217 matches
-
Sfântul Ion grecesc, mare minune: așa cum este noapte, ieromonahul stă la ușa bisericii și se căznește să-i descuie ușa. „Nu pot să deschid, măria ta, du te la Sfântul Gheorghe.” „Nu, nu, mă duc la Hurezi.” „Ce să caute Hurezii în târg la București, măria ta?” Și așa mereu, la nesfârșit, de la ctitorie la ctitorie, ajungea, dar ușa nu se lăsa descuiată. „Du-te, măria ta, la mânăstire la Sfântul Gheorghe cel Nou” și iar călare prin târgul adormit: „...la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și urându-le ca praznicul Învierii lui Hristos să-i găsească împăcați creștinește și cu cugete curate. Boierii lăcrimau, doamna Marica plângea, la fel și celelalte femei, doar vodă și cei patru feciori ai săi zâmbeau ca de pe zugrăveala de la Hurezi, doar că între sprâncene li se desena la toți încruntarea..., chiar și lui Mateiaș mezinul. Ultimului boier care-i sărută mâna, Io Constantin Voievod îi înmână o scrisoare către Ștefan Vodă. — Mă rog finului nostru Ștefan Vodă să aibă grijă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
său, așa cum erau trecuți în pomelnic: Io Matei Voievod, Papa și Preda Brâncoveanu, Io Constantin Șerban Vodă, Io Constantin Vodă Brâncoveanu, Matei Cantacuzinul, doamna Maria Brâncoveanca și Io Ștefan Vodă cu doamna lui, Păuna. Venise și arhimandritul Ioan, starețul de la Hurezi, să facă sfânta liturghie. Cine țipase atât de înfricoșător, de s-au pornit zăvozii mânăstirii să latre, acum când somnul e mai adânc și când prima geană de lumină n-a prins să stingă stelele? Oamenii care veniseră din depărtări
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
treilea țipăt sfâșie văzduhul. — Binecuvântează, sfinția ta, binecuvântează, se auzeau speriate glasurile celor printre care chir Ioan arhimandritul trecea îndreptânduse spre arhondărie. Peste câteva clipe preotul sta la căpătâiul femeii, alături de Ștefan Voievod. — Să trimitem după doftor, propuse starețul de la Hurezi. Nu este de doftor, răspunse o monahie. Mai curând trebuie să ne rugăm. Doamna Păuna, în capul oaselor, cu părul în neorânduială, cu ochii având pupilele dilatate până la conturul irisului, privea înainte fără să vadă pe nimeni; deodată sări drept
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și oriunde te-ai duce, citește pisaniile ca să poți pătrunde taina vremii lui Constantin Vodă Brâncoveanu și a Cantacuzinilor. Cât despre arhimandritul Ioan, poate că fiind încă în putere o fi vrut să-și întărească mormântul din pronaosul bisericii de la Hurezi și, dând piatra ce și-o cioplise la o parte și văzând ce sta sub ea ascuns, a pus de au zidit dale mari peste ea iar sfinția sa a lăsat cu limbă de moarte să fie îngropat la mânăstirea Dintr-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
văzând ce sta sub ea ascuns, a pus de au zidit dale mari peste ea iar sfinția sa a lăsat cu limbă de moarte să fie îngropat la mânăstirea Dintr-un Lemn ca să nu mai fie tainița cercetată în veci. La Hurezi stă nou și gol mormântul lui Io Constantin Voievod, căci acolo dorise măria sa să-și doarmă somnul de veci. Din dunga cea mare a voievozilor, neamurile măriei sale, privesc melancolic toți cei care și-au însemnat viața cu pecetea luptei pentru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
molimei, s-a apelat, ca și în trecut, la procesiuni cu moaște de sfinți. Astfel, când epidemia s-a extins în toată țara, făcîndu-se peste tot slujbe, preoții au scos moaștele Sf. Grigore Decapolitul de la mănăstirea Bistrița, mutate temporar la Hurez, datorită restaurării lăcașului ce le găzduia, și le-au trimis în orașele oltene, unde boala bântuia cel mai puternic. Timp de două luni, între iunie și 12 august (24 august st.n), moaștele au fost expuse în biserici și plimbate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
