922 matches
-
lui Jean Luc Godard, Film Socialisme, un colaj imens de replici care trimit fiecare la un citat sau la o altă reflecție care trimite la o altă reflecție și tot așa. Trebuie să fii cu adevărat Godard ca să descurci toate ițele intertextuale. Pe de altă parte, scurtcircuitele sunt interesante, socialismul nu este o doctrină în filmul lui Godard și nici capitalismul care apare ca față a monedei, ci constante antropologice, forme de justificare a unor paradoxuri. Aici mă despart intelectual de
Festivalul de la Wroclaw by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6142_a_7467]
-
urâtă. Capul rețelei e o lesbiană căreia poemele lui Adrian, găsite întâmplător cine știe unde, i-au sucit mințile. Iubita ei cochetase și ea, în adolescență, cu scrisul. Nu mai spun că o altă fată, Dana, nici ea cu totul străină de ițele acestea, ajunge să facă o pasiune furibundă pentru The Great. Arestată vreme de câteva ore, singurul lucru căruia-i resimte absența pare să fie antologia acestuia, din care-și făcuse un obicei să citească. In ordine concretă, nimic din toate
Cartea devoratorilor de poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6289_a_7614]
-
de atenție, de control) să nu poată fi lesne depistate. Faci toate astea fiindcă cititorul nu e confesorul tău absolut și strict, ci unul relativ și vast. Voi, amândoi, faceți parte din același joc de semne, pariuri, constructe. Între voi ițele trebuie să rămână libere. Libertății tale de exprimare să-i poată răspunde legitim libertatea de interpretare a cititorului. Adevărul unei cărți nu stă în eficacitatea utilizării secvențelor sale în viața curentă, ci în enunțul impersonal și oricând personalizabil pe care
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
și șarlatanie, iar cel de-al doilea nu depășește ambiguitatea unei imaturități care îl menține în perpetuă oscilație și sterilă iluzionare. Alterego-ul din schizoidele lor dedublări este compensatoriu, dar și incomod. Instalat în pielea poetului Augusto Faroni, Gregorío Olías complică ițele și farsa pînă la absurd și nebunie. Himerica împlinire a aspirației sale către faima artistică este susținută doar de adeziunea naivului și idealistului Gil, obsedat de dorința de a deveni un „om modern”. Prin destinul acestor două personaje, victime ale
Viața, această „afacere păguboasă și obositoare” by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5221_a_6546]
-
Sigur că nici de-acolo inteligența asociativă a lui Foarță nu ieșea șifonată în vreun fel. Doar că, în locul așteptatelor răsturnări de situație, mișunau în pagini absolut neașteptate răsturnări de cuvinte. Or, lucrul acesta e de natură să încurce serios ițele unei construcții narative, fie ea și numai butaforică, ale cărei legități sunt mai curând de găsit în codurile comunului decât în acelea ale excepționalului. Simplu spus, Foarță era prea subtil pentru roman.) Făceam însă, în cronica aceea, o observație la
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
imperativ. Nimeni nu ar trebui să fie obligat să facă absolut nimic. Nici să citească anumiți scriitori doar fiindcă niște oameni morți din trecut spun că sunt foarte mari. Fiecare trebuie să se descurce pe cont propriu și să descîlcească ițele în lumea asta atît de complicată, de rapidă, de nebună, și să-și dea seama ce-l prinde mai bine, ce i se potrivește." În fața unei asemenea rafale de naivități și prostioare puerile, care reduc la neant istoria literaturii și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6727_a_8052]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Scandalul de la Hidroelectrica este abia la început, iar ițele mitei de 1,4 milioane de euro încep să iasă la suprafață. Potrivit unui referat al procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se arată modul în care șpaga era negociată și, ulterior, împărțită, de către "băieții deștepți
Stenograme Hidroelectrica. Cum negociau "băieții deștepți contractele by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/65554_a_66879]
-
Danielle Darieux...”. Climatul insalubru, orice s-ar spune, plin de „toate mizeriile”, multe inavuabile, în ordinea cedărilor psihice și fizice, are un efect „normal”: protagonista moare, nu înainte de a face un gest generos, cu diagnosticul sindrom neurastenic. Naratorul, chemat de ițele povestirii - practic de jurnalul cu iz testamentar și cu îndemnuri executorii, în postcomunism - să lămurească felul în care i s-a stins mătușa, la Tel Aviv (după ce fusese nevoită să rătăcească, pe vremuri, pe căi aiuritoare și cu destule compromisuri
Persecutor și victime by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4600_a_5925]
-
implicării unui intelectual de renume internațional într-o aventură politică, a mai spus Carmen Mușat. Așa a fost citit și în străinătate, a confirmat autorul, având în vedere că Eliade n-a fost un caz unic de intelectual pierdut în ițele politicului. Dar fără curajul de-a discuta despre aceste lucruri nu există însănătoșire, a mai adăugat el, amintind că între cultură și cult e o prăpastie pe care ideal ar fi să n-o trecem, dacă prin „cultură” înțelegem în
