148 matches
-
patru labe, uitându-se nătâng la un porumbel. Pasărea țopăi pe loc, până ce se hotărî să rămână nemișcată. Iadeș scoase câteva semințe și i le întinse, în căușul palmei. Pasărea ciuguli, după o scurtă ezitare. — Să moară mama, se minună Iadeș, dacă pasărea asta e chiar pasărea asta... Și, cum tăcerea celorlalți cerea o lămurire în plus, adăugă : Se uită la mine cu ochii ăluia, ai lui Păsărilă. Numa’ că nu zboară și nu cântă ca el, da’ chiar ca el
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se uită, parcă i-ar fi milă de mine, că nu am și io aripi... Pasărea terminase de ciugulit și-și luă zborul, mai întâi spre oraș, apoi se răzgândi și se pierdu în norii de praf ai povârnișurilor prăbușite. Iadeș trase după el sacul, potrivindu-se cu ceilalți la mers. Crezi că m-am țâcnit ? îi întrebă, cu sinceră curiozitate. — Ești doar prost, îl corectă Pârnaie. Dacă erai țâcnit, acuma aveai și tu aripi. Nu-s chiar prost, încercă Iadeș
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Iadeș trase după el sacul, potrivindu-se cu ceilalți la mers. Crezi că m-am țâcnit ? îi întrebă, cu sinceră curiozitate. — Ești doar prost, îl corectă Pârnaie. Dacă erai țâcnit, acuma aveai și tu aripi. Nu-s chiar prost, încercă Iadeș. Poate doar sărac cu duhul... Zgomotele abia se mai auzeau, norul de praf se întindea ca o ciupercă uriașă deasupra pământului. — Știi, spuse într-un târziu Pârnaie, chestia aia... Merge și c- un copac. — Care chestie ? întrebă Chisăliță, căutând zadarnic
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
calvar, pentru a atinge cumplita apoteoză. Așa se explica universul biblic prezent ca simbol al suferinței, al calvarului. George Alboiu caută "o lumină de ieri" care-a fost și care nu mai poate fi atinsă. (Lucian Blaga) Dumitru M. Ion "Iadeș", E. P. L., 1967; "Vânătorile",1966-1967, E. P. L., 1969; "Balcanice"100 balade 1966-1969, Editura Albatros, 1970; "Poeții de douăzeci de ani" (Covor românesc), Editura Eminescu, 1972; "Fals tratat de vânătoare" (1971-1972), Editura Eminescu, 1973; "Orgolii" (1968-1973), Editura Albatros, 1973; "Culoare și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Editura Albatros, 1973; "Culoare și aromă, melancolii" (1969-1970), Cartea Românească, 1974. Dumitru M. Ion recompune un întreg univers al satului, subordonând motivul vânătorii unui complex de conflicte generate de pânda raportată la nuntă, la moarte, la iubire, la naștere. Volumul "Iadeș" (1967) însumează un amestec de motive preferențiale ale tradiționaliștilor, interpretate și de Lucian Blaga, îmbrăcate în forme fixe cum ar fi ciclul de sonete. Casa părintească, pământul, strămoșii, precum și un anumit sentiment al dăruirii,care ne trimite la Mihai Beniuc
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
va muri sigur în acel an. Cînd miaună mîțele și se spurcă în casă e semn de moarte. Se crede că dacă își face rîndunica cuib sub streșina vreunei case va muri cineva din acea casă. Osul de la pieptul găinii (iadeșul), tras de doi, la care rămîne hîrlețul* are să-l îngroape pe celălalt. Dacă două persoane voiesc să știe care din ele va muri mai întîi, apoi iau o furcă de la pieptul unei găini și fiecare trage de cîte-un corn; a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
foc viu - bubă dureroasă foloștină - fulg mare de zăpadă fonfăi (a) - a se lăuda frîntură - fractură, boală grea frupt - rod frupt alb - mîncare de lapte, carne, ouă sau pește fulgerat - sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță - pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gresie - piatră de ascuțit gropan - groapă cu apă pentru păsări guri (a) - a pregăti pînza pentru urzit; a face gura cămășii gușter - răgușeală H halici - alice hat - fîșie ce desparte ogoarele helgă - helge, nevăstuică albă hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sfârșitul anilor ‘60, când revoluția se afirma totuși, fie și numai pe hârtie, datorită numeroaselor semne de exclamare, preferința mea s-a îndreptat spre castanele comestibile. În afara unei jumătăți de piept, Bloch a primit în farfurie o aripă, pe deasupra și iadeșul, ceea ce i-a îndată curaj să se lanseze într-un discurs mai lung. El a lăudat umplutura de castane și