198 matches
-
populația localității . În prezent, satul are 150 locuitori, în totalitate ucraineni. Conform recensământului din 2001, toată populația localității Torăceni era vorbitoare de ucraineană (100%). Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Torăceni se ridica la 1043 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (85,62%), cu o minoritate de evrei (5,85%) și una de ruteni (7,76%). Alte persoane s-au declarat: români (6 persoane), polonezi (1 persoană) și ruși (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (93
Torăceni, Putila () [Corola-website/Science/315661_a_316990]
-
geme de suplinitori rusneci, nici de neaplicarea obligativității învățămîntului la școalele rurale românești și aplicarea strictă la cele rusești. Vom atinge numa-n treacăt învrăjbirea artificială introdusă de guvernanți între români și ruteni. Sunt în Bucovina două soiuri de slavi: huțulii, cum se vede un trib vechi de munte, care cuprinde șirul de nord al Carpaților, și rutenii, fugiți din Galiția, așezați între Nistru și Prut. Cei dentîi Sunt populație autohtonă și duc un fel de viață care cu greu se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-i spune oaspetele său, când se scoboară la câmpie. Și acest oaspete vine poate din munții Tatrei, de cine știe unde, și pricepe românește, fără să fi vorbit vreodată un cuvânt. Din această simpatie abia esplicabilă s-ar putea deduce că acești huțuli Sunt "daci slavizați ", pe când românii cari - i pricep fără să li vorbească limba Sunt "daci romanizați ". Acest trib este puțin numeros, mărunt la stat și vioi. Dar aceia cari - i dușmănesc pe români nu Sunt acești daci slavizați, ci rutenii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui G. Multe texte, mai ales în volumul de debut, au un caracter memorialistic evident. Astfel, se poate înțelege, din evocările prilejuite de moartea tatălui (Pâinea, Sfat de seară, Plata), că numele real al scriitorului se trage de la strămoșii săi huțuli: „Eu, trăgându-mă din ei și cunoscându-i bine, îi socot moții Moldovei.” Calul negru, care a dat titlul unui roman apărut în 1983, propune un simbol al morții pe care personajele o simt în preajmă și, uneori, reușesc să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
Roll (Viața romanțată a Coastei de Argint), Bogdan Amaru (Viața romanțată a Iașilor, Cafeneaua cu genii și tutun), Ieronim Șerbu (Prin regatul cerșetorilor, Crucea de piatră), mai târziu George Acsinteanu (Între românii secuizați, Maramureș) și Mircea Streinul (Cernăuți, Prin ținutul huțulilor). Valență dublă posedă și viața romanțată, cultivată cu frenezie: F. Aderca se ocupă de „oamenii excepționali” Stalin, Hitler, Kemal Atatürk, Henry Ford, W. R. Hearst, Andrew Carnegie, ca și de Cleopatra, Richard Wagner, Paul Cézanne, Isadora Duncan, Sarah Bernhardt, în vreme ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
și între 65,42% și 73,52% după cel austriac). Dincolo de aceste cifre, menționăm aici aprecierea contelui Hadyk, președintele Consiliului Aulic de Război de la Viena: populația Bucovinei era românească, neromânești fiind cîteva cătune situate în munții dinspre Galiția, locuite de huțuli. Populația Bucovinei nu se compunea însă numai din români; 28,58% după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți aici din Galiția, împreună cu huțulii și rușii, în celelalte procente fiind
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în munții dinspre Galiția, locuite de huțuli. Populația Bucovinei nu se compunea însă numai din români; 28,58% după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți aici din Galiția, împreună cu huțulii și rușii, în celelalte procente fiind cuprinși țiganii, polonezii, armenii, evreii etc. Toate aceste etnii formau poporul bucovinean, aflat sub aceeași autoritate, a Bucovinei și a Austriei. În urma politicii economice și demografice duse de Imperiul Habsburgic, la ultimul recensămînt făcut
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
1963-1989 a fost aproape inexistentă. După 1989, caii au asigurat o parte a executării lucrărilor agricole și a transportului impus de cerințele gospodărești. Baza furajeră a creșterii cabalinelor este constituită din fân, resturi vegetale, lucernă și ovăz. Se cresc rasele Huțul, Lipițan, Rusetu. În Tarnița, familiile care cresc cai sunt Ion Puiu, Mihăilă Neculai, Tătărășanu Viorel, Sava Spiridon, Botezatu Gheorghe, Țarălungă Spiridon, Guțu Costinel, Gabi Panaite ș.a.. Creșterea păsărilor este extinsă în fiecare gospodărie, greutatea unei găini ajungând în medie la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și Între 65,42% și 73,52% după cel austriac). Dincolo de aceste cifre, menționăm aici aprecierea contelui Hadyk, președintele Consiliului Aulic de Război de la Viena: populația Bucovinei era românească, neromânești fiind cîteva cătune situate În munții dinspre Galiția, locuite de huțuli. Populația Bucovinei nu se compunea Însă numai din români; 28,58% după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți aici din Galiția, Împreună cu huțulii și rușii, În celelalte procente fiind
