247 matches
-
din împrejurimile Iașilor, pentru că locuitorii acestui ținut, din cauza prezenței continue a curții domnești, sunt mai șlefuiți decât toți ceilalți” (Ib.). În lucrările ulterioare însă, care sunt, în ordine cronologică: De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus (DMN), Historia Moldo-Vlachica (HMV) și Hronicul vechimei a romano-moldovlahilor (HVR), Cantemir nu mai vorbește decât de români și de limba română: „Chiar dacă tot acest neam, spune el acum, a fost împărțit în trei ținuturi de căpetenie, totuși toți se cheamă cu același nume de români. Noi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ceea ce este vechi, perimat de ceea ce este nou și de a-l promova pe acesta din urmă, se circumscrie ideologiei marxist-leniniste a partidului nostru, o ideologie care implică, în primul rând, creativitate.“ (Convorbiri literare, ianuarie 1978) COSMA Mihail „Al României - hronic, viu pe zare Și comuniștilor - de aur - promotor, Să-l dăltuim cu har nemuritor!“ („Marea insurecție“, Orizont, 22 august 1975) COSTACHE Maria „În acest important moment de istorie românească, comuniștii de la ziarul România liberă și de la revista Magazin dau expresie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Prefață Viața artistică a Iașului, cu împlinirile și scăderile ei, a fost sistematic evocată de istorici specializați, fie în domeniul muzicii (Istoria teatrului în Moldova de T.T. Burada, Hronicul muzicii ieșene de M. Boțocan și G. Pascu), al teatrului (același T.T. Burada, dar și N. Barbu cu ale sale Momente din istoria teatrului românesc și, mai recent, N. Dănăilă cu Magia lumii de spectacol), al artelor vizual (V. Ciucă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
sine coincid surprinzător cu cele sadoveniene. De o parte, muntele sacru sadovenian și "țara de dincolo de negură"; de alta, la Blaga, muntele mitic, nu mai puțin impregnat de taine. La capătul vederii muntele era pentru mine o margine, marginá lumii... (Hronicul și cântecul vârstelor). Un Blaga interiorizat, "mut ca o lebădă", cultivă coborârea reculegere în inele mâhnit, atitudine nu mult diferită de muțenia-înțelepciune a lui Sadoveanu. Ce distanțe psihice, apoi, între autorul "Jderilor" și E. Lovinescu, foști colegi de clasă la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pudibonderia mic-bugheză, ca și albumul Casa cu perdelele lăsate. Autorul alege un subiect „scandalos”, o suită de întâmplări decameronești, având în centru un neobișnuit de viril căpitan Ioniță. Licențiozitatea e atenuată prin proiectarea pe un fundal narativ „în stil de hronic”, după modelul lui Al. O. Teodoreanu. Umorismul se valorifică și în biografiile romanțate, îndeosebi în Cetățeana Tallien, precum și în reportaje și note de drum. Un capitol aparte îl formează scrierile dedicate scenei. Disociind între cronica dramatică și critica teatrală, A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
Centrului, în revistă erau publicate articole de filosofie, literatură, lingvistică, artă, etnologie, morfologia culturii, teologie, drept, economie și științe exacte. în fine, trebuie menționate și publicațiile care nu pot fi încadrate în nici una dintre categoriile de mai sus. Este cazul Hronicului măscăriciului tăvălug. Publicație românească de satiră, redactor-șef Camil Ring, având un prim număr în ianuarie 1953. „Hronicul măscăriciului tăvălug nu apare ca să spună lucruri serioase în glumă. Când scriem «lucruri serioase» facem deja prima glumă. Căci, din nefericire, prea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
științe exacte. în fine, trebuie menționate și publicațiile care nu pot fi încadrate în nici una dintre categoriile de mai sus. Este cazul Hronicului măscăriciului tăvălug. Publicație românească de satiră, redactor-șef Camil Ring, având un prim număr în ianuarie 1953. „Hronicul măscăriciului tăvălug nu apare ca să spună lucruri serioase în glumă. Când scriem «lucruri serioase» facem deja prima glumă. Căci, din nefericire, prea puține din câte se petrec în exilul nostru românesc merită acest calificativ”. O altă publicație care merită să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Sergescu, și T. Stoicoiu. Revue des Etudes Roumaines. Arts-Folklore-Histoire-Langues et Litterature-Philosophie-Sciences Juridiques et Sociales, Fundația Regală Universitară Carol I, Paris, 1957-1958, tome V-VI. Bulletin du Centre Roumain de Recherches, Romanian Research Center, Paris, 1951, I, nr. 1, mai 1951. Hronicul Măscăriciului tăvălug. Publicație românească de satiră, I, nr. 1, 1 ianuarie 1953, Paris, p. 2. Bulletin d’Informations pour les Roumains en exile, VII, nr. 170, 1 ianuarie 1954, p. 2. Ibidem, p. 11. Ibidem, nr. 185, 15 septembrie 1954