ne-a povestit, în timp ce mâncam, Annei, mie și celor patru copii uimiți, când în ritm accelerat, când iarăși cu încetinitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ne-a adus aminte de originea orală a literaturii; șoptind, a înlăturat câțiva bolovani rău așezați din calea mersului pe două picioare și, în final - după ce a schițat scheletul unui alt basm; să fi fost Hänsel și Gretel? -, a ridicat iadeșul, acel așa-numit os al minciunilor, de pe care rosese toată carnea, i-a poruncit capului său de profet să lumineze, invocând acum principiul său frecvent citat, pentru ca imediat să dea tonul pentru un imn întru slava poveștilor mincinoase în general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ca un reflex al binelui, logica nu se lasă uzurpată, iar stilul se împletește armonios cu gândul. Teatrul, la rându-i, cată să fie „o școală de morală și moravuri”. O replică vioaie animă piesele lui G., comediile îndeosebi (numai Iadeș și Sterian Pățitul apar în volum, în 1866), lipsite, altfel, de orice consistență și dând să se piardă într-un verbiaj obositor. Morala nu e absentă niciodată. Debitor literaturii franțuzești, comediograful preia de acolo subiecte, motive, uneori maniera. A mai
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
O lacrimă a poetului Cârlova, București, 1858; Un boem român, București, 1860, reed. fragm. în PRR, 171-189; Don Juanii din București, reed. fragm. în PRR, 191-202, reed. în Radu Ionescu, Scrieri alese, îngr. și pref. Dumitru Bălăeț, București, 1974, 316-381; Iadeș, București, 1866; Sterian Pățitul, București, 1866. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 242-244; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), I, 19-20; Călinescu, Ist. lit. (1941), 337-338, Ist. lit. (1982), 386-391; Ist. lit., II, 747-753; Dicț. lit. 1900, 399-401; Viorica Diaconescu, Pantazi Ghica
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
altele 0,70 Pui 70% Rațe 70% Gâște 75% Curci 80% Bibilici sacrificate 1 Se consideră gâscă sau rață semidezosată produsele care constau din gâște sau rațe jumulite, complet eviscerate, fără cap și picioare și ale căror oase ale carcasei (iadeș, coaste, coloană vertebrală și sacrum) au fost îndepărtate, dar care au încă femurul, tibia și humerusul. 2 Pentru determinarea procentajului de carne de pasăre nu se ia în considerare greutatea oaselor. 1 JO L 256, 07.09.1987, p. 1
jrc1274as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86413_a_87200]
-
sternului este rigid (osificat). În sensul prezentului regulament, variantele termenilor menționați anterior privind sexul se consideră echivalente ale termenilor respectivi. 2. Tranșe de păsări de curte (a) jumătate: jumătatea unei carcase rezultată dintr-o tranșare longitudinală în planul format de iadeș și coloana vertebrală; (b) sfert: jumătatea împărțită printr-o tranșare transversală care permite obținerea sfertului posterior și a sfertului anterior; (c) sferturi posterioare neseparate: cele două sferturi posterioare reunite printr-o porțiune a spatelui, cu sau fără târtiță; (d) piept
jrc1816as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86966_a_87753]
-
jumătatea împărțită printr-o tranșare transversală care permite obținerea sfertului posterior și a sfertului anterior; (c) sferturi posterioare neseparate: cele două sferturi posterioare reunite printr-o porțiune a spatelui, cu sau fără târtiță; (d) piept, alb sau filet pe os: iadeșul și coastele, în totalitate sau nu, repartizate pe fiecare parte cu masa musculară care le înconjoară. Pieptul poate fi prezentat întreg sau divizat în două; (e) pulpă: femurul, tibia și peroneul împreună cu masa musculară care le înconjoară. Cele două tranșări
jrc1816as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86966_a_87753]
-
neseparate: cele două aripi unite de o porțiune din spate; greutatea acesteia din urmă nu trebuie să depășească 45% din cea a bucății; (k) file de piept, alb, file, tip nucă : pieptul întreg sau tăiat în două, dezosat, adică fără iadeș și coaste. În cazul pieptului de curcan, fileul trebuie să conțină numai mușchiul pectoral profund; (l) file de piept cu claviculă: fileul de piept fără piele cu claviculă și numai cu vârful sternului cartilaginos; greutatea claviculei și a cartilagiului nu
