272 matches
-
spirituală a celor păstoriți. Nu puține cazuri vin să argumenteze lipsa de austeritate în viața preoților catolici din zona Hușilor - și chiar din Moldova -, și revolta credincioșilor, care și-au pedepsit păstorii spirituali, prin oprobiu, alungare și chiar cu moartea; hușenii au maltratat cu cruzime pe câțiva preoți și călugări, pe care apoi i-au înjunghiat; pe alții, după ce i-au dezbrăcat, le-au dat drumul, alții au fost aruncați în șanțuri adânci. Parohul în funcțiune la data aceea, P. Mihail
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
hotarele Ungariei să fie alungați. O parte din ei, unguri, s-au stabilit în Moldova și în amintirea lui Jan Hus, au numit Huși satul în care s-au așezat. Ei au păstrat limba maghiară ca limbă de cult, căci hușenii („Hussiani”) - scrie misionarul catolic - au cântat în această limbă „sfânta liturghie și vecernia” („Sacrum et Vesperas”), deși episcopul a intervenit ca slujba religioasă să fie oficiată în limba latină. Starea de lucruri găsită nu l-a mulțumit și a propus
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
localităților locuite de catolicii maghiari în Moldova (1743), menționa faptul că „la Huși, locuitorii și-au uitat limbile lor de origine. Vorbesc numai limba moldovenească sau muntenească, rămân totuși catolici”. Această din urmă observație se dovedește a fi deosebit de importantă: hușenii de origine maghiară, de religie protestantă (vechii husiții), stabiliți în Moldova în cursul secolului al XV-lea, oficiau slujba religioasă în jurul anului 1646 încă în limba maghiară, dar în mai puțin de un secol au renunțat la ea, adoptând limba
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iunie 1796-15 martie 1803). Orășenii catolici au cerut să fie restaurată biserica veche, dar Episcopia a aprobat construirea unei noi biserici, într-un punct geografic mai înalt, la Corni. Deci, la Huși erau două biserici, care, probabil, funcționau concomitent. Istoricul hușean este categoric: la Huși, în secolul al XVII-lea, era o biserică catolică, iar în secolul al XVIII-lea erau două biserici, nicidecum trei. În timpul războaielor ruso-austro-otomane (1787-1791), țările române au devenit teatrul operațiunilor militare. Ocupația austriacă și rusă, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
grafie diferită de cea obișnuită, toponimele: Corni Valle, Kerja, Kotroceno, Giall (Kiale, Ghial), Berlad, Kordeni, Cornu de Valle (Cornu Valle), dar și onomastica: Bossoij, Croitor, Petrasko, Blenda, Prozop, Ciolocca, Balbozan. Pentru începutul secolului al XIX-lea, informațiile legate de viața hușeană devin din ce în ce mai numeroase și mai precise. Rapoartele lui Berardi sunt semnificative: cel din 9 mai 1813 consemnează existența a 300 de familii în parohia catolică din Huși, iar cel întocmit la Iași și trimis la Roma, la 10 mai 1814
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aproximativ 33.000 enoriași. Lista „guardienilor-parohi”, care au funcționat în 1896-2003 a fost publicată de Dumitru Zaharia . Într-un articol despre ungurii de la Huși, publicat în ziarul „Opinia” (în 1897), Gh. Ghibănescu indica un număr de 1.760 catolici. Istoricul hușean remarca faptul că foarte puțini copii din familii catolice terminau cursul primar, iar la gimnaziul local, din cei 200 de elevi nu frecventa nici un elev. În 1900, erau la Huși 1.838 de catolici. În 1874, episcopul Melchisedec scria că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mândră, vrednică și de trecutul și de aspirațiile noastre”. Preocuparea istoriografiei pentru prezența și evoluția bisericii catolice în zona Hușilor nu înseamnă că aceasta era singura religie neortodoxă. S-a constatat că, de-a lungul timpului, o parte din catolicii hușeni au trecut de la husism la calvinism sau la ortodoxie. Onomastica, ce s-a conservat în documente scrise, arată perpetuarea numelor autohtone: Dogaru, Pătrașcu, Aghiorghiesei, Mihăiță, Ardeleanu, Stoica. Conviețuind în mediul românesc și ortodox, felul de viață al catolicilor din Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dughenei. Biserica exercita un control asupra modului de organizare și de funcționare a breslelor. Breasla lăutarilor (scripcarilor). Din al doilea catastih, întărit la 17 februarie 1795 de episcopul Hușilor, Veniamin Costachi, aflăm că era cea dintâi breaslă din Moldova. Scripcarii hușeni erau „robi mănăstirești și boierești”, adică ai Episcopiei, care i-a cumpărat, i-a schimbat sau i-a primit în dar. Așa se și explică așezarea cartierului țiganilor, chiar lângă Episcopie. Se prevăd condițiile primirii de străini în breaslă. Punctul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acolo; iar de va umbla cu vicleșug sau pe taină și nu-și va da obiceiul starostelui, să se globească cu 2 lei sau să se certe cu bătaie”. Breasla blănarilor. Documentul din 22 decembrie 1843 atestă existența breslei blănarilor hușeni, a căror biserică pare a fi fost Sf. Gheorghe. Această breaslă dezaproba concurența neloială și nelegală a străinilor. Prevederea era un strigăt de alarmă contra atentatului la vechile lor așezăminte de breaslă, prin care se reglementa munca, exercitarea meseriei și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Tăbăcari etc. Breasla cioclilor. În secolul al XVIII-lea, aceste bresle existau în orașele Focșani, Huși, Iași, Chișinău. Ele erau răspândite, deoarece invaziile turcilor și ale tătarilor, epidemiile și alte calamități produceau numeroase victime. Având o pondere importantă în economie hușeană, breasla evreilor a fost prima formă organizată oficial de această comunitate. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, breslele au decăzut. Conținutul lor restrictiv a fost diminuat prin Regulamentul organic, de când au început a fi numite corporații, organizarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rusească, iar cea austriacă s-a prelungit până la 30 martie 1857. Știm că în aprilie 1855 au fost încartiruiți, în Huși, 813 soldați austrieci. Din aceeași sursă, aflăm că armatele rusești încălcau granița adeseori. Nu le-a fost deloc ușor hușenilor să suporte asemenea umilințe. După Pacea de la București (1812), ținutul Fălciu și-a schimbat cu totul configurația. Ca urmare a aplicării Regulamentului organic, Moldova avea o nouă organizare administrativă. Adunarea Obștească în Moldova se compunea din 35 membri: mitropolitul, cei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
organic, Moldova avea o nouă organizare administrativă. Adunarea Obștească în Moldova se compunea din 35 membri: mitropolitul, cei doi episcopi, de Roman și de Huși, 16 boieri de rangul întâi și 16 deputați aleși de cele 16 ținuturi. În 1831, hușenii au cerut guvernului să înființeze și în orașul lor „postelnicie”, adică isprăvnicie sau prefectură și tribunal, la Fălciu distanța fiind prea mare. Au reclamat faptul că dichiul îi judecă în favoarea Episcopiei „îi închide la gros și-i pune în butuci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Husul, Ion Vodă cel Cumplit, Veniamin Costachi, Călărași, Episcopiei, Ghica Vodă, Dorobanților, Gării, Jomir, Grădinarilor, Traian etc. Este lesne de imaginat în ce condiții grele se deplasau locuitorii pe străzile orașului, care nu erau pietruite și nu aveau trotuare. Ziarul hușean „Prutul” (1887) atrăgea atenția cititorilor asupra situației grele în care se afla administrația orașului: „N-avem șosele, ...banii s-au întrebuințat pe lefuri; școlile primare sunt aruncate prin case care amerițe viiața copiilor ce le frecuantează; iluminatul e numai de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
funcționau două farmacii, două instituții de binefacere: un spital evreiesc, întreținut de comunitatea israelită și un spital susținut din donații publice, acesta din urmă funcționând, după 1863, în casele dăruite obștii de către Dimitrie Castroian. Peste 20 de ani, același Mecena hușean va dărui venitul unei moșii din județul Roman, pentru întreținerea Spitalului, care astăzi îi poartă numele. Știm că, la acea vreme, Corpul sanitar era alcătuit din șase medici, doi subchirurgi, trei „vaccinatori”, cinci moașe și doar un medic veterinar. 2
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Dan la 1771. Examinându-l, constatăm că târgul cuprindea în perimetrul său fostele sate Broșteni, Plopeni, Cotroceni și Răești, învecinându-se cu satul Corni, la răsărit. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în economia hușeană se produce o înviorare, deși după anexarea Basarabiei de către Rusia (1812), orașul Huși nu s-a dezvoltat normal. Legăturile economice ale orașului cu Chișinău, Leova, Hâncești, Cahul etc. au fost întrerupte, iar podul de la Albița, pe Prut, și-a încetat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
etc. Majoritatea târgoveților se angajau în special la treier. După 1842, în Huși au fost puse în funcțiune primele mașini de treierat. Cultura viței-de-vie. Întinsa podgorie hușeană era renumită, potrivit informațiilor documentare, încă din secolul al XVI-lea. Numeroase acte hușene, din secolul al XVII-lea mai ales, consemnează vânzări și cumpărări de vii și întinse proprietăți viticole în jurul târgului. Viile domnești, prin danii, și cele ale târgoveților, prin vânzări, ajung în mare parte în posesia Episcopiei și a boierilor. Se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
e socotit cel mai bun”. Deci, vinul din podgoriile Hușilor, precum și cel din Pâhnești, erau renumite, fiind situate în ceea ce privește calitatea, după vinul de Cotnari și chiar înaintea celui de Odobești. Altă părere laudativă aparținea postelnicului Manolaki Drăghici: el aprecia podgoria hușeană pe locul al patrulea. Cotnarii se aflau pe locul al treilea, după Odobești și Huși. Vinul de Cotnari putea rivaliza cu cel de Odobești, doar după învechire: la doi ani e prea acru și pietros, dovedind că are în el
