173 matches
-
iatagan și o pereche de pistoale. Mai puțin falnic e vizitiul de pe capră, de obicei un țigan murdar și înveșmântat pestriț: pe cap o pălărie de tip occidental, cu canaf de aur sau de argint, iar de la brâu în jos - ițari moldovenești. Mulți dintre boierii ieșeni, notează în continuare Ramsay, duc un trai opulent și primesc în vizită pe ofițerii armatei ruse, dar manierele lor în societate și chipul de a-și mobila locuințele prezintă contraste la fel de surprinzătoare ca echipajele și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
o bodegă din Lipova prin anii ’80, printr-un testament pe o bucată de hârtie. Omul nostru din capitală i-a dat mai multe rânduri de monopol cu dulce fascinat de engleza lui oxfordiană și de faptul că umbla în ițari ponosiți pe care îi primise de la țăranii valahi din Căpălnaș, care l-au și învățat cu „ginarsul“ încă de când era doar un june conte. În momentul de față, Direcția sanitară Arad refuză să retrocedeze bucureșteanului parcul și castelul - devenit încă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
că, în inconștientul meu, îl așteptam și eu poate pe „cavaler“, cu personale speranțe. Cu cei doi logodnici împreună, ne-am dus într-o seară să cinăm la restaurantul din târg, unde - și gelos, și cu gândul la flăcăul în ițari - m-am îmbătat (întâia oară în viață), spre amuzamentul perechii fericite. De la dânșii, am fost invitat pe câteva zile la moșia unui avocat căsătorit cu o altă soră a Anei Slăvoacă. Femeie urâtă, dar inteligentă (fața ciupită de vărsat, ochii
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
p. 145. 194 Este relevantă în acest sens descrierea unei clase de la liceul bucovinean din Rădăuți de către fostul elev Iulian Vesper, la 1919: Procentul cel mai ridicat îl constituiau elevii proveniți din mediul rural, tunși chilug, îmbrăcați în cămăși albe, ițari strâmți pe picior, în spate cu nelipsitele bondițe sau pieptărașe, serioși, privind cu un fel de recunoștință mută spre profesori. Printre dânșii, ca niște insulițe, plutea numărul restrâns al elevilor în civil", în I. Vesper, Memorii, p. 24. 195 Din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
rând bucăți din turtele coapte pe plita. Vasile avea față roșie de arșiță soarelui, un rânjet puțin cam strâmb, ochii mici ascunși parcă după ochelarii de râma din plastic, cămașă de cânepă pătată la guler, cu mânecile roase în coate, ițari cu agățători pentru opinci, încinși cu un chimir lat de piele. Brațele lui erau groase ca niște trunchiuri. Era cam stângaci la treburi, dar la cosit era fruntaș. Lama și mânerul cotit al coasei păreau jucării în mâinile lui. Coșea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
foarte meticulos și ordonat. La ei găseai rafturile pline cu borcane cu miere, în orice timp din an. Mătușa avea în casă război de țesut și pregătea zestre pentru Aurelia, verișoara mea. Țesea cuverturi în patru ițe, țoluri de lână, ițari, marame înflorate și valuri de pânză. Când mă vedea intrând la ei, ieșea din război și se pregătea de treabă. Făcea niște clătite așa de gustoase, că te lingeai pe degete, după ce le mâncai. Le făcea mai groase, le așeza
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ițe. În livadă se semăna câțiva ari de cânepă și de in, în fiecare an. Prelucrate, mama țesea multe valuri de pânză albă pentru cămăși și lenjerie de pat. Mai țesea valuri de ștergare mari și mici, mineșteguri (marame) și ițari. Trecea apoi la țesutul lăicerelor, palitarelor, valurilor de țoale (pentru pus pe jos) precum și valuri pentru saci și țuhali. Toate se făceau în cantități considerabile, fiind în casă două fete de măritat. Lada trebuia să fie plină-ochi cu zestrea noastră