spitalele specifice acelor vremuri” spun istoricii În domeniu, iar cea mai veche bolniță atestată documentar este cea de la Bistrița, ridicată de Barbu Craiovescu În secolul al XV-lea. Cele mai cunoscute așezăminte ale acelor timpuri sunt cele de la Curtea de Argeș, Cozia, Hurezi, Voichița, Neamț. „Primea starețul nostru (Paisie Velicikovschi n.n.) și bărbați mireni ce sufereau de diferite boale sau chinuiți de diferite duhuri și care nu aveau unde să-și plece capul, Îi hrănea din masa comună și ei trăiau acolo cât
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ale voievodului, cel care a cârmuit cu discernământ, cumpătare și Înțelepciune vreme de 25 de ani Țara Românească. A fost Întemeietor de artă și cultură românească având o mare vocație de ctitor. Ar fi de ajuns să ne oprim la Hurezi sau la Sâmbăta de Sus spre a ne da seama de amploarea și măreția geniului brâncovenesc. ”Odată mai mult Îl iubesc pe Brâncoveanu că a știut să fie contemporan cu Occidentul fără să devină neapărat occidental. Din frumusețile Apusului a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
pus bazele unor biblioteci renumite, cu lucrări procurate În mari centre culturale din Apus, tipărite În limbi clasice sau de circulație, În diferite epoci, printre ele s- au remarcat biblioteca de la mănăstirea Mărgineni a lui Constantin Cantacuzino, precum și biblioteca mănăstirii Hurezi, fondată de Constantin Brâncoveanu. Domnitorul a fost și un mare ocrotitor al tiparului. Domnia lui Începe printr-un act de cultură, și anume prin apariția Bibliei de la București, prima ediție integrală a ei În limba română. Tipărirea Începuse Încă din
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
În torsadă, asemenea logiilor. Istoricii consemnează 24 biserici zidite din temelii sau rezidite și Înfrumusețate de dânsul, În tot cuprinsul Țării Românești, dintre care 5 În București: palatul și Biserica de la Potlogi (1658), Mogoșoaia (1688) - construite Înainte de a ajunge domn - Hurezi (1697), schiturile Sf. Apostoli, Sf. Ștefan, Sf. Ioan Botezătorul, bolnita - Mamul, biserica mare și paraclisul de la Șf. Măn. Brâncoveni, Sf. Ioan Grecesc, Sf. Sava, Sf. Gheorghe Nou (1707), Doicești. A mai refăcut Cozia, Arnota, Strehaia, Sadova, Gura Motrului, Dintr-un
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
păstreze o vreme un climat de liniște și de prosperitate, țara cunoscând cea mai strălucită perioadă a culturii noastre românești: ctitorirea unor așezăminte laice și bisericești de mare Însemnătate și valoare spirituală și arhitecturală (bisericile de la Potlogi și Mogoșoaia, mânăstirile Hurezi și Brâncoveni, palatul de la Mogoșoaia, care se distinge prin stilul arhitectural brâncovenesc). De asemenea, Voievodul a trimis ajutoare și danii substanțiale către creștinii aflați În afara hotarelor tării, În Moldova, Transilvania, precum și la Locurile Sfinte. Averea lui imensă Însă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
greacă, la fel ca și arta din Principatele Române, era Încă fidelă tradiției ortodoxe. În această perioadă, domni ca Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Nicolae Mavrocordat, mitropoliți ca Varlaam, Theodosie, Antim Ivireanu, episcopi ca Ștefan Mitrofan, stareți ca arhimandritul Ioan de Hurezi, Ilarion de Cozia și erudiți ca frații Greceanu, Radu Popescu, Constantin Cantacuzino realizează În același timp o amplă și sistematică operă de reactualizare a tradiției bizantine În formele și substanța sa. Filonul bizantin și ortodox al artei românești se Întărește
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
