145 matches
-
visité également Stela Huțan, sa camarade de Crimée, la plus jeune femme-pilote de l'Escadrille Blanche. La première édition de ce livre, publiée en 2008, avait été pour les deux anciennes aviatrices une belle surprise et une très meritée satisfaction. Stela Huțan s'est éteinte en 2010, à 89 ans. Mariana Drăgescu nous a quitté elle aussi, en mars 2013, à l'âge de 100 ans. Mots-clés: aviation, blessés, escadrille, guerre, sanitaire. Mariana Drăgescu, fotografie-portret, aprox. 1942 (arhiva Mariana Drăgescu) Aeroportul Băneasa
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Thomas, într-o ipostază veselă (arhiva Mariana Drăgescu) Tighina, august 1941. Virginia Thomas (în picioare), Nadia Russo (în alb) și Mariana Drăgescu, în fața unui RWD 13 (arhiva Mariana Drăgescu) Nadia Russo. Campania Basarabiei, 1941 (arhiva Daniel Focșa) Fotografie-portret a Stelei Huțan făcută în 1943, pe când era pilot în Escadrila 108 Transport ușor (Escadrila Albă). Se observă detaliile uniformei și insigna de pilot militar (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul Chitila, 28 august 1941. Stela Huțan, elevă la cursurile de planorism ale Școlii de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Basarabiei, 1941 (arhiva Daniel Focșa) Fotografie-portret a Stelei Huțan făcută în 1943, pe când era pilot în Escadrila 108 Transport ușor (Escadrila Albă). Se observă detaliile uniformei și insigna de pilot militar (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul Chitila, 28 august 1941. Stela Huțan, elevă la cursurile de planorism ale Școlii de zbor fără motor CFR (arhiva Daniel Focșa) Aerodromul Chitila, august 1941. Stela se află la bordul unui planor de faza I, cu care se putea zbura pe o distanță de maximum 50
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
CFR (arhiva Daniel Focșa) Aerodromul Chitila, august 1941. Stela se află la bordul unui planor de faza I, cu care se putea zbura pe o distanță de maximum 50 de metri. (arhiva Daniel Focșa) Aerodromul Ziliștea-Buzău, 1942, la brevetarea Stelei Huțan ca pilot gradul 1. Cu spatele, comandor Tase Rotaru, comandantul școlii. În alb, instructor de zbor Stan Dănălache. Șeful comisiei, cu chipiu și ochelari de soare, general aviator Emanoil Ionescu ("Pipițu") și comandor Gheorghe Firescu. În plan secund, domnișoara din
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Pipițu") și comandor Gheorghe Firescu. În plan secund, domnișoara din imagine are la picioare o frapieră cu sticle de șampanie, pentru sărbătorirea noilor brevetați, conform tradiției din aviație. (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul de la Roșiorii de Vede, 28 iulie 1942. Stela Huțan și comandor aviator Gheorghe Firescu (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul Ziliștea-Buzău, "Septemvrie 1942. Punctul 4, Bücker-iștii". În centru, cu veston de culoare închisă, Stela Huțan (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul Ziliștea-Buzău, 1942. Camarazii de la școala de zbor. În centru, instructorul Stan Dănălache
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
conform tradiției din aviație. (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul de la Roșiorii de Vede, 28 iulie 1942. Stela Huțan și comandor aviator Gheorghe Firescu (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul Ziliștea-Buzău, "Septemvrie 1942. Punctul 4, Bücker-iștii". În centru, cu veston de culoare închisă, Stela Huțan (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul Ziliștea-Buzău, 1942. Camarazii de la școala de zbor. În centru, instructorul Stan Dănălache, flancat de soția sa (stânga, în alb) și de Stela Huțan. (arhiva Stela Huțan-Palade) Alupka, Crimeea, 16 iulie 1943. Parcul castelului Voronțov. "Scampolo (Stela