Norman Manea în România by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/4615_a_5940]
-
secrete și metode pe cât de ingenioase pe atât de cutezătoare, campionii gazetăriei de investigație a secolului al XX-lea, Bob Woodard și Carl Bernstein, susținuți fără rezerve de redactorul-șef Ben Bradlee și de patroana ziarului, Katharine Graham, au descâlcit ițele afacerii Watergate și au condus-o spre finalul ei schimbător de istorie. Intră în marasm din cauză că noua patroană, a doua Katharine, adică doamna Weymouth, dă cinstea pe rușine: a fost cât pe-aci să-și transforme propriul salon într-o
Premiile nu țin de cald by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5849_a_7174]
-
tot parcursul piesei, între polii ei principali, care desemnează realismul extrem, pe de o parte, și iluzionismul tot extrem, pe de alta, deci între Veta și Dumitrache, comunicarea este cvasi-imposibilă; un puternic zid de opacitate reciprocă îi desparte, iar deznodarea ițelor conflictului și, respectiv, soluția finală a comediei vor fi departe de a-l anula. Căci, în planul strict al relațiilor umane, Veta nici nu așteaptă și nici nu are nevoie de înțelegerea soțului său; ceea ce ea poate aștepta și ceea ce
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
am conștientizat niciodată asta, acum, că mă gîndesc, cred că se poate vorbi, din punct de vedere cultural, de așa ceva. Prima mea sursa de inspirație este Corsica. E drept că cititorilor din nordul Franței le e greu să descurce toate ițele familiale care leagă personajele, pentru că în romanele mele putem vorbi despre o concepție de clan despre familie, cu multe încrengături, ceea ce cred că nu se mai întîmplă decît în jurul Mediteranei. La nivelul scriiturii, nu sunt foarte sigur că putem vorbi
Jérôme Ferrari, Premiul Goncourt 2012: „Premiile sunt o conjuncție fericită a unei multitudini de factori aleatorii.“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3469_a_4794]
-
manuscrisului, un prieten din copilărie, Carlos, ajuns detectiv particular, are grijă de siguranța lui, urmărindu-l din umbră, un comisar experimentat, Fornells, fost apropiat al lui Artur, conduce ancheta oficială etc. Iar Enrique, după ce că nu ajută cu nimic la descâlcirea ițelor unei povești neguroase, mai intră și într-un triunghi amoros, îndrăgostindu- se de Mariola, genul de femeie fatală de care în principiu înțelept este să te ferești. Finalul romanului surprinde din mai multe puncte de vedere. Pe de o parte
Un Harap-Alb în Barcelona secolului XXI by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3766_a_5091]
-
ajung să semene cu niște ședințe de psihanaliză, în care aspiranții la azil aruncă, dezordonat și fantastic, bucăți de istorie a lor și de istorie îndepărtată, cu iz de Bulgakov și nebunie. Fiecare, știind sau nu, repetă un destin, și ițele unor povești universale, despre război și pace, iubire și minciună se amestecă amețitor în capul tălmaciului, vorbitorul de rusă de la biroul pentru refugiați, cel care pare că-i trece (deși nu e așa) pragul spre un mai bine iluzoriu. Despre
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
artistică plurivalentă (înainte de Litere, a absolvit UNATCul), el e un ins în permanență dispus să problematizeze temele mari. Deși participă cu sugestii la campania ocrotitorului său, politica îl lasă mai degrabă indiferent. Vrea, în schimb, cu tot dinadinsul, să descâlcească ițele pasiunii. (O aspirație frivolă drapată în vorbe mari). Trădat în dragoste, se refugiază în aventuri mai serioase sau mai puțin serioase. Oricum, norocul îi scoate în cale numai splendori. Prima, evident, e chiar fiica lui Veșmințeanu, Sorana, alături de care pătrunde
Zăpezile de-acum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3110_a_4435]
-
în amintita prefață. Cealaltă îl are în centru pe Șerban Cioculescu, care a ținut, acolo o conferință într-o franceză plăcută (fiindcă „bătrânească”) despre Arghezi. Deliciul îl face însă un episod ulterior speech-ului: un scandal cu multe și încurcate ițe legat de traducerile în italiană din poetul Florilor de mucigai. Una (cea semnată de Quasimodo) nu e îndeajuns de fidelă, chiar dacă aparține unui mare poet; cealaltă, asumată de Mariano Baffi, naște controverse, căci, se pare, ar avea parfum de plagiat
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
aceeașei sferă largă cu omenescul. Nici un stăpînitor dintre cei mai lăudați n-a mai fost om după ce a ajuns stăpîn. A fost cel mult un stăpîn mai priceput în arta lui, a manevrat mai bine și nu s-au văzut ițele lucrării lui. Marii stăpînitori n-au nevoie să-și ucidă cel mai bun prieten, să-și arate "adevărata fire", adică cruzimea. Iată pe viu ceea ce știam: obrazul unui stăpînitor nu cunoaște decît cîteva expresii. Privirea goală aruncată peste capetele plecate
