200 matches
-
tulburătoare și semnificative pentru istoria europeană a educației. Jan Amos Komenski era doar cu șase ani mai tânăr decât marele „frate invizibil”, fiind născut în 1592. A părut, toată viața, doar „frate boemian”, fiind prelat al acestei ramuri a reformismului husit. În 1613 era student la Universitatea Herborn din Nassau. Ceva anume însă l-a determinat, în acel an, să plece la Heidelberg. Putem bănui doar ce anume. S-a înscris la Universitatea din Heidelberg la 19 iulie 1613, la două
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să mă vedeți când voi apărea. — Cum? — Ectoplasmă. — Vei apărea chiar acum? Rămâne de văzut. Voi nu greșiți când vă faceți tălmăci to rii rugăminților mele, ideilor și simțămintelor mele. — Oamenii își închipuie despre suflete tot felul de lucruri ciudate. Husiții propovăduiesc transmutarea morților în stele. — După cortina morții, lumea apare ca o pustietate. — Lângă licărirea stelelor, razele tulburi ale pământului apar mici. Întuneric și iar raza stelei. — Subit te cheamă la el astăzi în gând, unde nu e nici durere
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și a trecut în Moldova. După o scurtă perioadă de parțial succes datorat mai ales lui Despot-Vodă (sec. XVI), datorită fraților minori conventuali, credincioșii au revenit la credința strămoșilor, rămânând astfel doar numele localității de „Huși”, care să amintească de husiți. În anul 1622 conducerea și supravegherea misiunilor catolice este preluată de către congregația „De Propaganda Fide”, care în permanență se îngrijește să trimită în Moldova frați franciscani conventuali din Italia pentru a învăța mai ușor limba băștinașilor. Este semnificativ faptul că
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Oamenii vrednici găsesc totdeauna în Moldova o pâine. Cu dragă inimă-i împământenim, slobozi să șadă și să trăiască fiecare după voia și credința sa. Bunicul meu, Alexandru, a căzut sub grea afurisenie din partea papistășimii pentru că oploșea pe toți boemii husiți persecutați ce pribegeau suferind pentru credința lor. Nu voi a călca această moștenire sfântă: toleranța și ospeția moldovenească. Cu o condiție, spune el, după ce face o pauză, cu vocea mai fermă, mai răspicată: să fie credincioși țării ce le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
altă frază a dramaturgului: „În continuare se recomandă scurtarea unui paragraf În care se spune că toată lumea este nemulțumită de regim și Îl Înjură (subl.ns.) eliminîndu-se: << Când o suna ora H, o să ia puștile, sulițile și coasele, ca husiții>>”. „Luminații” conțopiști comuniști mai găsiseră două bube textului scris de Miroslav Stehlik și anume: „Pagina 55: Presupusul căpitan afirmă: <<Eu Întîmplător am fost Întotdeauna Împotriva regimului. Regimul acesta este dăunător libertății>>. Aceste rînduri se vor șterge” și „Pagina 66: Ian
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o istorie locală medievală, bazată strict pe documente și pe coroborarea interdisciplinară, ar putea aduce o certitudine în această diversitate de opinii. Prima ipoteză privind originea numelui Huși afirmă că numele orașului a fost dat de adepții lui Jan Hus, husiții care s-au stabilit în zonă. Ea a fost lansată de Székely Istvan, în lucrarea Cronica ungară, scrisă în 1559. Autorul cărții susținea că târgul nostru ar fi fost înființat în 1460, de către adepții lui Jan Hus (1369-1415). Husiții (ungurii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Hus, husiții care s-au stabilit în zonă. Ea a fost lansată de Székely Istvan, în lucrarea Cronica ungară, scrisă în 1559. Autorul cărții susținea că târgul nostru ar fi fost înființat în 1460, de către adepții lui Jan Hus (1369-1415). Husiții (ungurii protestanți) s-ar fi așezat la Huși (Hussvarosnak), după ce împăratul german Sigismund de Luxemburg (1387-1437), care era și rege al Ungariei și al Boemiei (ultimul împărat din dinastia lui, căci pe urmă s-au instalat Habsburgii) i-a învins
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de războaiele pe care le-a cunoscut Europa Centrală și de Vest. De aceeași părere era și episcopul catolic Marco Bandini, în rapoartele sale către Vatican asupra catolicilor din Moldova, cunoscuți în timpul călătoriei sale prin țară. El credea că emigrarea husiților în Moldova s-a produs mai devreme, în perioada 1420-1460, ca urmare a prigoanei religioase declanșată de Matei Corvin, regele Ungariei (1458-1490) și al Boemiei (1469-1490). Asupra acestor rapoarte și a trecerii lui Marco Bandini prin Huși (la 7 noiembrie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Târgul Huși se află pe malul vestic al râului Prut, la 16 ore distanță de Iași, aproape de renumita colină Mogila.” (movila Răbâia, în ținutul Fălciu, n.a.) „Mogila Ruboia (Ruboaya) în districtul Fălticeni. Numele de Huși îl are acest loc de la husiți, care în 1460 au fost izgoniți din Ungaria, au venit în Moldova și au primit de la voievodul Ștefan cel Mare permisiunea de a se stabili acolo. Acolo au construit acest loc și i-au dat acest nume în semn de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
