163 matches
-
populație. Când în anul 1634 soldații croați au dat foc orașului, acesta a ars mai multe zile și a fost aproape complet distrus. La sfârșitul războiului, în oraș mai trăiau 800 de persoane. În 1685 au început să se stabilească hughenoții și creștinii reformați din Franța, astfel în anul 1700 populația a ajuns la aproximativ 6000 de locuitori. Odată cu industrializarea în secolul al XIX-lea în Fürth a început o creștere puternică a populației. În anul 1800 populația orașului a ajuns
Fürth () [Corola-website/Science/304233_a_305562]
-
mentalul colectiv în legătură cu asediul orașului Orlèans de armata engleză (1428-1429), în cadrul Războiului de 100 de ani și eliberarea sa cu ajutorul trupelor conduse de eroina Jeanne d’Arc, cunoscută sub numele de Fecioara din Orlèans. Orașul a fost cartierul general al hughenoților în timpul războaielor religioase (secolul al XVI-lea), ocupat de germani în 1870 și bombardat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În fața Catedralei Saint Croix (distrusă de hughenoți și reconstruită de Henric al IV-lea) o impresionantă statuie de bronz
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
populație. Când în anul 1634 soldații croați au dat foc orașului, acesta a ars mai multe zile și a fost aproape complet distrus. La sfârșitul războiului, în oraș mai trăiau 800 de persoane. În 1685 au început să se stabilească hughenoții și creștinii reformați din Franța, astfel în anul 1700 populația a ajuns la aproximativ 6000 de locuitori. Odată cu industrializarea în secolul al XIX-lea în Fürth a început o creștere puternică a populației. În anul 1800 populația orașului a ajuns
Fürth () [Corola-website/Science/304375_a_305704]
-
de Valois și Henric de Navarra, ar trebui să fie garanția unei reconcilieri durabile între cele două facțiuni religioase; dar la câteva zile după nuntă, 22 august 1572, are loc atentatul împotriva lui Gaspard al II-lea de Coligny, căpetenia hughenoților. Temând o revoltă, la sfatul Caterinei de Medici, Carol decide exterminarea căpeteniilor protestante cu câteva excepții, printre care prințul de sânge Henric de Navarra și prințul de Condé. Această decizie declanșează masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu(24 august 1572), care
Carol al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/312545_a_313874]
-
Elisabeta a vrut să stârnească preocuparea Spaniei cu aceste nogocieri de căsătorie decât să ia în serios căsătoria. Înainte de urca pe tronul Franței în 1574, Henric a servit ca lider al armatei regale în Războaiele religioase din perioada 1562-1598 împotriva hughenoților și a luat parte la victoriile din Bătălia de la Jarnac (martie 1569) și Bătălia de la Moncontour (octombrie 1569). În timp ce era încă Duce de Anjou, el a devenit, de asemenea, implicat în complotul din Noaptea Sfântului Bartolomeu din 1572. Deși Henric
Henric al III-lea al Franței () [Corola-website/Science/312075_a_313404]
-
și Carol al IX-lea, pune Franța în criză constantă de religie. Henric a continuat să aibă un rol activ în războaiele religioase franceze și în 1572/1573 a condus asediul de la La Rochelle, un atac militar masiv asupra orașului hughenot. La sfârșitul lunii mai 1573, Henric a aflat că szlachta poloneză l-a ales ca rege al Poloniei, o țară cu o mare minoritate protestantă și considerațiile politice l-au obligat să negocieze sfârșitul asediului. Negociatorii au ajuns la un
Henric al III-lea al Franței () [Corola-website/Science/312075_a_313404]
-
se aștepta să producă un moștenitor după ce s-a căsătorit cu Louise de Lorena la 14 februarie 1575, nici un copil nu a rezultat din uniunea lor. În 1576, Henric a semnat Edictul de la Beaulieu prin care a garantat multe concesii hughenoților, autorizând cultul "în toate orașele și localitățile regatului, provincii sub dependența și ocrotirea regelui, fără restricții de timp și persoane". În urma acțiunilor sale, activistul catolic Henric I, Duce de Guise a format Liga Catolică. După multe negocieri Henric a fost
Henric al III-lea al Franței () [Corola-website/Science/312075_a_313404]
-
dus la formarea de numeroase noi ordine religioase în Franța (ca de exemplu Ordinul iezuit) și a adus numeroase îmbunătățiri calității clerului. Cu toate că prin Edictul de la Nantes din 1598 era permisă existența bisericilor protestante, în următorii 80 de ani drepturile Hughenoților au fost reduse treptat, până când, în 1685 edictul a fost revocat. Aceasta a dus la emigrarea masivă a Hughenoților. Cu toate că biserica a fost puternic atacată de filozofii iluminiști din secolul al XVIII-lea și recrutarea clerului a scăzut semnificativ după
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