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Septemvrie 1942. Punctul 4, Bücker-iștii". În centru, cu veston de culoare închisă, Stela Huțan (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul Ziliștea-Buzău, 1942. Camarazii de la școala de zbor. În centru, instructorul Stan Dănălache, flancat de soția sa (stânga, în alb) și de Stela Huțan. (arhiva Stela Huțan-Palade) Alupka, Crimeea, 16 iulie 1943. Parcul castelului Voronțov. "Scampolo (Stela) și Mariana" (arhiva Stela Huțan-Palade) Crimeea, 1943. Maria Nicolae (Mary), Stela Huțan și Mircea Ionescu, în fața unui RWD 13 (arhiva Daniel Focșa) Fotografie-portret a Stelei Huțan, 1945
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
În centru, instructorul Stan Dănălache, flancat de soția sa (stânga, în alb) și de Stela Huțan. (arhiva Stela Huțan-Palade) Alupka, Crimeea, 16 iulie 1943. Parcul castelului Voronțov. "Scampolo (Stela) și Mariana" (arhiva Stela Huțan-Palade) Crimeea, 1943. Maria Nicolae (Mary), Stela Huțan și Mircea Ionescu, în fața unui RWD 13 (arhiva Daniel Focșa) Fotografie-portret a Stelei Huțan, 1945 (arhiva Stela Huțan-Palade) În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au mai apărut (selectiv): • Aviatori de altadata, Daniel Focșa • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • "Citește-mă pe
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Stela Huțan. (arhiva Stela Huțan-Palade) Alupka, Crimeea, 16 iulie 1943. Parcul castelului Voronțov. "Scampolo (Stela) și Mariana" (arhiva Stela Huțan-Palade) Crimeea, 1943. Maria Nicolae (Mary), Stela Huțan și Mircea Ionescu, în fața unui RWD 13 (arhiva Daniel Focșa) Fotografie-portret a Stelei Huțan, 1945 (arhiva Stela Huțan-Palade) În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au mai apărut (selectiv): • Aviatori de altadata, Daniel Focșa • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • "Citește-mă pe mine!" Jurnal de idei, Viorel Rotilă, • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
sala de festivități a căminului cultural spre a evita continuarea unor discuții umilitoare și, totodată, periculoase cu acest Sacaliuc. * * * Mare i-a fost nedumerirea tovarășului când a constatat că unii tineri dintre cei doisprezece reținuți poartă nume ca Isopescul, Muntean, Huțan, Rotari și numai câțiva erau cu -ciuc sau cu -iuc în coada numelui! Dar imediat nedumerirea s-a transformat în certitudine: Voi sînteți năpârci veninoase, dușmani ai poporului, instigatori împotriva regimului nostru, împotriva lui URSS, împotriva păcii și preteniei între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
a reveni apoi la baștina dintre stele de la Măgura, Benea, Bobeica, Lucina și Sălaș cu desagii doldora de bunuri trebuincioase traiului de zi cu zi, încât nedespărțiții noștri cai numiți și ei huțuli abia mai pășesc sub povara lor. Uneori huțanul uită să revină la huțanca lui, care tânjește cu lunile, ici-colo și cu anii, dar nu-și pierde nădejdea că acesta odată și odată tot se va întoarce la culcușul lor, dacă nu s-a prăpădit cumva răpus de vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
dor nemărginit ce mă arde statornic încă de la plecarea mea de-acasă... Pe-aista ți-l voi dărui numai ție, Mălină! Și așa, s-au așezat muntenii pe mușchiul mătăsos de la marginea poienii, mai la vale de ponoare... Se-aburcă huțanul pe huțulcă, nu putea să mai coboare!... Într-un târziu, Mălina îngână așa, ca pentru sine: Mare crai, Trifănele-pui de lele, și vezi că ai trei copii mari și huțulcă încă tânără acasă! Cobzar în toată legea... Eu te știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nu mai știu. Ce am eu cu ei, cu viața lor. Tot timpul degetele astea brutale Îmi umblă prin creier, Îmi Încurcă ideile, Îmi răvășesc sufletul. — Doamna Almosnino! Doamna Almosnino! acum mai stins, mai descurajat. — Da, da, vin. Cine-i. — Huțan, vecinul de la cinci. Veniți că moare Coana Aneta. Simt că mi se oprește inima. Deschid. — Pentru Dumnezeu ce s-a Întîmplat? — A Înghițit un os de pește și i-a rămas În gît și nu-i mai vine aer. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dau buzna cu țipetele În liniștea mea nu vreau să fac miracole nu vreau să fiu eroină sînt o rîmă o cîrtiță care se ascunde și ei mă așteaptă ea Întreabă de mine ea mă cheamă l-a trimis pe Huțan așa fac toți cînd nu mai au altă salvare se agață de cei pe care Îi consideră Învățați de parcă dacă ai făcut o facultate poți să săvîrșești minuni așa țipa și Otata pe patul morții „Nori, ajută-mă!“ se crampona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
alții că nu știi niciodată... eh, ducă-se pă pustii. Auzi, da ziseși de-o cafea. Parcă-mi veni chef, să mai vorbim și noi de lucruri mai vesele, să-ți spui cum a rămas Veta Încuiată-n baie și Huțan, de un să-l iei că ierea dus pă la cozi, ș-atunci ce să facă biata femeie, a ieșit pă geamu ăla mic În balcon, goală, goluță, numa-n țîțe și cur, cum a făcut-o mumă-sa, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
polonezi, care nu înțelegeau nimic, și practica niște chirii destul de piperate. Istoricul Neagu Djuvara, care ifost chiriaș, întărește datele despre existența ei: Știam că o cheamă «biciclista» și mă distram că există o cucoana pe care o cheamă așa". 32. Huțan Viorica Elena (26 august 1923, Gura Humorului, jud. Suceava) Prima stewardesă din România. Urmează liceul, absolvit în 1938, la Cernăuți. După alipirea Bucovinei de Nord la U.R.S.S., în 1940, familia s-a refugiat la București. A lucrat ca secretară
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Pe foc trebuie să-l ții în cinste, că și el în cinste te ține și îți dă minte."155 La huțuli, rostirea focului e tabu, tăinuirea cuvântului are valențe apotropaice: "Focului să nu-i zici "foc", ci "vatră". La huțani, în munți, să te audă că zici "foc", te-ar omorî! Ei numai "vatră" zic. Focul se mânie când îi zici foc, căci el nu e focul acela mistuitor, ci numai o binefacere pentru oameni."156 În unele părți ale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Vatra Vatra 6,0 Văculești Văculești 13,1 Saucenița 7,6 Vârfu Câmpului Vârfu Câmpului 0,1 Lunca 0,2 Ionășeni 0,1 Viișoara Viișoara Mare 2,0 Viișoara Mică 1,4 Cuza Vodă 0,2 Vlădeni Vlădeni 8,9 ��Huțani 7,1 Mândrești 6,8 Brehuiești 0,9 Hrișcani 5,6 Vlăsinești Vlăsinești 12,5 Sîrbi 7,4 Miron Costin 4,2 Vorona Vorona 5,5 Vorona Mare 2,0 Vorona Teodoru 9,1 Poiana 2,2 Joldești 5,4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
rușii - 2,3 %, bulgarii - 1,0 %, țiganii - 1,5 %, turcii - 0,9 %, găgăuzii - 0,6 %, cehii și slovacii - 0,3 %, sârbii, croații și slovacii - 0,3 %, polonezii - 0,3 %, după care urmau, cu procente mai mici, grecii, tătarii, armenii, albanezii, huțanii și alte neamuri. În toate provinciile, românii dețineau majoritatea, de la majoritatea de 97,5% în Oltenia, de 93,4 % în Muntenia și de 89,8 % în Moldova, la procente de 60-50 în Crișana-Maramureș (60,7 %), în Transilvania (57,6 %), în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Dragalina �� Cristinești Iurești Drăgușeni Joldești Drislea Lișna Dumeni Liveni Manaleasa Eșanca Loturi Flăminzi Mateeni Flondora �� Mihai Viteazu Frumușica Mileanca Gorovei Miorcani Guranda Miron Costin Hilișeu-Horia Mîndrești Ungureni Hlipiceni Mlenăuți Horlăceni Negreni Horodiștea Niculcea Hrișcani Oneaga Hudești Panaitoaia Hudum Pădureni Copălău Huțani Pîrâu Negru Iezer Plapenii Mici Ipotești Podeni Jijia Poiana Flăminzi Leorda Prăjeni Lișmănița �� Prisacani Liveni G. Enescu Rădeni Loturi Enescu Răuseni Lozna Recia Verbia Lunca Lunca Rediu Rădăuți-Prut Lunca Vf. Câmpului Rediu Răuseni Manoleasa Rînghilești-Deal Manoleasa-Prut �� Rogojești Manolești Românești Mănăstirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]