6,099 matches
-
scene din viața lui Iisus (Nașterea, Botezul, Răstignirea, învierea, înălțarea), Sfânta Treime, arhanghelii Mihail și Gavril, cei patru evangheliști, Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru, Sfinții împărați Constantin și Elena, Sf. Ilie, mucenițele Ecaterina, Paraschiva și Filfoteia, apostolii, Judecata de Apoi, raiul, iadul, istorisiri biblice. Toate acestea conducând la concluzia că troița este o sinteză a artelor, în cadrul troițelor-incinte, baldachin/pergola și al celor bisericuță/capelă dându-și întâlnire arhitectura peisagistică, sculptura, pictura murală, artele textile (ștergare, fețe de masă), creații poetice versificate
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
dimineață, după o noapte ploioasă, cu acuitatea în percepții a unui Zola (din La Terre) sau a lui Liviu Rebreanu. Materia corporală stăruie, strivitoare. Simțurile țărănești resimt și descriu un spațiu ce nu aparține infernului, ci mai degrabă purgatoriului: în iadul dantesc, ne scufundăm în ,,bolgii” tot mai închise - aici, suntem la lumina zilei. Dar zările deschise nu ne liniștesc căci, spune poetul: ,,câmpia mucedă ne hărțuie din urmă”. Mucezeala resimțită la scara întregii câmpii ne readuce în spațiul de claustrare
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
Marius Chivu memoria e iad, i-a spus taximetristul lui Borges aceste cuvinte le-ar fi putut spune Seneca, i-a spus Borges prietenului său... dar eu? amintirile ghem neregulat de sârme își dizolvă rugina în mine obraznic veninul lor e totuși perfuzia mea nu
nesfârșite pieile amare by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13837_a_15162]
-
-și găsi scăparea). Mă întreb, Din care rai au fost Izgonite Și pentru care trufii, Atât de resemnate, Muritoare? În ce căuș de palmă Li se liniștesc sufletele Șoptitoare, fumegânde? * Celebrarea Sfântului Gheorghe Între săbiile grâului, Gloria cerului senin, Făpturile Iadului uitate, Sângerări ocolite de priviri În timp ce chipul lui frumos Devine tot mai străveziu. Scuturi de liliac înflorit Cetățile în sărbătoare (ale mălinului) Norii poleiți Cu răsuflarea Lui Dumnezeu Și armura lui descheiată În dreptul inimii, O odihnă verde Pândită de secetă
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
pînă la oase. Cine să fie, mi-am spus încă o dată, zvonind către vînt, catre mare, bărbatul acesta spasmodic, pe jumătate tap: alesul întors din adîncuri, un faun saltimbanc, cu arșiță-n carne, sau vreun înșelător de la bărbosul Haidoș, din iad? Haidoș Pe brațe avînd tatuate stripteuze albastre cu pojartier, pe piept, un catarg tremurînd în piele, ca un sfredel, în gură, mahorca, pe cap, cozoroc, si pe nas, ochelari de soare, astfel se-nfățișează zeul Haidoș că un al nimănui
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
scris trei ani, zilnic, cîte o scrisoare domnului Lucian Raicu, două sute s-au pierdut pe drum, două treimi din cele ajunse-s proaste, dar restul, Doamne, restul, etc..." "Bine, mi-ar tăia caimacul Dumnezeu, du-te tu Brumarule, puțin în iad și continuă să scrii zilnic, nu te lăsa, completează-ți Opera!" V-am mai pomenit de gîndul meu de-a supraintitula scrisorile: Recviem pentru Scămoșilă. Un alt titlu ar fi: Ruina unui samovar. Pentru Ruina unui samovar visez scrisori construite
Drept care, cu această scrisoare, încep numerotarea! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14107_a_15432]
-
Emil Brumaru Un fel de cîntec amplu, o înmănunchiere doldora de umilințe și izbînzi, o înciorchinare-n mlaștinile raiului tuturor cuvintelor cunoscute, o rugăciune laică în roua iadului, răsfăț savant, și naiv, și tămăduitor. Sensul, aprent indiferent, ca vîntul, va bate întruna. Nici nu-i nevoie să-l cauți, te găsește el pe tine, îți îndoaie frazele către rosturi depășindu-ți înțelegerea. Ești mînat, împins în pînzele bombate
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14516_a_15841]
-
ceva eu nu sunt gazelă eu nu pot sări peste nimic și niciodată nu voi accepta ideea de transfer de sens sau ca înainte de toate ideea de pasaj aici sunt fanatic de zic sau peste tot rai sau nicăieri iad eu nu cred în acest treptat-spiralat și din ce în ce și din cine în cine eu sunt punctual - oceanic om om om îmbrățișând fapte și amețit de cuvinte așa că până la urmă asta pot să-ți spun măi poeme în
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