îmbunătățiri calității clerului. Cu toate că prin Edictul de la Nantes din 1598 era permisă existența bisericilor protestante, în următorii 80 de ani drepturile Hughenoților au fost reduse treptat, până când, în 1685 edictul a fost revocat. Aceasta a dus la emigrarea masivă a Hughenoților. Cu toate că biserica a fost puternic atacată de filozofii iluminiști din secolul al XVIII-lea și recrutarea clerului a scăzut semnificativ după 1750, populația a rămas profund catolică, absenteismul în cadrul slujbelor fiind de sub 1%. Biserica a rămas până la Revoluție o instituție
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
la sfârșitul lui septembrie 1560 că nu este însărcinată. La 16 noiembrie, Francisc se plânge de dureri de cap și de frisoane. Sănătatea în declin a regelui nu putea fi formalizată de Guise, ca urmare a unei situații interne cu hughenoții și au ascuns acest lucru curții și ambasadorilor. Totuși, boala lui Francisc, localizată în urechea stângă a început să se răspândească la creier, lucru care i-a cauzat crize frecvente de delir. Familia Guise a făcut tot ce a putut
Maria Stuart () [Corola-website/Science/310063_a_311392]
-
Henric de Navara, nu în calitate de preot. După nuntă s-a sărbătorit trei zile. Liniștea între catolici și hughenoți durează puțin. La doar câteva zile după nuntă are loc atentatul împotriva amiralului Coligny căpetenia protestanților. În noaptea de 24 august 1572 hughenoții au fost masacrați la Paris(unde veniseră în număr mare cu ocazia nunții), dar și în interiorul Luvrului. Ca să-și salveze viața Henric al III-lea de Navarra se preface că se convertește la catolicism. Un gentilom hughenot grav rănit, Gabriel
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
24 august 1572 hughenoții au fost masacrați la Paris(unde veniseră în număr mare cu ocazia nunții), dar și în interiorul Luvrului. Ca să-și salveze viața Henric al III-lea de Navarra se preface că se convertește la catolicism. Un gentilom hughenot grav rănit, Gabriel de Levis, viconte de Leran, se ascunde în camera Margaretei, iar aceasta îi salvează viața. Masacrul nu sfârșește în acea noapte, ce va rămâne în istorie cu numele de Noaptea Sfântului Bartolomeu, ci continuă săptămâni întregi în
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
aceasta îi salvează viața. Masacrul nu sfârșește în acea noapte, ce va rămâne în istorie cu numele de Noaptea Sfântului Bartolomeu, ci continuă săptămâni întregi în toată țara. În 1574 Carol al IX-lea al Franței e pe moarte, iar hughenoții și catolicii moderați pregătesc un complot pentru a pune mâna pe putere. La conducere erau fratele mai mic al regelui François duce d'Alençon și Henric al III-lea de Navarra. Conspirația eșuează și doi complici sunt arestați și decapitați
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
lua legătura cu soția doar pentru interesele lui, în rest o lăsa deoparte. După fuga fratelui și a soțului, Margareta este închisă în camerele sale la Luvru, cu gărzi în fața ușilor pentru că regele o considera complice. François, care preluase conducerea hughenoților refuză negocierile, atât timp cât ea e ținută prizonieră. Eliberată, ea participă cu mama sa la negocieri și se ajunge la un rezultat foarte avantajos pentru protestanți, Edictul de la Beaulieu. În 1577, la reînceperea războiului civil, Margareta împărțită între fidelitatea pentru fratele
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
Jakobovits" 25 aprilie 1932 Timișoara - d. 8 mai 2015 Haifa) a fost o istorică israeliană, originară din România, cunoscută prin cercetările ei în domeniul istoriei Franței, mai ales al gândirii politice, al istoriografiei și studiului identității naționale franceze, al trecutului hughenoților și relațiilor lor cu evreii. Profesoară la Universitatea din Haifa, a fost laureata a Premiilor Israel (1999) și EMET (2007). s-a nascut că Marika Jakobovits, la Timișoara, în România într-o familie evreiască din pătură mijlocie. Deoarece, cu câteva
Myriam Yardeni () [Corola-website/Science/314598_a_315927]
-
oarecare de schimbare. Această lucrare, „Le Refuge Protestant”, poate fi considerată cel dintâi studiu comparativ în secolul al XX-lea (i-a precedat doar o carte din secolul al XIX-lea dedicată emigrației hughenote. Cartea examinează condițiile de absorbție ale hughenoților în țările lor de azil, procesele și ritmul de asimilare, precum și influența pe care au exercitat-o asupra modernizării societăților europene în secolul al XVIII-lea în domeniul economic,social, al gândirii politice și al comunicației. „Anti Jewish Mentalities în
Myriam Yardeni () [Corola-website/Science/314598_a_315927]
-
evreilor proveneau din educație și din închistarea în lumea lor restrânsă. „Repenser l’histoire. Aspects de l’historiographie huguénote des guerres de Religion à la Révolution” Așa se numeșe un alt volum de articole care examinează atitudinea specială a istoricilor hughenoți față de istorie. Ei s-au numărat printre înnoitorii marcanți în acest domeniu din secolul al XVI-lea. Înnoirile pe care le-au adus s-au caracterizat prin noi metode istorice și noi percepții istorice , ei văzând în ocupația lor o