permisiunea de a se stabili acolo. Acolo au construit acest loc și i-au dat acest nume în semn de venerație (Johann Huss). Dar cum după un timp, o mare parte dintre ei au fost alungați și din acest teritoriu, husiții rămași au trecut la religia catolică, dar nu au schimbat numele acestui târg, care și-a păstrat numele (după pronunția maghiară) de H u ș.” „Tot ceea ce am putut afla în anul 1781 de la episcopul de Huși, pe nume Inocențiu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al XIX-lea, episcopul hușean Melchisedec, apoi, în secolul al XX-lea, C. C. Giurescu, vor face și ei dese referiri la cartea doctorului Wolf. Episcopul Melchisedec a preluat cu fidelitate informațiile lui Wolf: „Numele Huși îl are acest loc de la Husiți, care în anul 1460, fiind alungați din Ungaria, au venit în Moldova și au căpătat permisiune de la voievodul Ștefan cel Mare a se așeza acolo. Atunci ei au fondat acest loc, și în amintirea stimabilului lor de atunci, Ioan Husul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au fondat acest loc, și în amintirea stimabilului lor de atunci, Ioan Husul, i-au dat acest nume. Dară fiind că după câtva timp cea mai mare parte din ei au fost alungați și din această țară, apoi restul Ungurilor husiți a trecut la religiunea catolică; dară numele acestui din nou fundat târgușor nu l-au schimbat, încât el până în timpul nostru se numește Huși (după pronunția ungară)”. Se știe că cea mai mare parte a husițior veniți din Ungaria s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unde s-au ocupat cu cultivarea cunoscutelor vii domnești. Nicolae Iorga reconsideră datarea 1460 și afirmă că Ștefan cel Mare a acceptat așezarea lor dincoace de munți, spre sfârșitul secolului al XV-lea (după anul 1481), dar nu știm dacă husiți din acest val s-au stabilit sau nu în zona noastră. Este posibil ca marele voievod să-i fi primit pe acești prigoniți și din motive politice, deoarece regele maghiar Matei Corvin a avut pretenția de a ocupa Moldova, dar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prea poate ca voievodul moldav să-i fi acceptat în țara lui și din motive economice, căci maghiarii erau și buni meșteșugari, deci o considerabilă forță de muncă. În ceea ce privește așezarea lor în zona Hușilor, conform tradiției preluată de episcopul Melchisedec, husiții par să se fi stabilit mai spre nord, pe locul numit Bența, în marginea Dricului, mai jos de satul Epureni și pe aceeași vale, însă, din cauza unei molimi cumplite, s-au mutat spre văile Turbata și Șara. Cartierul de pe valea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Episcopiei” (oameni aduși din alte țări) și că „acolo a fost silesce (siliște, vechea vatră de sat, n.a.) de satu vechi la o depărtare de târg ca la un ceas”. Deci, bazându-se pe evoluția hotarelor orașului, episcopul credea că husiții nu au întemeiat Hușii, ci s-au stabilit pe locul unui vechi sat (siliște), punând temelia, la mică distanță de curtea domnească, unui sat cu centrul spre Dric, pe moșia domnească Corni, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Numit inițial
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ieronim, satul a primit la o dată necunoscută numele de Corni și, treptat, s-a extins spre vest, devenind apoi un cartier al orașului Huși. Până acum, se poate conclude că vechea ipoteză, lansată de Székely Istvan, privind întemeierea orașului de către husiții (protestanți maghiari) stabiliți în zonă, cu acordul lui Ștefan cel Mare, cândva, între 1460 și 1480, a fost adoptată de istoriografia ulterioară, prin Bandini și Melchisedec, și datată înainte ca voievodul să fi ridicat aici curtea domnească și biserica. Ipoteza
