163 matches
-
sunt al tău, m-ai câștigat după atâta chin și muncă de șapte ani. Eu m-am chinuit pentru tine și tu pentru mine te-ai zbuciumat; dar de acum nimeni nu ne mai poate despărți, drăguța mea!" Nucii cu hulubii din vârf "sunt dragostele mele, a mea ș-a ta, după toate câte le-am răbdat s-au făcut hulubi și-acum se sărută și stau în vârf. Hulubii sunt dragostea!" d. Alte vietăți concură la realizarea schemei narative a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și tu pentru mine te-ai zbuciumat; dar de acum nimeni nu ne mai poate despărți, drăguța mea!" Nucii cu hulubii din vârf "sunt dragostele mele, a mea ș-a ta, după toate câte le-am răbdat s-au făcut hulubi și-acum se sărută și stau în vârf. Hulubii sunt dragostea!" d. Alte vietăți concură la realizarea schemei narative a narațiunilor populare ce au în centrul lor realizarea unei căsătorii fericite. În basmul Căpiță norocosul și iepurașul [ Furtună], norocul protagonistului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acum nimeni nu ne mai poate despărți, drăguța mea!" Nucii cu hulubii din vârf "sunt dragostele mele, a mea ș-a ta, după toate câte le-am răbdat s-au făcut hulubi și-acum se sărută și stau în vârf. Hulubii sunt dragostea!" d. Alte vietăți concură la realizarea schemei narative a narațiunilor populare ce au în centrul lor realizarea unei căsătorii fericite. În basmul Căpiță norocosul și iepurașul [ Furtună], norocul protagonistului este întrupat într-un iepure. Misiunea iepurașului apare rostită
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se arăta deosebit de frumoasă. De fapt o cunoștea. Era mai frumoasă ca a lor, cea de la Pungești. În primul rând ca poziție, amplasament, înălțime, geamuri mai mari, cerdac, acoperită cu șindrilă și două găuri în șindrilă frumos amenajate, special pentru hulubi și hulubițe care să se joace pe un spațiu special amenajat, precum și această scară de pe care se vede cea mai frumoasă imagine spre sud-vest. Da, era mai nouă și făcută după primul război mondial, în anii când România, țăranul român
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
drum. Însă doar până ce a scăpat dintre betoanele Încinse când, rotindu-și ochii, a aflat ceva familiar: copacii Copoului. A uitat vizita promisă și... trăiască libertatea! Acel tânăr a gândit bine: E o pasăre a libertății, care a nimerit Între hulubii pe care-i vâna În capcana Întinsă acelora. Și dacă tu, Cristi, Înțelegi, mai spune și altele. Păi... oamenii acuză uliul, căci le dijmuiește găinile. Doar că uliul știe, ca unul care face umbră pământului cu mult Înaintea omului, ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de aici, le vom da o lecție bună..!”. Se înnopta... Noaptea.. cu liniștea ei se cobora încetîncet, tulburată în răstimpuri de rafale... răzlețe. Luna rasărise din spatele pădurii, de după creastă și se ridica repede pe cer, argintie ca un zbor de hulub. Noaptea era senină, cerul înstelat, dar, copacii întunecau mai tare pădurea. Toți erau numai ochi și urechi... îi așteptau. Așteptau ca vietățile la pândă... Nici o suflare... Pădurea părea pustie,.. Doar tăcerea codrilor, cu clătinarea crengilor, chemări în răstimpuri de sălbăticiuni
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
-o stana Și ia pușcă să-l omoare. 1 iunie de Ileana Bumbac Astăzi pământul o hora se vrea, Hora de veseli copii ce se joacă Zarea-i un cântec și cântă cu ea, Inima noastră, a copiilor, parcă Zboară hulubi cu aripi argintii... Ziua copiilor lumii e azi Ziua copiilor țării, a noastră Vin de la munte miresme de brazi Basm al văzduhului, apa albastră Prietenie, soli de pace Poartă cu drag, spre ai lumii copii Zâmbetul lor cel frățesc ni
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le vom întâlni la fețele de masă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
covoare, realizatori de instrumente muzicale populare: fluiere; - festivalul cîntecului, jocului și portului popular ciobănesc „Urcatul oilor la munte”, care se sărbătorește În luna mai cu participare interjudețeană (concurs de călărie pe măgari), - ape minerale și nămol În satul Pociovaliște, cătunul Hulubă, - m.n. - rezervația floristică; - m.n. - Cheile Gilortului; - m.n. - Grădina Botanică la RÎnca; - m.n. - faună rară ocrotită: cerbi și mistreți, - tabără școlară; - stațiunea climaterică și balneară la Novaci-sezonieră; - Hanul Parîngul la Novaci și Baba Novac; - stațiunea montană de odihnă de interes local
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
domenii de cercetare care ființează și astăzi în cadrul Facultății de Fizică: Fizica Plasmei (Theodor V. Ionescu și Constantin Mihul), Magnetism (Șt. Procopiu), Optică și spectroscopie (Constantin Mihul), Fizică teoretică și Mecanică rațională (Ion Plăcințeanu), Structura materiei (Horia Hulubei). Profesorul Horia Hulubei care activa în același timp și la Centrul Național de Cercetări Științifice de la Paris, înființează în 1938, pe lângă cele două catedre conduse de Ștefan Procopiu (Catedra de Gravitație, Căldură și Electricitate) și de Constantin Mihul (Catedra de Fizică moleculară, acustică
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
BINELUI. Această situare poate părea bizară, însă Kesarion Breb își exprimă de mai multe ori admirația față de acest CR, pe care naratorul îl așază chiar în opoziție cu câmpul oamenilor (BROTÓS, v. infra, 3.2.1.): "Deasupra, în crengi, huruiau hulubi sălbatici. Într-o lature, în unghiul unui zid, o haită își lingea și-și alăpta cei nouă căței. Și arborele și hulubii și acea mamă cu puii ei erau în sama lui Dumnezeu. Nu cugetau, nu se zbuciumau, nu se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
