272 matches
-
de această siluire și confiscare. Totuși, „post decisionem”, rezoluția a fost „prelucrată” și Într-o ședință specială și la Huși dar fără a se crea discuții pe marginea ei tocmai din motivul invocat ceva mai sus. Adevărata problemă a evreimii hușene era șomajul și goana În căutarea unui loc de muncă aducător de venituri pentru familii. Ceva-ceva se făcuse În acest sens Însă nu suficient pentru ca staff-ul CDE-ului să nu mai primească critici la scenă deschisă. De fapt, această
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sediilor”. Cei care semnaseră circulara ce inoculase subalternilor frica de a nu fi jefuită bostănăria fuseseră: Bercu Feldman (secretar general) și Iacob Wechsler (responsabilul comisiei organizatorice). b.t. CDE Huși a murit! !1 Arhivele consemnează și intervalul exact când evreii hușeni au Înfipt bomboana pe coliva dragei lor organizații, cu care au mers de-a brațeta timp de aproape opt ani: mai - iunie 1945- martie 1953. Partidul comunist, vrând să fie de-adevăratelea UNICA FORȚĂ POLITICĂ ÎN STAT a hotărât ca
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din care cităm, am găsit și o referire la „iarba dracului” cu care nu putem fi decât de acord 1000/100. Totul se Învârtise În jurul unui desen neinspirat al vreunui grafician elev sau profesor de la aceeași prestigioasă unitate de Învățământ hușeană care, În mod corect, sărise În ochii cenzorului: „Un desen reprezenta un fel de arbore Înalt, rămuros, format din mîini cu degete prelungi care țineau Între ele țigări aprinse din care fumul se ridica Închipuind liane, trupuri mlădioase de femei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pentru alegerea făcută, din momentul în care a optat pentru această inegalabilă Istorie a Hușilor, menită, incontestabil, să constituie un exemplu și să intre - credem, în cel mai scurt timp după publicare - în istoriografie! Gh. BUZATU Iași, 12 august 2010 Hușenilor mei, alături de care am trăit mai bine de patru decenii, o carte despre predecesori, spre folosul celor de azi și de mâine ! CUVÂNT ÎNAINTE Istoria zbuciumată a orașului Huși și a împrejurimilor sale, ca și dorința de a menține legăturile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și inedite, cărți și studii de specialitate) și la o abordare diferențiată a tematicii, fără a considera că aceasta este ultima variantă, intangibilă. Personalităților marcante ale istoriografiei române, care s-au ocupat mai mult sau mai puțin de cunoașterea istoriei hușene (Dimitrie Cantemir, B. P. Hasdeu, episcopul Melchisedec, primul istoric al zonei, Nicolae Iorga, Eudoxiu Hurmuzaki, Constantin C. Giurescu, Gh. Ghibănescu, P. P. Panaitescu, Mihai Costăchescu, Constantin Cihodaru, Dimitrie Ciurea, Gheorghe Platon, Ioan Caproșu). Cercetarea acestui subiect nu poate începe decât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al zonei, Nicolae Iorga, Eudoxiu Hurmuzaki, Constantin C. Giurescu, Gh. Ghibănescu, P. P. Panaitescu, Mihai Costăchescu, Constantin Cihodaru, Dimitrie Ciurea, Gheorghe Platon, Ioan Caproșu). Cercetarea acestui subiect nu poate începe decât după cunoașterea și recunoașterea contribuțiilor științifice ale unor cărturari hușeni: Ion Gugiuman, Ion Alex. Angheluș, Th. Codreanu, Avram D. Tudosie, Anton I. Popescu, Costin Clit, Boris Gorceac, Georgică Țoncu, Vicu Merlan, Constatin Partene, ș.a. Cu siguranță, istoricii ce vor veni vor aduce noi informații și abordări mai complexe cu privire la istoria
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ion Gugiuman, Ion Alex. Angheluș, Th. Codreanu, Avram D. Tudosie, Anton I. Popescu, Costin Clit, Boris Gorceac, Georgică Țoncu, Vicu Merlan, Constatin Partene, ș.a. Cu siguranță, istoricii ce vor veni vor aduce noi informații și abordări mai complexe cu privire la istoria hușenilor, pentru a releva fapte semnificative ale oamenilor din această zonă. Urmărind ideea de continuitate - idee fundamentală a oricărei istorii scrise -, am încercat să sistematizez materialul informativ istoric local, să ordonez logic evenimentele istorice, să prezint probleme mai vechi, adeseori controversate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să sistematizez materialul informativ istoric local, să ordonez logic evenimentele istorice, să prezint probleme mai vechi, adeseori controversate. Investigația istorică a început, cum era firesc, prin cunoașterea documentelor medievale, a memoriilor călătorilor străini și români care au trecut prin zona hușeană, și a cărților și articolelor scrise începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (episcopul Melchisedec) până în perioada actuală. În ceea ce privește modul lor de abordare, am optat pentru un plan care să permită relevarea cadrului general în care și-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
