175 matches
-
pe cap. Cînd albinele joacă în aer. Cînd te mănîncă călcîile. Cînd rațele și gîștele bat cu aripele în pămînt. Cînd se scaldă rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se suie în pătul și se ciugulesc. Cînd cîntă huhurezii. Cînd cîntă cucul sara. Cînd cîntă mult hulubii. Cînd cîntă pițigoii strînși la un loc. Cînd cîntă prigoria*. Cînd doi sau trei cocostîrci se învîrtesc în aer. Cînd se bat doi berbeci cap în cap. Cînd umblă cîrduri de cocostîrci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
francez, și o adevărată "febră de realism"332 manifestată de Soljenițîn. Diferența de percepție dintre Rusanov și Kostoglotov devine și mai clară atunci când privirea lor se îndreaptă spre același "obiect". Astfel, pentru Rusanov, Șulubin este "Bufnița", "cu ochi răuvoitori, umflați", "huhurezul acela nesuferit", în timp ce pentru Kostoglotov interesantă la el este tocmai "fața asta atât de deosebită". Statutul de obiect al focalizării pentru cele două personaje aflate la poli opuși subliniază și faptul că Șulubin este plasat la mijloc tocmai de compromisul
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
liniște deplină pentru meditație, pentru o concentrare cît mai intensă, spre a circula nestingherit în sferele înalte ale filozofiei. Ca atare, s-a izolat și la propriu și la figurat, neavând nici soție, nici copii, nici familie... Trăia ca un huhurez. Dar Dumnezeu este mare și bun și înțelept. I-a fost tare milă de fiul său rătăcit care și-a risipit viața încercând să găsească răspuns unor întrebări la care nimeni nu va reuși să răspundă niciodată, și prin compensație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
lungă (Circaetos gallicus Gm., Gypaetus barbatus L.), Vâltan pleșuv, Hoală (Vultur monachus L.), Vâltan roșu cu capu-alb (Vultur fulvus Gm.,) Buha, Buhoaie (Strix uralensis Pall, Strix scops L., Strix pygmaea Bechst, Strix bubo L.), Buha mică (Strix otus L.), Huhurezul (Otus brachyotus Gm., Strix aluco L.), Ciovica (Strix noctua Retzius, Strix flamea L.). - Din familia Passares ne încântă cu inimitabile și inegalabile triluri, Privighetoarea (Luscinia luscinia L., Luscinia Philomella Bechst ), Cotorușul (Erithacus rubecula L., Ruticilla tithis L.), Mărăcinariu (Ruticilla phoenicurus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în sat, umblau în haite pe dealuri, erau un pericol și pentru oameni. Acum sunt puțini, la fel și vulpile, și din cauza dispariției mediului lor de viață, dar și ca urmare a vânătorilor organizate. Mai bine reprezentate sunt păsările: ciocănitoarea, huhurezul, pițigoiul, cinteza, privighetoarea, ciocârlia, porumbelul, turturica, guguștiucul, gaița, coțofana, stăncuța, șoimul, uliul, cucu, pupăza, dumbrăveanca, grangurul, mătăsarul, vrabia, rândunica, lăstunul. Dintre reptilele care trăiesc în zona pădurilor, prin poieni și pajiști, mai des întâlnite sunt gușterul, șarpele de pădure, șarpele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tot ce putea face în timpul liber, când nu se uita pe pereți, când nu își pipăia cicatricile și când nu își plângea singur de milă, era să dez lege cuvinte încrucișate. De fapt, de zile întregi stă închis ca un huhurez și iese doar la doi pași de casă, pentru a face același drum, ca un robot, în fiecare zi, la tratament și înapoi - fără vreun progres vizibil. în rest... în rest se uită la televizor și rezolvă cuvinte încrucișate. Din ce în ce mai
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cei doi erau "[f]ără buze, cu pielea vânătă cenușie, cu gingiile violete, dezgustătoare, boțiți de atâtea crețuri câte n-aș fi crezut vreodată că pot să încapă pe-o atât de redusă suprafață de piele, cu ochi sticloși de huhurez și cu tot scheletul împuținat". Se dovedește, în cele din urmă, că slugile, ale căror bune intenții efasează impresia inițială de repulsie extremă, vor numai să-l determine pe intrus să nu doarmă în odăile bântuite de spectrul Arankăi, al
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lui Ahasverian era o dărăpănătura în care, cel puțin dacă o priveai dinafară, iti și era frică să intri. Arată că un ochi mare, holbat spre ceva, spre nu-știu-ce. De departe, Sotir ghicise că aceea e casa, semăna cu un huhurez care nu avea nici un chef să fie deranjat din bârlogul lui, încropit într-un frunzar. Iedera abundență și o bolta de vită de vie acopereau aproape cu totul casă moșneagului." Sunt utilizate însă, în această a doua parte, și alte
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