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cel Mare, cândva, între 1460 și 1480, a fost adoptată de istoriografia ulterioară, prin Bandini și Melchisedec, și datată înainte ca voievodul să fi ridicat aici curtea domnească și biserica. Ipoteza emisă de autorul cronicii maghiare, privind înființarea orașului de către husiți, în 1460, a fost acceptată și de B. P. Hasdeu (1838-1907), Ioan Bogdan (1864-1919) și George Ioan Lahovari (1838-1909). Aducând ca argument bula papei Eugeniu al IV-lea (1446), A. D. Xenopol (1847-1920) susținea cu fermitate aceeași ipoteză: „Orașul Huși s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acceptată și de B. P. Hasdeu (1838-1907), Ioan Bogdan (1864-1919) și George Ioan Lahovari (1838-1909). Aducând ca argument bula papei Eugeniu al IV-lea (1446), A. D. Xenopol (1847-1920) susținea cu fermitate aceeași ipoteză: „Orașul Huși s-a întemeiat desigur de husiți refugiați în hotarele Moldovei”, considerând ca argument și forma de plural a numelui, ce întărește originea husită a numelui orașului. Ipoteza originii husite a numelui a fost reluată de B. P. Hasdeu (1838-1907) și de Gh. Ghibănescu (1864-1936). Acesta din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
documente Surete și izvoade (24 vol, 1906-1930) și Ispisoace și zapise (6 vol., 1906-1926). Reputatul istoric s-a preocupat, cum era firesc, și de zona natală. Într-o altă lucrare, intitulată Originea Hușilor, scria: „Hușii își trag numele lor de la Husiți, care venise prin aceste locuri, și care au fost nevoiți a primi catolicismul”. Sau, reformulat: „Pe la 1460, pe timpul lui Ștefan cel Mare, ei (husiții, n.a.) se așază în Huși, căruia îi și dau numele”. Mai mult, Gh. Ghibănescu conclude: nu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
zona natală. Într-o altă lucrare, intitulată Originea Hușilor, scria: „Hușii își trag numele lor de la Husiți, care venise prin aceste locuri, și care au fost nevoiți a primi catolicismul”. Sau, reformulat: „Pe la 1460, pe timpul lui Ștefan cel Mare, ei (husiții, n.a.) se așază în Huși, căruia îi și dau numele”. Mai mult, Gh. Ghibănescu conclude: nu numai că husiții au dat numele târgului Huși, ci au locuit aproape de vatra târgului, poate pe locul unde astăzi (1887, n.a.) sunt cartierele Broșteni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin aceste locuri, și care au fost nevoiți a primi catolicismul”. Sau, reformulat: „Pe la 1460, pe timpul lui Ștefan cel Mare, ei (husiții, n.a.) se așază în Huși, căruia îi și dau numele”. Mai mult, Gh. Ghibănescu conclude: nu numai că husiții au dat numele târgului Huși, ci au locuit aproape de vatra târgului, poate pe locul unde astăzi (1887, n.a.) sunt cartierele Broșteni și Plopeni. Acești locuitori veneau la târg să cumpere carne și au botezat târgul după numele lor. Majoritatea locuitorilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
n.a.) sunt cartierele Broșteni și Plopeni. Acești locuitori veneau la târg să cumpere carne și au botezat târgul după numele lor. Majoritatea locuitorilor vor ocupa centrul, care forma atunci târgul. Totodată, istoricul susținea, la sfârșitul secolului al XIX-lea, că husiții, veniți în timpul lui Ștefan cel Mare, au primit un loc din pământul care aparținuse mai înainte lui Husea, loc pe care domnul îl confiscase. Lucrurile nu se leagă foarte logic, trebuie să recunoaștem astăzi, după mai bine de 120 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înainte lui Husea, loc pe care domnul îl confiscase. Lucrurile nu se leagă foarte logic, trebuie să recunoaștem astăzi, după mai bine de 120 de ani. Ulterior, Gh. Ghibănescu și-a reconsiderat parțial părerea, gândind că e posibil ca printre husiții stabiliți de la început în vatra târgului să se fi aflat și acel boier Hus, despre care vorbesc documentele, că ar fi dat numele târgului. Istoricul considera drept dovadă existența bisericii catolice, care putea fi încă văzută la 1782. Același autor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
domeniu și pe Drăslăvăț, deci locul unde este orașul Huși. Gh. Ghibănescu credea că moșia Husului era situată pe Sărata și pe Elan, la o distanță de cel puțin 15 km de locul în care s-au așezat mai apoi husiții. Istoricul era surprins de faptul că în toate cele trei ipoteze găsea nume cu aceeași rădăcină Hus: Husea, Hus, Husin, husiți. El cita documentele din 1461 (forma Husin), 13 martie 1489, 20 ianuarie 1495, 23 ianuarie 1502, în care era
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe Elan, la o distanță de cel puțin 15 km de locul în care s-au așezat mai apoi husiții. Istoricul era surprins de faptul că în toate cele trei ipoteze găsea nume cu aceeași rădăcină Hus: Husea, Hus, Husin, husiți. El cita documentele din 1461 (forma Husin), 13 martie 1489, 20 ianuarie 1495, 23 ianuarie 1502, în care era menționat în mai multe locuri numele Husul (în cel de-al doilea document apare sub forma Husea). În ultimele două, se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]