atomi” ai acesteia. Decorul poate fi sculptat În piatră (decoruri florale) sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc (motive de inspirație orientală). Ornamentul conferă construcțiilor În stil brâncovenesc expresivitate și eleganță barocă. Principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, mânăstirea Hurezi, este o interpretare simplificată a bisericii episcopale de la Argeș. Practic, Manea zidarul, Încearcă să mențină la mânăstirea Hurezi linia stilistică specific românească. Acest ansamblu monastic, cu incintă de spital și chilii, pune În evidență un program complex - necunoscut până atunci
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
stuc (motive de inspirație orientală). Ornamentul conferă construcțiilor În stil brâncovenesc expresivitate și eleganță barocă. Principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, mânăstirea Hurezi, este o interpretare simplificată a bisericii episcopale de la Argeș. Practic, Manea zidarul, Încearcă să mențină la mânăstirea Hurezi linia stilistică specific românească. Acest ansamblu monastic, cu incintă de spital și chilii, pune În evidență un program complex - necunoscut până atunci și niciodată reluat in Țara Românească. La coerența programului, se adaugă unitatea stilului arhitectutal. Bisericile, de plan patrulater
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
din București. Acestea sunt reprezentative pentru noua orientare stilistică. Decorația care apare aici (motivul vegetal stilizat Într-un relief foarte puțin adânc și modelatura fațadelor, similară monumentelor anterioare din stuc), este reprezentată aproximativ de toate ctitoriile brâncovenești. Pictura murală de la Hurezi - variantă postbizantină a stilului academic paleolog - dovedește un program iconografic foarte răspândit În mediul pictural atenian și cretan din secolele XVI-XVII, introdus și În pictura românească: Scara lui Ioan Climax, Scara lui Iacob, Viața adevăratului călugăr, Arca creștinătății, Moartea lui
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
și baroce. Noile elemente au fost asimilate și combinate cu cele de factură populară. Printre cele mai importante biserici ridicate de Constantin Brâncoveanu sunt cele de la: Potlogi, Mogoșoaia, Brâncoveni, Râmnicu Sărat, Ismail și Galata. O importantă construcție religioasă este mănăstirea Hurez. În arhitectura laică cele mai importante sunt: adăugirile de la Curtea Domnească din București, Chindia Curții domnești din Târgoviște, palatul de la Mogoșoaia, conace din țară și străinătate. Construcțiile laice erau În general clădiri din piatră cu un singur etaj: jos erau
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
Înconjurat de o imensă grădină pătrată aranjată după cel mai bun gust italienesc. Dintre elementele noi din construcția religioasă, foișorul și cerdacul sprijinit pe coloane spiralate sunt specifice stilului brancovenesc. Cele care redau cel mai bine acest stil sunt mănăstirile Hurez și Văcărești și biserica Sfântul Gheorghe-Nou. Mănăstirea Văcărești, construită Între anii 1716-1722, acoperă, cu tot cu biserică și chilii, un spațiu de 18000 m², grupat În jurul a două curți. La Început, sculptura a avut un rol decorativ, cu motive geometrice, dar
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
încât nu am fost prea ocupați. În restul timpului, plimbări prin parcul stațiunii, lectură și odihnă. Prin ONT, cum se obișnuiește astăzi, s-au organizat multe excursii. Am fost la două, de câte jumătate de zi și am vizitat: mănăstirile Hurez, Bistrița, Dintr-un Lemn, Cozia, orașele Râmnicu Vâlcea și Horez. Sigur, per pedes, am fost la M-rea Govora, care este situată în Govora-sat. Toate sunt situate în locuri pitorești și posedă în incinta lor muzee care cuprind exponate de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