să te întorci în țară" - se hotărăște să rămînă în occident și se stabilește în capitala Franței. Aici se află în centrul frămîntărilor legate de organizarea și ajutorarea românilor care, într-un fel sau altul, au reușit să scape din iadul comunist. Mai mult chiar, ajunge la conducerea unei celule de informații, aflată în legătură cu serviciile secrete ale marilor puteri occidentale care se ocupă, printre altele cu parașutări de oameni în România. Lucrează la Radio "Europa liberă", pregătește un doctorat cu Raymond
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
Simona Tache Deci, da. Dacă vreți să știți cum arată iadul, tocmai m-am întors eu din el. Iadul este să fii în trafic, pe strada Valea Cascadelor din București. Nu am cuvinte să exprim cât de MEGAULTRASUPERHORROR este acea zonă. Iar, dacă cobori din mașină (căci am fost nevoită să
Am fost în iad by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21274_a_22599]
-
Simona Tache Deci, da. Dacă vreți să știți cum arată iadul, tocmai m-am întors eu din el. Iadul este să fii în trafic, pe strada Valea Cascadelor din București. Nu am cuvinte să exprim cât de MEGAULTRASUPERHORROR este acea zonă. Iar, dacă cobori din mașină (căci am fost nevoită să fac și asta), e la fel de MEGAULTRASUPERHORROR. Un șir
Am fost în iad by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21274_a_22599]
-
au căzut secerați de gloanțe le datorez măcar atât: să-mi exercit dreptul plătit de ei atât de scump. Respect dreptul celor care nu vor să meargă la vot, dar nu voi fi niciodată de acord cu ei. Drumul spre Iad e întotdeauna pavat cu bune intenții. Nu contați pe mine. Am să aleg oricând gândirea politică și compromisul în locul inflexibilității și al intransigentei. Am să prefer întotdeauna să votez râul mai mic decât să stau să aștept că stradă (acest
De ce votez by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82355_a_83680]
-
căzut, însă, în mână o carte, pe care am citit-o pe nerăsuflate. Sunt amintirile din copilărie ale unei fetițe care avea cinci ani atunci cand kmerii roșii au cucerit Phnom Penh-ul și care a reușit să scape cu viața din iadul care a urmat. Cartea se cheamă “First They Killed My Father”. Anul acesta nu mi-am făcut planuri pentru vacanța de iarnă pentru că știam că trebuie să merg într-o vizită de studiu cu noii mei colegi, una dintre tradițiile
Vedere din Cambodgia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82407_a_83732]
-
altceva! Salina Turda cioplita toată din dalta condamnaților (mulți politici) mi-a dat aceiași fiori de care pomenești. Evident, vorbesc de ce-am văzut prin anul 2003, mult înainte să devină turistică. Un hau imens și negru, cioplit din suferință, iadul făcut sensibil. @Sorin Ești puțin dezinformat. Planul firmei canadiene înseamnă dinamitarea munților din jur, inclusiv a Galeriilor Române din ei și inclusiv a celor vizitabile în prezent. Dacă UNESCO le consideră “un complex arheologic unic” Cred că nici un ministru sau
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
-ul montase deja înmormîntarea celebrului regizor care era în limbă după... extrem de bolnav, fooooaaaarte grav, iar el, regizorul, făcîndu-se bine pe șest, se uita la propria lui moarte filmată haios și hohotea... și zicea: lasă-lasă că ajungeți și voi în iad, n-aveți grijă, băi, pămpălăilor!!! Băi, da' tu nu ai HBO? ("La contactul uman îi mai trag și un zîmbet"... repetam, obsedat, o expresie auzită aiurea.) Pe urmă chiar a început ploaia...copacii cu rădăcinile în dușumele nu se mai
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
hultan, ca de lup hămesit. Cât de dragi îi erau și cât de amarnic se luptase pentru ele, mai întâi cu moștenitorii ăilalți, din partea "cucoanei", adică din partea mă-si cea cu sânge albastru, și cu ăștilalți, cioflingarii, talpa țării - "talpa iadului", cum le-ar sta mai bine să li se zică, setoși de pământ, c-ar fi bine să le îndoape la toți mațele cu câte un kil-două, să se astâmpere! Ochii lui mari, galbeni în ceața scânteierii lor palide, deveniră
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
-nălțimii a înălbit plopii gura-mi miroase ca gingiile gropii printre pereți se-aud scâncete ușe: neamul meu se descarcă de moși și mătușe - Doamne, Tu n-ai destule cazane să-mi fierbi trupul țintuit în icoane Tu n-ai iad pentru mine nici smoală timpul tiptil ți se culcă în poală ritual (piatra fixă) fabrica de cuvinte nici n-a existat cerul tocmai se răcise și era consumat am destupat litere noi să numim áripa îngerului meu anonim a fost