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
În munții dinspre Galiția, locuite de huțuli. Populația Bucovinei nu se compunea Însă numai din români; 28,58% după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți aici din Galiția, Împreună cu huțulii și rușii, În celelalte procente fiind cuprinși țiganii, polonezii, armenii, evreii etc. Toate aceste etnii formau poporul bucovinean, aflat sub aceeași autoritate, a Bucovinei și a Austriei. În urma politicii economice și demografice duse de Imperiul Habsburgic, la ultimul recensămînt făcut
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
a avut în posesie o poiană, un deal de păscătoare, de fânaț, o țarină, un imaș pe marginea unui pârâu, se transformă în toponim. Creșterea numărului de locuitori, prin sporul natural, dar și prin adăugarea unor etnii diferite, ucrainieni, ruteni, huțuli, evrei, germani, a dus la sporirea suprafețelor arabile, a țarinilor, a imașurilor, a păscătorilor și fânațelor. Fiecare familie avea dreptul să defrișeze atâta pădure cât era necesar pentru a obține suprafețele de teren capabile s-o hrănească. Ofensiva asupra pădurii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ugrică), se disting mai multe tipuri de fonetism. Această diversitate a rostirilor (pronunțiilor) a fost modelată de bariera naturală a Carpaților. Așadar, putem discuta de un fonetism est carpatic (întâlnit și la graiul ceangău al limbii maghiare și la cel huțul al limbii ucrainene), unul sud carpatic (similar celui din Bulgaria, Macedonia și Grecia), unul sud vest carpatic (asemănător celui din Serbia), unul intracarpatic (specific bazinului panonic). În pofida multitudinii de fonetisme, limba română a fost unitară, deoarece latina s-a impus
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
revenit în Moldova. Odată cu dânșii, au dislocat o parte importantă a populației care i-a urmat peste munți, iar locul aproape gol a fost umplut de ruteni. La rândul lor, ucrainenii deja asimilaseră populația românească din regiune, transformând-o în huțuli, boici sau lemki (care între timp, a căpătat o origine mixtă)134. Nu întâmplător, în întreaga zonă a Carpaților Păduroși, toponimia majoră și chiar hidronimia sau oiconimia este românească 135. Descălecatul s-a petrecut într-o vreme în care populația
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
imagini sunt preluate din amplul și excepținalul lor studiu Românii din Ucraina Editura Primus, Oradea 2010. Dumitriu Manolache (Canada 2005) care În teritoriile actuale ale Ucrainei a descoperit urmele unor păstori valahi din fostul ținut românesc din Galiția, etnici precum huțulii, boikii, lemkii, goralii, lusinii care păstrează dovezi ale unui trecut comun cu al românilor. În subteranele unei mânăstiri au fost descoperite osemintele a doi domnitori valahi din sec. al- XVII- lea, Ștefan Petriceicu domn al Moldovei și Constantin Basarab din
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
ocupația teritoriului regiunii Cernăuți. Populația localităților regiunii actuale era În 1930 de 805.642 persoane repartizată 515.185 În Nordul Bucovinei, 260.182 În Nordul Basarabiei și 30.275 În zona Herța. Pe naționalități repatiția era următoarea: Nordul Buconineiucraineni (inclusiv huțuli 2,2%)-45,5%, români-28,9%, evrei-13,3%, germani- 5,9% și polonezi 4,7%. În nordul județului Hotin ucrainenii erau 57,2%, români - 19,4%, ruși - 16%, evrei - 7%. În Ținutul Herța românii reprezentau 92,8%, evrei- 6,5
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
S-a ridicat pavilionul național. Aici, „rândurile arcașilor străjeri au defilat prin fața Suveranului și a tânărului vlăstar regesc, Măria Sa Marele Voievod Mihai”. A urmat convoiul carelor alegorice, ce înfățișau, ,,turma cu stâna și ciobanii, plugul cu rodul spicelor, codrul cu Huțulii, bărbați și femei călări pe cai de munte”. Presa relata că mulțimea și-a mărturisit prin urale devotamentul față de rege, după care ,,arcășimea și-a împodobit înaltul oaspete cu brâul și buzduganul de Mare Vornic, iar pe tânărul Voievod cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de drum”) prevestește viitorul familiei respective. Dacă „primul oaspete” Într-o casă era o femeie sau un bătrân decrepit, era un semn de rele auspicii pentru oamenii din acea familie, dar și pentru recolta și animalele lor. Pentru rutenii și huțulii din Maramureș și Bucovina (din localitatea Prislop, de pildă), polaznic-ul ideal era evreul, pentru că el prevestea noroc și bogăție de-a lungul Întregului an. De multe ori, hazardul - specific