perioada actuală. În ceea ce privește modul lor de abordare, am optat pentru un plan care să permită relevarea cadrului general în care și-a desfășurat existența populația din Huși și din împrejurimile sale. Pentru că documentele o permit, am zăbovit asupra Evului Mediu hușean, evidențiind ipotezele cu privire la originea numelui orașului, toponimia zonei, administrația și dezvoltarea târgului, diminuarea ocolului în avantajul Episcopiei ortodoxe de aici. În structura lucrării s-a urmărit evidențierea problemelor fundamentale ale evoluției „orașului dintre vii”. O atenție deosebită a fost acordată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
evoluția demografică, a structurilor sociale și administrativ-edilitare. Un capitol consistent a fost dedicat conviețuirii catolicilor stabiliți aici la mijlocul secolului al XV-lea și a descendenților lor cu populația de religie ortodoxă și relevării spiritului de toleranță ce a caracterizat populația hușeană de-a lungul secolelor. Demersul de față își propune să surprindă pe plan local coordonate ale vieții social-economice, politice și cultural-religioase în Epoca Modernă: unionismul hușean, participarea hușenilor la Războiul de Independență și în Primul Război Mondial, coordonate ale vieții
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu populația de religie ortodoxă și relevării spiritului de toleranță ce a caracterizat populația hușeană de-a lungul secolelor. Demersul de față își propune să surprindă pe plan local coordonate ale vieții social-economice, politice și cultural-religioase în Epoca Modernă: unionismul hușean, participarea hușenilor la Războiul de Independență și în Primul Război Mondial, coordonate ale vieții interbelice, traiul în epoca comunistă și postcomunistă, aspecte care, mai ales pentru tânăra generație, pot fi interesante. Propunându-și nu elaborarea unor teorii noi sau rezolvarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de religie ortodoxă și relevării spiritului de toleranță ce a caracterizat populația hușeană de-a lungul secolelor. Demersul de față își propune să surprindă pe plan local coordonate ale vieții social-economice, politice și cultural-religioase în Epoca Modernă: unionismul hușean, participarea hușenilor la Războiul de Independență și în Primul Război Mondial, coordonate ale vieții interbelice, traiul în epoca comunistă și postcomunistă, aspecte care, mai ales pentru tânăra generație, pot fi interesante. Propunându-și nu elaborarea unor teorii noi sau rezolvarea celor contradictorii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ale vieții interbelice, traiul în epoca comunistă și postcomunistă, aspecte care, mai ales pentru tânăra generație, pot fi interesante. Propunându-și nu elaborarea unor teorii noi sau rezolvarea celor contradictorii, volumul de față aduce la zi informația cu privire la istoria zonei hușene, o sistematizează într-o manieră nouă și o prezintă cititorului interesat de viața predecesorilor, dintre care s-au remarcat personalități ca Ștefan cel Mare, Dimitrie Cantemir, generalul Gheorghe Teleman, Alexandru Ioan Cuza. În concluzie, cartea aceasta se dorește doar o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aduce o mai mare satisfacție. Este un prilej special de a-mi exprima deosebita admirație și prețuire pentru prof. univ. dr. Gh. Buzatu. Reputatul istoric, modelul multor profesori din generația mea, a binevoit să încurajeze încă o dată munca unui istoric hușean și să aprecieze rezultatele ei într-un mod foarte stimulator. Mulțumirile speciale ale autorului se adrezează directorului Casei Editoriale Demiurg și prietenei noastre, dr. Alexandrina Ioniță, pentru sugestiile pertinente, fără de care cercetarea istorică de față nu ar fi atins stadiul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
stadiul actual. Devotamentul ei față de actul de editare, răbdarea și competența ei profesională mi-au fost alături în ultima vreme și mi-au spulberat numeroase îndoieli. Vasile Calestru Huși, 27 iulie 2010 I. CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA GEOGRAFIA ȘI PREISTORIA ZONEI HUȘENE Așezat în partea de răsărit a județului Vaslui, într-o mică depresiune, larg deschisă către râul Prut, care constituie hotarul cu Republica Moldova, în centrul fostului județ Fălciu, orașul Huși este înconjurat din trei părți de dealuri acoperite cu vii, livezi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din ceramică și obiecte din fier. Au fost recuperate vase, cuțite, fragmente de zgură de fier, care atestă aici existența unor ateliere pentru redus minereul. Acestora, însă, li se adaugă numeroase alte izvoare istorice, care vor creiona împreună istoria locală hușeană. II. EVOLUȚIA POPULAȚIEI HUȘILOR O zonă dăruită de la natură cu toate cele necesare traiului este puțin probabil să fi rămas vreodată, pe parcursul istoriei, nelocuită, iar acesta nu a fost, nicidecum, cazul Hușilor. Teritoriul orașului Huși a fost locuit din Neolitic