n-ar împunge cu atâta osârdie pielea țărânii, dacă mâine, în zori, cântecul ei n-ar fi mai afon decât scrâșnetul ciorii. cum ar fi toate acestea? OCTOMBRIE Fără ieșire sunt toate. Cărările șerpuie în întuneric, în vârful ștejarului dorm huhurezii cu ochii cât cepele. Jivine și roi de gângănii adulmecă poala fictivă a verii. Păpădii grase și vrejuri uscate, dovleci pântecoși și șuvițe de cânepă, însoțitoarele mute-ale focului. Și norii. Joși, vârtejiți, ca fumul ieșind din vetrele cerului, fuior cu
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
sunt mulți grauri. Vrăbiile se întâlnesc prin sat, iar rândunicile și lăstunii s-au rărit considerabil.Păsările de câmp întâlnite mai des sunt prepelița, potârnichea, ciocârlia și ciocârlanul, precum și răpitoarele, eretele și uliul. Prin poduri se adăpostesc răpitoarele de noapte, huhurezii și cucuvelele, detestate dintr-o superstiție stupidă. Prin pădure ar mai fi existat bufnițe, dar acum mai sunt doar granguri, mierle, sturzi, ciocănitoare, sticleți, cinteze, pițigoi și pupeze, și desigur, vestiții cuci. Din păcate turturelele au dispărut prin anii 60
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
zodia,/ Rostul ce s-a voit tămăduitor al plăgilor Tăriei,/ Stăruind să oprească lucrarea otrăvii ce șerpuia/ Spre inima lumilor./ Nu te va mai cerceta nicicînd sila nesfîrșită,/ Scîrba de a te folosi de verbul semenilor/ Puneai mai presus vaierul huhurezului/ Bolboroseala vulcanilor noroioși, lătratul șacalilor)./ Virtuți ale descumpănirii: grija neîntreruptă/ Pentru propria-ți tortură, mîndria geamătului,/ Toate lucrînd întru desăvîrșirea pierzaniei tale" (Renunțarea la har). Revelația "pierzaniei" alcătuiește miza acestor trăiri sterile, extazul lor blestemat, rodul lor înscris într-un
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
măr, // unul, din atîtea mere ..." (ibidem). Sau cu o accentuată notă a rezervei de sine, cu o umilitate grotescă: "soartă în soartă, uimire am fost / și-aș fir-aș umil pe-un tril de copil, / substantiv cuibărit în pod ruginit, // huhurezul abscons, anahoreic, anost ..." (Soartă în soartă). Preeminența conștiinței cuvîntului acordă acestei producții caracteristici în consecință. Poezia se structurează pe factori ce țin de un "comentariu" explicit sau implicit, aproape totdeauna relativizant, sceptic. Cuvîntul e reliefat ca atare pentru a degaja
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
noi Nu ne strivi, nevrednici, cu fila de apoi. Psalmul V Săpăm, uituci, morminte și lustruim statui, Dar nu-nvățăm din vina și slava nimănui. E bucuria lumii mai rece, prefăcută, Culoarea și lumina din ochii ei se mută. Ca huhurezii nopții ne învârtim vioi, Orbiți de jocul măștii din aur și noroi. Dar Tu ne ierți și-n zori, cu mâna în văpaie, Ștergi cerul mâzgălit de vorbe cu gunoaie. Preabunule, durerea cerească nu-ți ajunge, Și-atunci iubirea Ta
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
-și pălăriile pe ochi, au privit uitați de ei șirul carelor ce se depărtau în zare, până când Pâcu a rupt tăcerea: De ce taci ca mutul de la manutanță, Dumitre? Da’ ce aș mai avea de spus, când am rămas singurisingurei, ca huhurezii, horhăind spre casă printre lanuri... Dacă o vreme am purtat zarea în priviri, de ce vrei tu acum să mă duci acasă să stau între patru pereți ca un pustnic? Uite că n-ai să stai între patru pereți. Așa de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ne urmăm drumul ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Zici tu, Hlibocene, că nu-i nimic deosăbit, dar una era Pâcu cu luleaua lui și cu toate năzdrăvăniile pe care le povestea și alta-i să stăm așa, ca huhurezii... - a intervenit Ion Cotman cel tăcut. Dar cine te oprește să povestești chiar tu o întâmplare? - l-a întrebat Hliboceanu. De oprit nu mă oprește nimeni, dar nu știu povești și nici nu am eu harul lui Pâcu. Atunci să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
care nu le puteți mînca: vulturul, gripsorul și vulturul de mare; 13. șorecarul, șoimul, gaia și tot ce ține de neamul său. 14. corbul și toate soiurile lui; 15. struțul, bufnița, pescărelul, coroiul și ce ține de neamul lui; 16. huhurezul, cocostîrcul și lebăda; 17. pelicanul, corbul de mare și heretele, 18. barza, bîtlanul și ce ține de neamul lui, pupăza și liliacul. 19. Să priviți ca necurată orice tîrîtoare care zboară; să nu mîncați din ea. 20. Să mîncați orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