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prea grele, la întors acasă. Le întindeam pe gardul de la livadă și ogradă și dacă era soare până seara, se strângeau uscate. Cu rufele era mai complicat. Aveam foarte multe cămăși de-ale tatei (care umbla la serviciu numai național), ițari, mineșterguri (marame), cămăși de-ale noastre, ștergare, așternuturi de pat, perdele, cuverturi etc. Acestea trebuiau să fie albe "ca ghiocul", spunea mama. De aceea, de cu seară, în tindă, într-un obroc mare se așezau toate rufele murdare. El se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cusături cu diferite modele în culori). Tot ea ne-a aranjat și perdelele de la geamuri. Pe cuier erau trăistuțele, cojoacele, pieptarele, bundițele. Hambarul cu pânzeturi, marame, valuri de trăisti și de sumani, de țoale vărgate, cuverturi de lână, broboade, cămăși, ițari, catrințe, fote, era așezat în fundul tinzii (după scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era de obicei 24 noiembrie. Atunci treburile pe câmp erau terminate și părinții se puteau ocupa și de ale casei: Mama făcea bucate
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Costișa aduceau la târg produse lactate (unt și brânză), ouă, pui, găini, boboci de rață și de gâscă, pentru a face bani. În această piață, zisă "industrială", se vindeau și se cumpărau produse lucrate în casă (pânzeturi, cămăși frumos cusute, ițari, bundițe, brâie, cojoace, chingi, catrințe, valuri de sumani, de țoale de lână, chiuate la Satu Mare, valuri de lăicere, cuverturi, ștergare, (de toate felurile), marame, broboade, căciuli etc.) Mama era nelipsită vinerea de la piață. Ori avea treabă, ori nu, dânsa, cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Cehan Racoviță care scria de toate, adesea acuzator față de persoane, instituții, ziare, guvern și partidele politice. „În fața primejdiei” C. Cehan Racoviță scria: ...”Guverne ticăloșite. Ce reprezintă acestea de acum? Continuitatea decadenței. Mediocritate. Ministeriabili, fie cu barbă, fie impotenți, fie cu ițari, tidve de haimanale intelectuale, în loc de creatori, o țară bogată, cu stafii. Munca frustrată de prostituția clasei dominante. Boțul de mămăligă pe care nu-l poate avea șomerul român, prefăcut în rubinul amantei prostituate în brațele foștilor care se numesc parlamentari
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
gard la Cacadâr iarna, s-a fărtoiat sania cu butuc cu tot. Iar Alecu Potlog a avut un ficior Gheorghe f. frumos și voinic și îmbolnăvindu-se rău a murit. Și l-a îngropat îmbrăcat f. frumos, cu boandă nouă, ițari, cămașe, ghete nouă. Duminică l-a îngropat și Joi era cu ele de vânzare un criminal Bîcu lui Bîtlan, care făcea groapă la morți și tot el îi dezgropa și le lua hainele și le vindea în Fălticeni. Și acel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
D. Gh. Mazilu”. Cu ce nereguli i-or fi prins comisarii pe cei câțiva evrei de i-au obligat să se aboneze, nu știm dar cert e că se rezolvase problema. a.t. Cereri de brânză și fasole nestricate. Izmene, ițari și scame - foarte curate! Pe 19 octombrie 1877, prefectura trimisese poliției În copie o altă telegramă primită de la Ministerul de Rezbel și semnată de adjunctul lui Ion C. Brătianu, generalul Ștefan Fălcoianu: „Requisionați de Îndată ori câtă cantitate de brânză
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și fasole se poate și pe trăsura ce aveți gata de Espediat cereți urgent localitatea unde să să trimită”. Ceva mai devreme, pe 15 octombrie ministerul solicitase mai multă atenție la colectarea ofrandelor deoarece: „Între ofrandele de efecte, cămeși, izmene, ițari, colțuni ce se primescu la Ministeriul de Resbel cu destinațiunea pentru trupele În acțiune și pentru răniți sa găsitu efecte și scame murdare ce erau o adevărată infecțiune și a trebuit să să arză”. Fălcoianu precizase următoarele În continuarea telegramei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