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în secolele III-IV), hunii (secolele IV-V), gepizii, avarii, bulgarii. Mai stabili decât populațiile de neam germanic, de pildă, s-au dovedit a fi slavii: la începutul secolului al VI-lea, au fost asimilați și au lăsat urme în toponimia hușeană (Dobrina, Drăslăvăț, Ograda ș.a.). Populațiile turanice (cumanii și pecenegii) vor stăpâni aproape două veacuri, începând chiar să se creștineze, dar stabilitatea lor aici a fost întreruptă de năvălirea tătarilor, în 1241. Planurile Papei, ce prevedeau convertirea românilor prin catolicizarea cumanilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a crescut, Hușii trecând de la 1859, în categoria orașelor mari ale țării. Faptul se datorează Unirii Principatelor, dar mai ales prelungirii apartenenței județelor sudice ale Basarabiei la Țară. Oglindirea acestui fapt în dezvoltarea orașului Huși trebuie legată de utilizarea drumurilor hușene spre est și de aportul economic substanțial pe care îl presupun. În 1859, orașul avea 12.756 de locuitori, din care numai 2.703 știau carte. Prin urmare, până la 1803, orașul Huși era socotit târg mic; în 1832 era un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locuri numele Husul (în cel de-al doilea document apare sub forma Husea). În ultimele două, se arăta că Mărina, fata Husului, vinde lui Leoa parte din moșia sa de pe Elan, situată în marginea „târgului nostru, al Hușilor”. Raționamentul cărturarului hușean era următorul: „Mărina, care era fata Husului (documentul din 1495), era nepoata Nastei, nepoată și aceasta lui Mihăilă Buzea, care ar fi trăit în perioada domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Totodată, Mărina nu putea fi decât fiica Itcăi, sora
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
originea Fălciului în cuvântul comun falce (pl. fălci). Ghermănești. Sat și comună rurală, plasa Podoleni, situat în estul județului. În ceea ce privește originea numelui Ghermănești, Gh. Ghibănescu precizează că provine de la Gherman, urmaș al lui Ilie cel Bătrân, zis și Aliuș. Istoricul hușean credea că „Gherman trăia pe la 1620, după care vreme s-a urzit satul Ghermănești, ce se întindea pe ambele maluri ale Prutului”. Gugești. Sat și comună, situate în nord-vestul plasei Crasna. Melchisedec aprecia, invocând uricul din 22 martie 1535, dat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pârgarilor și tuturor târgoveților din Huși să nu scoată satele Episcopiei la lucru, podvoade, căratul fânului, a gheții, la teslărie și să nu dea cai de olac, ci numai să-și plătească cisla. De asemenea, Ștefăniță Lupu (1659-1661) cere dregătorilor hușeni și târgoveților, la 21 februarie 1661 (Iași) „să nu supere pe poslușnicii din satele Episcopiei Huși, să nu le intre în sat, nici să nu-i amestece cu târgul și să le întoarcă tot ce le-au luat”. O poruncă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1674) întărea Episcopiei Huși printr-un uric (vezi documentul din 31 martie 1674) stăpânirea asupra satului Broșteni cu o bucată de hotar, numită Ochiul, care ține de hotarul satului. Ca urmare a jalbei episcopului Sofronie, în care arăta că târgoveții hușeni le împresoară hotarul satului Plopeni și în urma mărturiei făcute de boierii hotarnici, același voievod întărea Episcopiei, la 22 aprilie 1674, stăpânirea asupra satului, luând zeciuială și din vii. Puternic favorizată de domnitorii din secolul al XVII-lea prin donații semnificative
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia curții domnești este așteptată cu nerăbdare de publicul hușean în ideea că istoricii, prin coroborarea cercetării documentelor medievale cu săpăturile arheologice, pot oferi o imagine mai cuprinzătoare despre viața cotidiană în orașul nostru medieval. Curtea domnească de la Huși s-a menținut multă vreme printre preferințele voievozilor Moldovei. Ștefan cel
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
moșiile Pogănești, Epureni, Hondriceni ș.a., cu un număr de 401 locuitori. Cornii, situat la nord de târg, s-a format treptat ca sat. Ștefan cel Mare a dispus așezarea coloniștilor husiți pe moșia domnească Corni, pentru a cultiva vița-de-vie. Istoricul hușean Gheorghe Ghibănescu scrie despre ungurii catolici aduși în apropierea Hușilor: „În vecinătatea piscului, zis a lui Vodă - scrie autorul citat - se afirmă că ore când au fost palate domnești, și că târgușorul aflat aici era locuit de Unguri, care în urma
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Valea lui Ivan, Valea lui Dod, Movila Păscarilor, Coada Topilelor, Coada Lungului, Unghiul Stejarului, Pruteț, Drislavăț, Gura Văilor, Fântâna lui Jirăbie, Piscul lui Vrabie, râpa Voloseni, Valea lui Roatăș, hotarul Spăriați, hotarul Cârligați, locul lui Bivol. La scurt timp, târgoveții hușeni au împresurat hotarul satului Plopeni. Ca urmare a plângerii episcopului Ioan, la 27 august 1673, Ștefan Petriceicu întărea Episcopiei stăpânirea asupra satului, având aceleași hotare stabilite anterior, împuternicind-o a lua zeciuială și din vii. Din aceleași cauze, la 22
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]