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ca să fie nestricat”94. După pilda socrului său, și Radu de la Afumați se va adresa viitorimii de pe piatra tombală de la Argeș, pe care, în relief plat, este înfățișat Voievodul, călare și cu buzdugan în mână. Dacă presupunerea potrivit căreia acest „hronic” condensat a fost incizat în timpul vieții lui Radu, la porunca lui, este corectă, atunci întreaga „compunere” devine un pseudo reprezentant al categoriei de „exprimări postume”. Dacă însă toate cele trei părți ale pisaniei - „anunțul” inițial („Răposat-a robul lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dezvoltarea și desăvârșirea limbii române literare, București, 1970; Amintiri și portrete, Timișoara, 1975. Antologii: Antologia scriitorilor români de la 1821 încoace, I-IV, Arad, 1917-1918. Repere bibliografice: Ion Pas, Cărțile, LUT, 1926, 1494; Predescu, Encicl., 46; Ilea, Mărturisirile, 143-150; Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, București, 1965, 172-175, 207-208; Gh. Catană, Ion Clopoțel la 80 de ani, RL, 1972, 49; Mircea Popa, „Amintiri și portrete”, TR, 1974, 39; Ilie Purcaru, Ion Clopoțel, reporterul Unirii, la 90 de ani, FLC, 1982, 46; Grigore
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
III. Fragmentul Todorescu; IV. Glosele Bogdan; V. Prefețe și Epiloguri, București: Editura Acadmiei Române, 1982, 101-105. CD.1698 Dimitrie Cantemir, Divanul. Ed.: D. Cantemir, Opere complete, I, Divanul, ed. V. Cândea, București: Editura Academiei, 1974, 103-405. CH.1717-23 Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano moldo-vlahilor, ed. S. Toma, București: Minerva, 1999−2000, 1-274 (vol. I), 5-223 (vol. II). CII.~1705 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică. Ed.: D. Cantemir, Opere complete, IV, Istoria ieroglifică, ed. S. Toma, București: Editura Academiei, 1974, 51-289. CIst
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și lui D. D. Patrașcanu, iar A. Bădăuță recenzează romane de Eugen Goga (Cartea facerii) și V. Demetrius (Monahul Damian), în timp ce Scarlat Struțeanu face cronică literară la Cezar Petrescu, Omul care și-a găsit umbra și la Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc. N. N. Crețu publică un studiu despre romanul Anna Karenina de L. N. Tolstoi, Lascăr Sebastian scrie despre Oscar Wilde (The King of Life) și, sub pseudonimul Catihetul Titivillus, prezintă romanul Climats de André Maurois și traducerea din Giovanni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
o Grigore Ureche în lucrarea „Letopisețul Țării Moldovei”, nota „rumânii, câți se află locuitori în Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc sîntu cu moldovenii și toți de la Rim se trag”; o Dimitrie Cantermir în lucrarea “Hronicul vechimei a romano moldovlahilor”, spunea că “Aceștia dară (...) vestiți romani (...) sunt moșii, strămoșii noștri, a moldovenilor, muntenilor, ardelenilor(...)”. 3.Romanitatea românilor. O problemă politică. -La sfârșitul sec. XVII și în sec. XVIII au apărut primele semne ale unei conștiințe naționale
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
monografie V. Voiculescu / 130 Valentin Tașcu. Eseistul, poetul, romancierul / 133 Marin Mincu sau mitul scriitorului total / 138 Mircea A. Diaconu. "Gândirea" fără prejudecăți / 145 Iuliu Rațiu. De la Ghilgameș la ... Harry Potter / 149 George Mirea. De la canalul morții la Death Valley. Hronicul unui destin / 152 Vasile Andru. Bibliografia, o instanță inevitabilă? / 160 Mihail Mihailide. Cartea albă a medicilor-scriitori / 163 Gabriel Liiceanu. De la madonizarea femeii la morala lumească / 168 Gabriel Dimisianu prin el însuși / 174 Cornel Mihai Ionescu. Autoportret în palimpsest / 181 Eugen
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și adolescenți, care, culmea, nu începe cu Abăluță, ci cu Ion Acsan, înregistrând majoritatea autorilor românofoni, oriunde s-ar afla, și cărțile lor dedicate cu precădere celor între 7 și 17 ani. George Mirea De la canalul morții la Death Valley. Hronicul unui destin Mărturisim că n-am avut onoarea să-l cunoaștem, în sporadicele noastre colaborări la Radio din anii optzeci, pe George Mirea (n. 1929, satul Măgura, jud. Constanța), autorul acestor Memorii ... "ficționale" (Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2008, 393 pagini
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ani). Deși relatările despre mamă îmi par mai lacunare, ele sunt cel puțin la fel de incitante. Părintele Marioarei, Iosif Blaga, fusese primul intelectual cu studii universitare din Lancrăm. Era văr de-al doilea cu Lucian Blaga, însă acesta îl numește în Hronicul și cântecul vârstelor „unchi”, probabil datorită diferenței de vârstă ce-i despărțea (31 de ani). În schimb, în aceeași carte, Lucian vorbește de „verișoara mea Marioara”, cu care a fost coleg la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, unde Iosif Blaga
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
veniți călări de peste munți)"; "a se așeza într-un loc, a se statornici", "a coloniza, a întemeia o țară, un ținut, un oraș". În orice caz, citatele din textele vechi spun în continuare mai mult decît definițiile: unul, din Cantemir (Hronicul...) vorbește de descălecăturile vandalilor, vizigoților și gepizilor. Iar la stolnicul Cantacuzino sînt dese utilizările care nu se pot reduce la clișeul "întemeierii": "împresurând goții, vandalii, slovénii, hunii și alții ca aceștea și călcând și descălecând mare parte a Evropei..."