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în fiecare an, aducând mari venituri orașului. După 1870, cultura viței-de-vie tradiționale a slăbit, fiind reluată, la începutul secolului al XX-lea, prin cultivarea viței altoite. Printr-un act din 19 ianuarie 1849, vornicul Ilie Kogălniceanu, care aprecia mult podgoria hușeană, lăsa fiului său Mihail Kogălniceanu moșiile Scrivuleni, Brăteni și Drânceni din ținutul Fălciu, precum și via din podgoria Huși, lângă biserica catolică și pe cea din Copou, de pe moșia mănăstirii Trei Ierarhi, supusă embaticului. În anii 1859-1860, Comisia statistică constată că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
orașului Huși cu apă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, funcționau șase piețe comerciale: Piața Sf. Nicolae, Pescăriei (lângă Sfinții Voievozi, pe strada Blănăriei), Lăptăriei, Verdețurilor (pe strada Ghica Vodă și pe strada Târgu Făinei), Sf. Dumitru și Primăriei. Comerțul hușean era concurat de o serie de târguri: Răducăneni (înființat în 1838), Codăești (1838), Hoceni (1846). Pentru a asigura populației satelor din nordul depresiunii Huși și din sudul depresiunii Răducăneni-Moșna o piață pentru schimbul de produse, în 1863 a fost înființat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, „târgul Hușilor”, care devenise oraș prin extindere, avea 7 mahalale cu 52 de străzi și 12.660 de locuitori, care trăiau în 3.200 case. La 13 noiembrie 1886, era inaugurată calea ferată Bârlad - Vaslui. Hușenii sperau că această minune, numită tren, va trece și prin Huși, localitate așezată la numai 31 km de Crasna. Guvernanții vremii (senatori, deputați, prefectul și primarul orașului) desfășurau o febrilă activitate pentru a aduce trenul „peste deal”. Nu numai atât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
11 noiembrie 1848), Lascăr Catargiu, „unde s-au pus de isprăvnicie un slujitor spre a nu eși din cuprinsul hotarător moșii”. Acțiunile de supraveghere și de urmărire a revoluționarilor din Moldova și Valahia au durat până la sfârșitul anului 1849. Târgoveții hușeni. În prima jumătate a secolului al XVII-lea (circa 1650), târgoveții din Huși, ca și din alte târguri ale Moldovei, aveau numeroase obligații față de domnie: jold, podvoade, cai de olac, cară de fân, „teslărie”, „ghiață” și altele. Alte obligații ale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Infanterie din Huși. În comuna Răducăneni (jud. Fălciu), prefectul voia să numească un arendaș în postul de primar, însă țăranii s-au revoltat în masă. Împotriva lor a fost trimis batalionul permanent din Regimentul 25 Infanterie din Huși. 5. Unionismul hușean În perioada premergătoare revoluției de la 1848 și după înfrângerea ei, ideile patrioților români, printre care erau și hușeni, au circulat, au pătruns tot mai mult în spirite și au dat roade și la Huși. Aceste idei, cum ar fi unirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Miclescu, mitropolitul Moldovei, frații Filaret și Neofit Scriban, arhiererii Nectarie Herneziu, Ghenadie Șendrea și alții. La Huși, activau profesorul B. Galian și rectorul Seminarului, arhimandritul Melchisedec Ștefănescu, călugăr luminat și însuflețit de idei înaintate, care s-a situat în fruntea hușenilor, în lupta pentru unire. La 29 iunie 1856 avea loc hramul Catedralei episcopale Sf. Apostoli Petru și Pavel. Melchisedec a ținut, cu acest prilej, o înflăcărată predică-îndemn pentru Unirea Principatelor Române: „Cel ce fuge de Unire - sublinia el atunci - merge
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pământean, așa cum rezultă din listele electorale în care sunt trecuți și frații săi Neculai Bosîi și Alexandru Bosîi. La 27 august 1857, Episcopia a cerut „duhovniceștii consistorii” să întregească listele electorale, în care găsim înscriși printre cei 35 de clerici hușeni alegători pe Melchisedec Ștefănescu. La 29 august, Episcopia de Huși comunica Ministerului de Interne alegerea arhimandritului Melchisedec ca deputat în Adunarea ad-hoc de către clerul din Huși. Locotenentul de episcop Ghenadie Tripoleos a transmis următoarele informații Ministerului de Interne (Departamentul din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a-i da apă de băut, nu poate răscumpăra acest imobil pe care nu l-ar putea utiliza în nici un chip”. În sfârșit, autorii Micului dicționar enciclopedic sunt de aceeași părere: Hușii, unde - după cum remarca scriitorul Theodor Codreanu -, „responsabilii culturii hușene n-au avut grijă și de casa în care s-a născut marele om politic. Un adevărat sacrilegiu împotriva trecutului istoric național, de neiertat”. Unele manuale de istorie menționează ca loc al nașterii domnitorului orașul Huși: Manualul de Istoria Românilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]