șătrari și cioban (În alte cazuri moșneag), erau consemnați și <jidanii>. Astfel, <<Jidanii>> (numărul lor variind Între 3-4) au măști cu coarne. Se Îmbracă cu <hlaibure> (halate sau capoate uzate pe care sunt prinse fîșii de zdrențe). Au gheb. Poartă ițari și opinci. Se Încing cu un brîu de care atîrnă clopote mari și mici. În mîini au cîrje iar În bandulieră au un șirag de cioare moarte”. După ce a tăiat Întreg textul de mai sus, năstrușnicul tov. Ion Andrei l-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
agricole, articole de Îmbrăcăminte conține cuvinte românești adesea arhaice, unele de circulație În zona Macedoniei, Bosniei, Herțegovinei. Arhitectura caselor, acoperișul, prispa, ferestrele, aspectul porților se disting de cele din satele și târgurile Învecinate locuite de populația slavă. Portul bărbaților opinci, ițari, cămașa, colțuni de aba, cojocul, apoi bogatele piese de Îmbrăcăminte și ornament la femei au mari asemănări cu portul românesc. Tradițiile, obiceiurile la nunți, botez, Înmormântări apoi cântecul și jocul se apropie de cele ce se cunosc la români. Vechimea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la Hlipiceni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la Hlipiceni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive și folosirea pânzei de lână țigaie în situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
care îl cunoaște pe Ion Chelcea: „L-am văzut atunci și pe Chelcea, lucrând și el cu o ușurință de necrezut, uimitoare mai ales pentru că lucra în lumea țiganilor. Era întotdeauna binedispus, purta un pantalon strâmt pe el, ca niște ițari” (p. 61). La facultate l-a avut ca profesor și pe D. Gusti care „strânsese în mintea lui o întreagă bibliotecă. Îți scotea autorii ca de pe fișe, autorul cutare, lucrarea cutare, tot ce vrei și mai știa și detalii din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aievea nu există nici imense bariere naturale, nici fauni și nimfe, nici ciobani „tăiați în linii de uriași”, este evident că lui H. i-a plăcut să exagereze, să hiperbolizeze. Conturați pe un fundal aproape mitologic, falnicii păstori, dioscuri în ițari și opinci, sunt consubstanțiali cu zona înaltă a pietrei și mușchiului spre care evocatorul privește cu admirație. Vorbirea grandilocventă, elanul liric, supradimensionarea sunt simple convenții, amendate adesea ironic. Călugării întâlniți sunt niște țărani în anteriu, pe care dogma nu-i
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
la fetele de măritat, unde, după colinde, urma jocul cu fata gazdei). În ajunul Anului Nou, după ce primeau autorizarea autorităților civile și binecuvântarea preotului, tinerii, unii, îmbrăcați în uniforme de ofițeri ai armatei române, alții, costumați în haiduci(cu căciuli, ițari, jiletci, împodobite cu franjuri, mărgele, oglinzi) sau purtând diferite măști, porneau alaiul de la capăt ăla satului și continuau până când ajungeau la ultimul gospodar din sat. Jocul se oprea în seara zilei de Sf. Vasile, cănd tinerii organizau bălul cel mare
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
să facă și el ceva!... Dar Silviu Brucan, cu morga înțeleptului prezicându-ne un sejur de vreo două decenii în brambureala de-atunci... Mai ții minte cum m-am enervat? Cum adică? Noi? Români de viță veche, Purtând opinci, suman, ițari Și cușma pe-o ureche, să ne bălăcim douăzeci de ani în mocirla unei democrații-pastișă? - Șăzi, fain, unchiule!, i-am zis în fața televizoului - dacă îți mai amintești... Șăzi fain și socoate bine ce zâci, că la noi se frământă altă
Când își va vedea primarul Constanței ceafa? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11377_a_12702]