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
de la sine înțeles că prezența lui îi era indispensabilă. Cui i-ar mai fi putut ea povesti pe îndelete - a se înțelege: de cîteva ori la rînd același lucru! - aventurile mirobolante ale mătușii? Cine i-ar fi descurcat mai bine ițele acestora? Cine-ar mai fi ascultat-o cu aceeași nesfîrșită răbdare? Unde ar mai fi găsit, la un loc, atîta stoică resemnare și stenic talent de a ascunde o inenarabilă plictiseală? Pentru că, dacă ea bătea cîmpii povestindu-i, el, tăcînd
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]
-
cu aceste ,cărnuri" vîndute și folosite. O întrebare, întîi. Cînd te poți apuca să povestești despre ce e o carte, în termeni de ,realitate" cuprinsă în ea? La început, la mijloc, la sfîrșit? Pentru Un an în Paradis, niciodată bine. Ițele sînt de-așa fel încurcate încît acțiunea seamănă leit cu o călătorie pîn' la Sfîntul Petru. Nu știi cît stai, cînd și cum te-ntorci, doar te trezești, la început ca la sfîrșit, în epilog, pe-aceleași trepte de Universitate
Munci și zile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11182_a_12507]
-
relevant pentru aceste două planuri pentru că pregătește interferența cu ultimul. Odată combinația efectuată, apare un terț plan al acțiunii, dominat de generalul Delatombe (Jonathan Pryce, protagonistul din ,Brasil"), după care al patrulea, generat de activitatea magică din turn. Toate aceste ițe narative se reunesc, firește, în final. E o construcție complicată, dar dizgrațioasă?! Un alt critic de peste ocean comentează că acest film va adormi spectatorii din întreaga Americă, aceasta fiind afirmația cea mai disproporționată pe care am găsit-o, până și
Cu și de Terry Gilliam by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11191_a_12516]
-
mai cu seamă cu Ian Munteanu ajuns, într-o anume împrejurare, director adjunct. Din cărțile lor - cea rătăcită printre însemnările din Caietul Verde, refugiul ,de sertar" al lui Ian și cea pierdută în forfotirea unui liceu unde se-ncurcă multe ițe - se face una, asta pe care am deschis-o acum, semănînd puțin cu amîndouă. Un șantier, adică, în care găsești, ici-colo, pasaje din proiectata ,apocalipsă" - un eseu, în fapt, despre liminara sinceritate și despre scriitorul supraviețuiește scriind, scriind istorii. Între
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]
-
and the State, Manchester University Press, Manchester, 1993. 33 Alberto Burgio, La dialettica dell'egemonia nelle rivoluzioni passive del XX secolo, op. cît., http://prcrho.altervista.org/index.php?option=com content&view=article&id=187:il-conetto-di-rivoluzione-passiva-in-gramsci&catid=34:nazio nale-lombardo-provinciale&Ițe mid=28 (accesat la data 9.07.2014). Bibliografie BOLLATI Giulio, L'italiano, Einaudi, Torino, 1983, p. XVI, în Ioana Cristea Drăgulin, "Apariția statului modern italian și problema "întârzierii istorice", în Polis, vol. ÎI, nr. 2(8), p. 6. BORDIGA
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Dizionario Gramsciano 1926-1937, Carocci editore, Romă, 2009. Resurse electronice: BURGIO Alberto, La dialettica dell'egemonia nelle rivoluzioni passive del XX secolo, op. cît., http://prcrho.altervista.org/index.php?option=com content&view=article&id=187:il-conetto-di-rivoluzione-passiva-in-gramsci&catid=34:nazio nale-lombardo-provinciale&Ițe mid=28 (accesat la data 9.07.2014). http://dexonline.ro/definiție/risorgimento (accesat 8.08.2014). L'origine delle divergenze politiche fra Croce e Gentile (The origins of the political divergences between Croce and Gentile) Salvatore CINGARI Abstract: The
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
deja ,sound"-ul inconfundabil al scriiturii lui Weyergans, prevestindu-i viitoarea operă. Cu ultimul său roman, autorul se înscrie în ceea ce s-ar putea numi ,un postmodernism clasic", în timp ce Salomé este o scriere postmodernistă ,avant la lettre". Plăcîndu-i să încurce ,ițele", în viață, ca și în literatură, Weyergans însuși atribuia acestui ,tęte-ŕ-tęte" editorial valențele relației dintre ,tată și fiu", tematizate în penultimul său roman Franz et François. Salomé merită în sine o atenție specială. François Weyergans a pus în scenă în
Premiul Goncourt 2005 - Weyergans-Houellebecq 6 - 4 by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11041_a_12366]
-
comune și stereotipii, pe de-o parte, cu băltiri abulice și abandonuri, și, pe de altă parte, concomitent și nu de puține ori contradictoriu, încercări ritmate de a descoperi o nuanță personală, un rost personalizat, un desen salvator în încurcatele ițe ale social-politicului. Personajul narator, scriitor semiratat, supărat pe critica literară „prea leneșă” pentru a-i citi cărțile, și psiholog (vizitat de gândul sinuciderii, proiectează asupra celorlalți eșecurile, dramele, mizeria existențială, dar și lașitatea, aceasta descrisă ca trăsătură etnică definitorie), cu
Schimb de dame by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4139_a_5464]