Mihail , cu toate moșiile și cu
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
și să lăsați în pace pe această sântă mănăstire Topolnăța și pe vecinii de lângă mănăstire și toate averile sfintei mânăstiri ,nici o băntuială să nu aibă ,căci acel om rea urgie va primi de la domnia mea ...2- Așa dar, din chiar hrisovul de constituire al mânăstirii rezultă că aceasta era foarte veche, din vremea primilor Craiovești probabil , dar și că se afla ,așa cum dovedesc și alte documente , aproape părăsită , degradată și sărăcită. Buliga pune deci să se ridice o nouă construcție cea
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Izverceni , cu moșul lor Lupu9. Originea modestă, moșnenească -boierească nu l-a împiedicat pe Lupu Mehedințeanu să acceadă la demnitățile de mare paharnic și mare spătar și să adune o mare avere, datorită vitejiei sale . În acest sens este elocvent Hrisovul din 1595 prin care Mihai Viteazul întărește lui Lupu al doilea paharnic satul Ponorălul ( lângă Balta , azi dispărut ), cu tot hotarul și din câmp și din pădure și din apă și din vadul pentru mori și din plai și de
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
boierilor naționaliști care se împotriveau elementelor străine, asupritoare de țară. Tot aici, arăta istoricul amintit, au strălucit două secole în istoria noastră membri din această familie Mehedințeanu, care pentru actele lor de mare virtute, bravură și vitejie au dobândit, prin hrisoave de la domnii ulteriori pământeni recompense și favoruri (p.155). Autorul (C.V.O.) și-a pus întrebări despre originea numelui și a familiei, arătând că în catagrafiile de nume oltenești nu a găsit și pe Mehedințeanu. Astfel, acesta este de părere
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
fost tocmai ca să marcheze și mai bine originea sa oltenească din Mehedinți, de care se vede că se mândrea, fiindcă îl găsim semnând documente Glogoveanu Mehedințeanu (C.V.O. p. 156). Constantin V.Obedeanu, (C.V.O.) dă rezumatul celor trei documente :- Hrisovul lui RaduVV din 12 ianuarie 1609 prin care întărește lui Vladislav moșiile Baia (de Aramă) și Costești (nu Gostești cum citează eronat C.VO.) în care figurează între martori, alături de Radu clucer Buzescu Cernica Vornic Știrbei și Lupu Glogoveanu, logofăt
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]