acțiunilor cu valoare augurală - era eludat ; evreii din zonă erau la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este de regulă prosper și bun afacerist <endnote id="(230, pp. 56-57)"/>. În acest caz acționa explicația nr. 2, de mai sus, bazată pe stereotipul comentat și el mai sus. Probabil datorită influenței exercitate de folclorul magic al rutenilor și huțulilor din nordul Moldovei, acest eres a fost preluat și de țăranii moldoveni. În această situație Însă, condiția ca „primul oaspete” să fie de bun augur nu mai era ca el să fie neapărat evreu (deci bogat sau norocos, conform stereotipului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cuminecătura” <endnote id="(133, p. 23)"/>. În mod accidental, au fost Înregistrate unele credințe populare de acest tip În Bucovina, deci Într-o regiune de graniță cu spațiul catolic. Credințele nu se mai referă la evrei, ci la alți „străini”, huțulii : „Ca să aibă cineva noroc la Împușcat, [a]nafora ce o ia la Paști, din biserică, să o puie În pușcă și să Împuște cu dânsa și nimerește orișice vra, dar e mare păcat. Mă rog : Împușcă trupul lui Domnul Hristos
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cineva noroc la Împușcat, [a]nafora ce o ia la Paști, din biserică, să o puie În pușcă și să Împuște cu dânsa și nimerește orișice vra, dar e mare păcat. Mă rog : Împușcă trupul lui Domnul Hristos ! Un huțan [= huțul] tânăr a pus [a]nafora Într-un copac ș-a Împușcat și din [a]naforă a curs sânge” <endnote id="(259, p. 287)"/>. Chiar și acuzația de profanare a crucifixului sau a bisericii era specifică Europei Occidentale și Centrale, nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etnonim, În timp ce altele desemnează chiar o trăsătură atribuită etniei respective, printr-o transformare a semanticii lor inițiale (cazul „jidovilor” = uriași, „liftenilor” (lituanieni) = păgâni, „letinilor” = catolici etc.). Pe lângă popoarele vecine (maghiari, secui, sași, sârbi, slovaci, bulgari, turci, ruși, polonezi, ucraineni, tătari, huțuli, lipoveni, țigani), toponimia populară Îi cunoaște pe: abhazi, cerchezi, perși, anatolieni, arabi (În forma „arap”, dar și „sărăcin” = sarazin), greci, armeni, albanezi, evrei, morlaci, bosnieci, croați, cehi, lituanieni, germani, francezi, italieni; posibil pe: flamanzi, frizoni, catalani; mai puțin credibil pe
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau... simplu pornosof? Aceasta e întrebarea, inocolibilă, incocoșabilă, inebranlabilă" notează obiectul monitorizării din ero(t)icele raportări semnate mai ales de reprezentate ale "sexului frumos" (vezi DAGI, 164). q Un Avizor face imprudența de a-l întreba dacă este "român, huțul sau ucrainean, deoarece știe că prin acea zonă sunt foarte mulți dintre aceștia" consemnează un gradat cu două stele mari, căzute după 1989 (am subliniat pasajele marcând stranietatea regiunii respective pentru redactorul textului). Nici Sursa, nici Mulgătorul nu știau că
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
sau ucrainean, deoarece știe că prin acea zonă sunt foarte mulți dintre aceștia" consemnează un gradat cu două stele mari, căzute după 1989 (am subliniat pasajele marcând stranietatea regiunii respective pentru redactorul textului). Nici Sursa, nici Mulgătorul nu știau că "huțulii", "haholii" sunt etnonime regionale pentru ucraineni. r Tendința nu este specifică acestei zone culturale, ne spune Anne-Marie Houdebine, ea formează nucleul a ceea ce se numește "parler féminin": persoanele din "middle class" sunt cele mai expuse iar "societatea socialistă multilateral dezvoltată
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
glorie și legendă este locuit pe lângă populația autohtonă majoritară, de coloniști proveniți din fostul imperiu austro-ungar. În principalele orașe ale Bucovinei există organizații etnice numite „Casa Germană”, „Casa polonă”, „Casa Armeană” având caracter cultural și umanitar. Ucrainenii de la munte, numiți huțuli s-au așezat în sec. al XVII-lea prin emigrări succesive din Pocuția și Rusia Subcarpatică forțați de condițiile economice grele în zona de origine. Ei trăiesc în satele Brodina, Falcău, Ulma. Ucrainenii de șes sau rutenii sunt urmașii refugiaților
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
tot ce cuprindea în două etaje, e de lemn. Vineri, 29.VI Din vremea însorită a Leningradului, revenim în ploaia Moscovei. Sara, spectacol la operă. Muzică simfonică, arii, fragmente de operă d-na Pantofel (Slovei) danțuri. Interesant "Arcana" dans atribuit Huțulilor și care debutează cu o doină românească. PIATRA CRAIULUI* Cocostârcii, devale, au ucis părechea în cuibul cărora a ieșit un monstru, adică un boboc de gâscă. După aceea ciobanul, suindu-se în piatră, a văzut într-un loc, dimineața, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]