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
A fost avocat, funcționar la Editura Fundațiilor Regale și inspector oenolog al statului. Personaj pitoresc, cu gusturi rafinate, înclinat spre gastronomie și degustarea vinurilor nobile, cât și spre glume savuroase, a scris povestiri comice - cele mai reușite sunt reunite în „Hronicul măscăriciului Vălătuc“ (1928) -, epigrame și versuri satirice, aproape 200 de cronice gastronomice și a realizat traduceri din Moličre, Prosper Merimée, Anatol France, Gogol ș.a. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 24 iulie - Sf. Mare Muceniță Hristina; Sf. Mc Ermoghen; 25 iulie
Agenda2004-30-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282696_a_284025]
-
din apariții anterioare și figurează aici în aceeași îngrijire, astfel: Divanul, editat și prefațat de Virgil Cândea în 1974 la Editura Academiei; Istoria ieroglifică, editată de Stela Toma în 1973 la Editura Academiei, cu un studiu introductiv de Nicolae Stoicescu; Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, editat și prefațat de Stela Toma, dar mai recent, în 1999-2000, la Editura Minerva. Adaug două observații legate de faptul că Dimitrie Cantemir se află în situația edițiilor critice întrerupte. Prima: ediția începută în 2003 (exact la
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
Sorin Lavric Lucian Blaga, Hronicul și cîntecul vîrstelor, ediție îngrijită de Dorli Blaga, București, Editura Humanitas, 2013, 280 pag. Ce surprinde la Hronicul și cîntecul vîrstelor, scriere acoperind primii 25 de ani din viața lui Blaga, e prăpastia dintre vîrsta la care a fost scrisă
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
Sorin Lavric Lucian Blaga, Hronicul și cîntecul vîrstelor, ediție îngrijită de Dorli Blaga, București, Editura Humanitas, 2013, 280 pag. Ce surprinde la Hronicul și cîntecul vîrstelor, scriere acoperind primii 25 de ani din viața lui Blaga, e prăpastia dintre vîrsta la care a fost scrisă și tonul nefiresc de edulcorat. În noiembrie 1945, cînd își începe scrierea amintirilor, filosoful e trecut de pragul
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
nefiresc de edulcorat. În noiembrie 1945, cînd își începe scrierea amintirilor, filosoful e trecut de pragul a 50 de ani, etate îndeajuns de bătătorită pentru a făgădui o autobiografie de înaltă clasă. Mai mult, în primăvara lui 1946, cînd termină Hronicul la Sibiu, autorul e mulțumit de forma finală a manuscrisului, semn că viteza cu care îl întocmise pornea dintr-un impuls acut, pentru a cărui exprimare autorul își mistuise ultimele cinci luni. La satisfacția auctorială se mai adaugă și detaliul
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
la Cluj, apele entuziasmului lăuntric nefiindu- i tulburate de represaliile pe care le va îndura începînd cu 1948. Într-un cuvînt, Blaga avea toate condițiile să întocmească o autobiografie remarcabilă. Cu aceste împrejurări în minte, mirarea cu care străbați paginile Hronicului crește pe măsură ce constați strania inadecvare dintre întîmplările trăite de autor și aerul cu care le evocă. E ca și cum peste mintea lui Blaga s-a lăsat vălul unei duioșii iremediabile, în virtutea căreia orice eveniment capătă tenta unui suvenir drăgălaș. Moartea unei
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
adevărat memorabile - tăcerea încăpățînată a primilor ani, iluzia că norii îl însoțeau pe copil oriunde mergea - conțin mereu o nuanță intelectuală și niciodată o încordare vitală. Blaga nu are intuiția vieții, mărginindu-se doar la noțiunea ei. De aceea, în Hronicul și cîntecul vîrstelor tensiunea destinului e filtrată pînă la o diluție idilică, ce cade în picături moi pe zațul unor pagini spălăcite. E atîta umoare blajină în ele că picoteala lor visătoare sfîrșește prin a te consterna. Volumul este o
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
teoretică, de aleasă aplecare spre dezvoltarea mitică a unor detalii prozaice, dar o natură căreia îi lipsește flerul vieții. Blaga știe să vadă mitologia din spatele banalităților, dar nu simte apa vitală ce curge în albia acelorași banalități. Tocmai de aceea Hronicul e convențional, idilic și debil. Călinescu vorbește undeva de „anosmia intelectuală”, de lipsa de fler căreia îi cad victimă cărturarii, anosmie din cauza căreia un savant poate ști pe dinafară o carte erudită fără să se poată pronunța asupra valorii ei
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]