Myriam Yardeni () [Corola-website/Science/314598_a_315927]
-
istoriei: istoria regimurilor,a legilor, a instituțiilor, a armatei, a literaturii etc. și interacțiile lor reciproce. „Le Refuge huguenot: culture et assimilation„” este titlul unei alte culegeri de studii în care Yardeni discuta procesul de asimilare și integrare a refugiaților hughenoți în articole care abordează subiectul din diverse unghiuri. Un exemplu îl constituie articolul despre nașterile ilegitime în comunitatea din Berlin , după peste o generatie de închidere în sine și viața personală fără reproș. Yardeni vede în fenomenul nașterilor nelegitime în
Myriam Yardeni () [Corola-website/Science/314598_a_315927]
-
o comunitate de hughenoți din Olanda. Aceștia fugiseră în Olanda din Franța pentru a evita persecuțiile religioase de acolo. Compania Olandeză a Indiilor Orientale avea nevoie de agricultori pricepuți la Capul Bunei Speranțe și guvernul olandez a trimis acolo refugiații hughenoți. Colonia a crescut treptat de-a lungul următorilor 150 de ani până când a ajuns să se întindă pe sute de kilometri spre nord și nord-est. Regatul Unit a invadat și a ocupat Colonia Capului în 1795 ("Prima ocupație") dar a
Capul Bunei Speranțe () [Corola-website/Science/313786_a_315115]
-
dintre care patru au ajuns la maturitate. În februarie 1563 soțul ei a fost asasinat. În timp ce criminalul a fost arestat și condamnat la moarte, Anna d'Este a luat toate măsurile posibile pentru a-l da în judecată pe liderul hughenoților francezi, Gaspard de Coligny, pe care ea l-a considerat responsabil pentru atac. În următorii trei ani, văduva l-a presat pe rege cu petiții însă în ianuarie 1566 consiliul regelui l-a declarat pe Coligny nevinovat. Cei mai mulți dintre contemporani
Anna d'Este () [Corola-website/Science/323021_a_324350]
-
se însoți din dragoste"] și a se despărți iarăși, fără ca patimă să lase cât de puțină întipărire în inima acelor ce zic că simțesc amorul" (idem). În timpul perioadei petrecute la Berlin, i-a cunoscut și a fost influențat de juristul hughenot Friedrich Carl von Savigny, de Alexander von Humboldt, Eduard Gans și în special de profesorul Leopold von Ranke, ale cărui idei asupra necesității politicienilor de a fi la curent cu știința istoriei au fost rapid adoptate de Kogălniceanu. În paginile
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
popularizarea acestor denumiri ca fiind cele standard. Kogălniceanu a făcut cunoștință cu Frederica, Ducesa de Cumberland, si a devenit prieten apropiat al fiului ei George al V-lea de Hanovra, viitorul conducător al Hanovrei. Inițial găzduit de o comunitate a hughenoților din diaspora, a fost mai tarziu invitatul unui pastor calvin pe nume Jonas, în a cărui locuința a fost martor la adunările activiștilor care erau în favoarea Unificării Germaniei. În conformitate cu propriile sale amintiri, grupul său de moldoveni a fost ținut sub
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
Wilhelm, cunoscut ca „mare Elector”, care și-a succedat tatăl, George Wilhelm în funcția de Elector în 1640, a inițiat o politică promovare a imigrației și a toleranței religioase. Prin Edictul de la Potsdam din 1685, Frederic William a oferit azil hughenoților francezi. La Berlin s-au stabilit cca. 15.000 de hughenoți. Așezarea acestora la Berlin a dus la creșterea economică și culturală a orașului. Prin 1700, aproximativ 30 de procente din locuitorii Berlinului erau francezi, datorită imigrației hughenote. Mulți alți
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
populație de 6 milioane. Migrația națională și internațională în oraș are o istorie lungă. În 1685, în urma revocării Edictului de la Nantes în Franța, orașul a răspuns cu Edictul de la Potsdam, care a garantat libertatea religioasă și scutirea de impozite a hughenoților francezi pentru zece ani. Prin din 1920, au fost încorporate multe suburbii și orașe din jurul Berlinului. Astfel s-a format teritoriul ce cuprinde Berlinul modern. Actul a crescut populația orașului de la 1.9 milioane la 4 milioane. Politicile de asimilare
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
începând din școala primară și continuând în cea superioară. Nouă mari limbi europene pot fi alese ca limbi străine în 29 de școli. Französisches Gymnasium Berlin, care a fost fondat în 1689 pentru a-i învăța carte pe copiii refugiaților hughenoți, oferă instrucție (în germană/franceză). Școala John F. Kennedy, o școală publică bilingvă germano-americană localizată în , este populară, având copii de diplomați și din comunitatea anglofonă expatriată. În patru școli se predă latina și greaca clasică. Două dintre ele sunt
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]