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
țepele purpurii în foalele lentilei: vătafi bulbucați în burta de cimpoi: viclenia și trădarea Domnul surprins de turban Eroul - coroană și sceptru - dragonul brodat pe cerul creștin năluca din imaginația fricii - diavolul din cazanul cu pilaf vine noaptea cu făcliile iadului taie scurt beregata și suge sângele țâșnind din pământ mănâncă orezul din burți asediatoare amestecat cu zâmbet de fecioară Domnul îngropat de vămile pofticioase cu obrajii lor aprinși de vin și dușmănie caricaturi de tuș funebru și iluzoriu caninul și
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
e nici nepot nici cîine așa că n-am o fotografie de-a lui" strigă prin ușa întredeschisă fată-n casă la porția de tabac și cafea, la sticla cu vin de lîngă pat, ,gîrbov e timpul, ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui". doamna 0 e vîrful triunghiului pe care-l îmbrăcăm în rochie otrăvită în fiecare dimineață. 5 sîngele băiatului are gust de portocale amare. asta dacă-l ronțăi vărsat în zăpada pe care-o faci bulgăr în palmele
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
din finalul romanului nu va mai avea nimic comun cu nimfeta fugită în lume cu thăticul său vitreg, Humbert Humbert, care, în visul său nebunesc de a rămîne toată viața cu ea și a trăi așa, suspendați între rai și iad, o ducea automat spre pieire. Acest sfîrșit, care nu mai ține de parodie, mi se pare lipit în mod artificial la roman, dar m-aș putea înșela. El corespunde într-un fel stilului de viață american, în care accentul este
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
de la Divina Comedie până la Faust". G. Călinescu a considerat că balada amintită face parte din "temele cele mai vaste, mai adânci în sens universal". Mai târziu, poetul Nicu Caranica, reluând comparația lui Lucian Blaga, observă că între felul cum apar iadul și raiul în balada românească și în capodopera lui Dante există trăsături comune, uneori paralelismul fiind "uimitor". Balada fusese raportată, tot așa în sumare constatări, la eposul grec, îi fuseseră depistate "reminiscențe antice", Grigore Silași, spre exemplu, la 1876-1877, văzând
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
incestul dintre frate și soră, dar nu ca în balada românească, între cei doi aștri, ci între un crai și sora sa, ca în materialele sârbești, în care lipsesc probe esențiale, ca podul peste mare, și motive esențiale, ca vizitarea iadului și raiului; în schimb, există motive comune ale versiunilor românești din sud-est cu ale slavilor: "întrebarea adresată fețelor bisericești dacă e permisă căsătoria între frați, construcția bisericii pe mare, săparea fântânilor, numărul mare de preoți, numele personajului feminin". în privința spațiului
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
gemut din toate puterile cîte mi-au mai rămas e discriminarea persoanelor în etate, ce merge pînă la instigare la crimă. în special babele sînt portretizate ca oribile, rele, puturoase, cînd nu de-a dreptul zgripțuroaice, codoașe, hîrce-scroafe sau Talpa Iadului. Culmea e atinsă în Soacra cu trei nurori, unde un caz deosebit de grav de omor cu premeditare, o crimă sadică numai bună pentru ,Știrile de la ora 17" e prezentată de cel mai mare povestitor român ca o comedie, iar detaliile
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
chiot Și larma pașilor cu aripi. Ce gust avu acel departe, Adus de foamea unui vis? - Și cald și trist, pustiu de- aproape - în nări pătrunse ca parfumul Același timp de nepierdut Ce decanta rugina-n aur... Contrast Să fie iadul un revers Al nostalgiei de-a fi singur Stăpân pe toate câte sunt? Puterea umbrei stinge fala Celui mai crunt învingător, Care rămâne să contemple Căderea spadei în etern. însă învinșii lumii bat Din aripi, lepădându-și lanțul, Și-o
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11932_a_13257]
-
se poate spune nici măcar că scriitorii stau sub aceeași lumină de Lună, ci, din contră, fiecare vine în lume cu Luna lui. Cea oferită de Creangă e a prostului-isteț, a lui Dănilă Prepeleac. Este "ceea lume", nu se știe dacă iad sau rai sau câte puțin din fiecare, petele vizibile la suprafața ei sunt rudele noastre de acolo ("fiece selenit era legat de fiecare locuitor al Pământului printr-o legătură simpatică" sună superstiția consemnată de Jules Verne), care au mare nevoie
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]