din care să nu mîncați: vulturul, gripsorul și vulturul de mare; 14. șorecarul, șoimul și tot ce este din neamul lui; 15. corbul și toate soiurile lui; 16. struțul, bufnița, pescărelul, coroiul și tot ce ține de neamul lui; 17. huhurezul, heretele și cocostîrcul; 18. lebăda, pelicanul și corbul de mare; 19. barza, bîtlanul, și ce este din neamul lui, pupăza și liliacul. 20. Să priviți ca o urîciune orice tîrîtoare care zboară și umblă pe patru picioare. 21. Dar, dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
Regele Carol al II-lea abdicase, ba că trupe germane au intrat în țară, ba că legionarii au asasinat oameni de seamă... Dacă ascultai zece săteni, aveai zece feluri de povești despre același eveniment... Măi Petrache! Dacă stăm așa ca huhurezii, ne trezim că într-o zi țara asta nu mai este a noastră și noi habar nu avem... Tu nu auzi ce tot spune lumea? Treaba nu-i bună. Nu-i bună deloc, Petrache. Și ce-i de făcut, Costache
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
violență: Claruri de lună, cu târnăcop, cu berbec, am spart pereții și mult s-au muncit spărgătorii. Muream de tristețe, pieream în cenușă... (Monos) Aceste spații sunt ale exhibiției, ale lamentării: Zi și noapte mă lamentez, singur, singur ca un huhurez. Clipele trec pe lângă mine ca furtuna printre ruine. (Gravitațiuni) Vai, mie, barca pare un sicriu, Timonierul e palid, gluga îi acoperă țeasta... Lopătează, lopătează, despică hula: Fuga noastră e povestită în scripturi. (Vacanță) Și-s palid ca moartea Și fug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
se revărsa peste cele două roți. Într-o gheară cucoana ținea un evantai, în cealaltă o sticluță și o batistă, brodată cu monograma ei și împodobită cu dantelă lată. Lângă ea, pe jumătate îngropat în valurile de tafta, era un huhurez, cu aerul plictisit, cu ochii stinși, cu capul golaș și așa de bătrân, încât ciocul îi sta cruciș, ca niște foarfeci deschise. Erau niște tineri însurăței, care-și făceau vizitele de politețe, un menaj la modă, pe gustul doamnei Galbenilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
oriolus), gaița (Garrulus glandarius), cinteza (Fringilla coalabs), pițigoiul (Parus major), mierla (Turdus merula), ciocănitoarea (Dendrocopos major, medius și minor), privighetoarea (Luscinia luscinia), turturica (Streptopelia turtur), cucul (Cuculus canorus), pupăza (Upupa epops), guguștiucul (Streptopelia decareto), stăncuța (Corvus monedula), iar dintre răpitoare huhurezul (Syrnium aluco), cucuveaua (Athene noctua), bufnța (Bubo bubo), uliul găinilor (Accipiter gentilis) ș.a. Reptilele sunt mai puțin răspândite, mai des fiind întâlnite șopârla (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), șarpele de pădure (Conber longissimus), șarpele de alun (Coronella austriaca), iar dintre
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
aur. Dar asta Îl distra. 58 Prin urmare, alchimia e o prostituată castă, care are mulți amanți, dar pe toți Îi dezamăgește și nici unuia nu-i cedează. Îi transformă pe proști În smintiți, pe bogați În nenorociți, pe filosofi În huhurezi, și pe cei Înșelați În prea elocvenți Înșelători... (Trithemius, Annalium Hirsagensium, Tomus II, S. Gallo, 1690, 225). Pe neașteptate, sala căzu În semiântuneric, iar pereții se luminară. Mi-am dat seama că erau acoperiți pe trei sferturi de un ecran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
scara tocmită de prinț ca să nu se știe cînd intră și cînd iese, cine să pîndească de pe deal dacă umblă cineva pe acolo, au despachetat vreo cinci cufere, au hodorogit și de atunci n-au mai ieșit. Stau ca doi huhurezi, domnule Popianu, și nici pe servitori nu-i lasă înăuntru. Le-au spus să așeze mîncarea în hol și să nu-i deranjeze că sînt obosiți și suferinzi." "Obosiți și suferinzi? De o săptămînă? Păi dacă erau suferinzi de ce le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fi putut ajuta la capturarea celui de-al treilea membru, cel mai periculos fiind șeful bandei, care trebuia neapărat prins viu. Într-o noapte pe când eram de pândă, un subofițer pleacă la câțiva metri și îl aud că face ca huhurezul. Urmărindu-l am observat că și în a doua noapte s-a repetat povestea. Am bănuit că este un semnal și ceva este în neregulă, deoarece deși aveam date șigure că banditul urma să apară totuși acesta nu a mai
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
atît de ascuțite ale fetei. Și de ce-ați venit încoace? Păi... Și Virgil nu mai știu ce să răspundă. Se mulțumi doar să ridice din umăr și să rîdă cu un dinte spre Bărzăun, care-l privea ca un huhurez printre ramurile copacului și nu mai putea de bucurie că-i luat la rost eu atîta tărie de Ilinca. Vino și tu-ncoace, mă! îl strigă Ilinca pe Vlad. Nu mai sta ascuns după poartă!... Hai să mîncăm cu toții cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]