parte și Constantin Brâncoveanu; evocă ornamentul existent pe stâlpul de la Foișorul lui Dionisie, de la ctitoria de aici; - figurile heraldice din câmp amintesc, pe de o parte, natura specifică zonei, pădurile de stejar, iar pe de altă parte, renumită ceramică de Hurez, chintesența a creației populare din zonă. ----------------
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
Bobota - Zalnoc 6. Carastelec - Dumuslau 7. Coseiu - Archid - Chilioara 8. Creaca - Ciglean - Viile Jacului 9. Cuzaplac - Cublesu - Galaseni - Mierța - Ruginoasa - Stoboru 10. Galgau - Francenii de Piatră 11. Hereclean - Bocsita 12. Hida - Miluani - Paduris - Sânpetru Almasului - Stupini - Trestia 13. Horoatu Crasnei - Hurez - Starciu - Seredeiu 14. Ileanda - Bizusa-Băi - Barsauta - Dolheni - Luminisu - Maleni - Șasa 15. Letca - Ciula - Cozla - Purcaret - Soimuseni - Vălișoara 16. Lozna - Preluci - Valea Leșului - Valea Loznei 17. Marca - Marca-Huta 18. Maeriste - Doh 19. Mesesenii de Jos - Fetindia - Mesesenii de Sus 20. Mirsid-Porolissum
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
valoarea lor artistică. În orașul Târgu Jiu se află ansamblul monumental realizat de Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii: „Coloana fără de sfârșit“, „Poarta sărutului“ și „Masa tăcerii“. ACTIVITățI ECONOMICE 125 Piatra Altarului din masivul Hășmaș Mânăstirea Hurezi Palatul Mogoșoaia Mânăstirea Putna vulcanii noroioși, între care Pâclele Mari și Pâclele Mici din Subcarpații Buzăului. Atracțiile turistice antropice cunosc, de asemenea, o mare varietate: cetăți: elene/grecești (Histria etc.), dacice (mai ales în Munții Orăștiei: Sarmizegetusa etc.), romane (castre
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cunosc, de asemenea, o mare varietate: cetăți: elene/grecești (Histria etc.), dacice (mai ales în Munții Orăștiei: Sarmizegetusa etc.), romane (castre: Drobeta etc.), medievale (Alba-Iulia, Târgoviște, Neamț etc.); castele și palate (Bran, Mogoșoaia, Peleș etc.); biserici și mânăstiri (Voroneț, Putna, Hurezi, Biserica Neagră din Brașov, Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca etc.); muzee, colecții de artă și etnografice, case memoriale (Muzeul Satului din București, Muzeul Brukenthal din Sibiu, casa lui Ion Creangă din Humulești etc.); case vechi sau edificii moderne etc.; arhitectura
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
grație exlibrisului cu însemnele puterii domnești. Concepută a susține interesele politice și diplomatice ale țării, cu un profil orientat spre istoriografie și teologie, dar și lexicografie (multe dicționare și lexicoane) sau (mai puțin) literatură greacă și latină, Biblioteca domnească de la Hurezi a anticipat „depozitul legal" întrucât fiecare editor era obligat să aducă aici un exemplar din cărțile tipărite. Domnitorul a avut și un bibliotecar vestit Ioan Comnen, doctor în medicină și filosofie al Universității din Padova care a menționat în cronica
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
pictură pe sticlă, Tălmaciu - Băița - muzeu sătesc, Tilișca - sat Rod - expoziție muzeală V. Dobrian, Turnu Roșu - muzeu sătesc ce expune date despre prima școală românească de aici, cu o vechime de peste 300 de ani, (județul Sibiu); Horezu - muzeul ceramicii de Hurez, muzeul „Galeriile de Artă” și muzeul mănăstirii, Bărbătești - colecție școlară, Călimănești - muzeul orașului, muzeul mănăstirii Cozia, muzeul „Limesului Alutan” frontiera romană de pe Olt, (județul VÎlcea), etc. De mare apreciere - În special În cadrul turismului internațional - se bucură colecțiile și atelierile de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]