îl așază chiar în opoziție cu câmpul oamenilor (BROTÓS, v. infra, 3.2.1.): "Deasupra, în crengi, huruiau hulubi sălbatici. Într-o lature, în unghiul unui zid, o haită își lingea și-și alăpta cei nouă căței. Și arborele și hulubii și acea mamă cu puii ei erau în sama lui Dumnezeu. Nu cugetau, nu se zbuciumau, nu se împotriveau și nu plănuiau, ca oamenii." (p. 37) Explicația acestei opoziții constă în faptul că, spre deosebire de majoritatea oamenilor, animalele se comportă întotdeauna
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
răspântii de ulițe, peste pod și la urmă cei rămași, în groapă (pentru a plăti vămile). De fiecare înmormântare nu lipsește "ciurul" (coșul mare) în care se așează pomul încărcat cu șnururi cu stafide mere sau lămâi, smochine, colăcei (covrigi), hulubi de aluat, scăriță de pâine, o cofiță cu apă în care stă pomul, o cană mică. La intrarea în biserică mortul trebuie să treacă peste "puntea lui Lazăr". Tot timpul cât se prohodește mortul, toți în afară de rude primesc lumânări aprinse
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
depe pământ vor trece Numai fața Domnului-Dumnezeului tău va sta întru măreție și slavă". Locuri Pinteu Florești Brădățel Pojar Fundu Bourei Brânzeni Popăscu Neagu Gemenea Brohotiș Puiu Glodu Alb Budai Radu Gângu țigan Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu Colțun Tatu Mitocul lui Belciug Bolboceni Marele cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de undiță care cunoaște o baltă de apă dulce și grozav ar vrea să mă însățească acolo. A trecut Petru Groza pe aici și a ținut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gropnițe rămân aici și numai aici, câtă vreme? pulberi; și din când în când câtă vreme? câte o amintire. Când bate 12 în turnul cu cei doi soldați romani care bat cu ștangă de fier în clopotul cel mare orele, hulubii cetății se adună în piață ca să-și primească de la administrație rația zilnică de grăunțe. Unii vin la cunoscuți ca să ciugulească din palmă. Ce vor fi spunând guguștiucii (porumbei sălbatici) cu gângăvirile lor monotone? La Split, palatul lui Dioclețian cetate enormă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sugerat și pisicile, știind că țin pe lângă casă un motan și acela negru. Numai că termenul “vagabond”, adică fără relație cu omul și societatea acestuia, nu se poate aplica la pisică: ea e independentă, chiar dacă e de casă, fiind asemenea hulubilor din Piața Unirii, a veverițelor din Grădina Botanică ori a vrăbiilor de peste tot. Duce o viață discretă și nu se dă la om. Ca și câinii cu prieten sau, dacă vreți, cu stăpân. Deci, comunitatea umană este asaltată de indivizi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
doua, 15 aug[ust] - 1 sept[embrie], e formată tot 99% și aici la Igaf din Pal. E și Paleologu cu nevasta și copilul, toți trei aiuriți. Ieronim Șerbu cu Matilda, Sanda M[ovilă] cu Ad[erca], Tuski Caragiale, M-me Hulubei et son mari; această ultimă chenzină de vacanță ne-a mai adus figuri din alte vremi, de care nici nu-mi vine să cred că au putut exista. Și tu, iubita mea, nu ești aici. Seara [...] La ora 5, azi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
așa. Gândirea sănătoasă și matură a tatălui este adoptată și de copiii lor: fata trebuie să aducă zestre cu care să îmbrace casa iar bărbatul trebuie să aibă casă sau materialele cu care să ridice casa. Coborâră pe lângă via lui Hulub și ajunseră pe șesul care mai păstra urmele căpițelor de fân ce fusese dus și clădit în stoguri în ogrăzile gospodăriilor, stoguri bine întocmite ca să nu fie pătrunse de umezeala ploilor și a zăpezilor. Fânul constituie hrana animalelor pe timpul iernii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le vom întâlni la fețele de masă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în conceperea unor narațiuni cu fragilități de porțelan. Ulița copilăriei apare în 1923 și aduce cu sine, între aceleași coperte, alte două povestiri: Vacanța cea mare și Cel din urmă basm, precum și o miniatură autobiografică, inscripție pe o pană de hulub, intitulată Bunicii. Bine primită de cititori, scrierea intră imediat în atenția unor critici importanți ai vremii, de la promptul P. Constantinescu, care îl pune în linie de înrudire directă cu Delavrancea, la mai puțin precipitații E. Lovinescu și G. Călinescu, unde
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13121_a_14446]
-
Articolul 1 Se aprobă trecerea unor bunuri imobile "Pod Hulub" și "Pod Iacobeni", situate în comuna Dângeni, județul Botoșani, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" în domeniul public al comunei
HOTĂRÂRE nr. 1.476 din 9 septembrie 2004 privind transmiterea unor bunuri imobile, situate în judeţul Botoşani, din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale respective. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161108_a_162437]
-
Articolul UNIC Doamna Hulub Jănica, judecător la Judecătoria Iași, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 14 septembrie 2007. Nr. 843. -----
DECRET nr. 843 din 14 septembrie 2007 pentru eliberarea din funcţie a unui judecător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191044_a_192373]