jrc1816as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86966_a_87753]
-
alin. (3) se aplică în următoarele cazuri: (a) tranșări care nu s-au efectuat la articulații în cazul pulpelor sau al părților superioare ale pulpelor, al copanelor sau al aripilor; (b) prezența unui maxim de 2% cartilaj (extremitatea flexibilă a iadeșului) în cazul fileului de piept; (c) prezența unei vătămări, a unei contuzii sau a unei decolorări ușoare și puțin vizibile sau a urmelor de degerături pe piept și pulpe. (5) În cazul controlului unui lot de carne de pasăre clasa
jrc1816as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86966_a_87753]
-
în cazul în care conținutul de apă nu depășește valorile care nu pot fi evitate din punct de vedere tehnic determinate prin metoda de analiză descrisă în anexa VIa (metoda chimică): (a) file din piept de pui cu sau fără iadeș, fără piele; (b) piept de pui, cu piele; (c) pulpe superioare de pui, pulpe inferioare de pui, picioare de pui, picioare de pui cu o porțiune din spate, sferturi de picioare de pui, cu piele; (d) file din piept de
jrc4697as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89863_a_90650]
-
capul la un unghi de până la 180 de grade. Craniul păsărilor se împarte după Feider și colab., 1976 în: După alți autori craniul păsărilor constă din 3 părți: Scheletul păsării constă din: Abdomenul păsărilor costă din coaste, coracoid și osul iadeș, care se unesc prin intermediul carenei. Coastele se împart în mai multe regiuni: Aripile păsărilor sunt foarte dezvoltate. Umărul este alcătuit din Humerusul se unește cu ulna și radius pentru a forma cotul. Acestea din urmă sunt unite cu osul carpometacarpus
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
cinematografie". Din taxele de participare s-au finanțat și producția unor filme. Bineînțeles că participanții la cursuri erau actori neplătiți, fapt ce duce la folosirea unei distribuții numeroase. "Casa de filme "„Clipa-Film”" a realizat sub această formă de finanțare, producțiile "„Iadeș”" (1926), "„Iancu Jianu”" (1927), "„Haiducii”" (1929), "„Ciocoii”" (1930) și, mai târziu, "„Insula Șerpilor”"(1934), penultimul cu o "încercare de sonorizare", iar ultimul sonor. Pe de altă parte o societate de producție de filme, denumită "„Soremar”" specializată în general pe documentare
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
este destul de elastic, păsările putând să-și întoarcă capul la un unghi de până la 180 de grade. Craniul păsărilor se împarte după: Craniul păsărilor constă din 3 părți: Scheletul păsării constă din: Abdomenul păsărilor costă din coaste,coracoid și osul iadeș, care se unesc prin intermediul carenei. Coastele se împart în mai multe regiuni: Aripile păsărilor sunt foarte dezvoltate. Umărul este alcătuit din Humerusul se unește cu ulna și radius pentru a forma cotul. Acestea din urmă sunt unite cu osul carpometacarpus
Scheletul păsărilor () [Corola-website/Science/306974_a_308303]
-
și Bonifaciu relațiile s-au deteriorat, după ce poetul l-a atacat, în 1881, într-un număr al revistei, pentru cele trei catedre de profesor la universitate, iar acesta s-a retras. În noiembrie 1880, au loc premierele pieselor de teatru "Iadeș!" și "Unchiașul Sărăcie", la Teatrul Național, publicate în "Literatorul" la începutul anului următor. O curtează pe Aristizza Romanescu, actriță care a jucat în piesele amintite, dar aceasta îi respinge avansurile. Publică volumul "Poezii", în anul 1881, deși pe coperta originală
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
un scriitor și traducător român. A absolvit liceul la Curtea de Argeș. Student al facultatea de limbă și literatura română din București, pe care o părăsește pentru secția de teatrologie de la Institutul de artă teatrală "I.L. Caragiale". Debutul în "Luceafărul" (1964). În "Iadeș" (1967) poetul e ispitit în aceeași măsură de ermetism și suprarealism, de cultul banalității și de mitologia autohtonă, localizată, uneori în teritoriul natal. Construcțiile baroce trădeayă gustul pentru proteiyarea excursului poetic și pentru autonomizarea fiecărei imagini: din pastă lirica apar
Dumitru M. Ion () [Corola-website/Science/320705_a_322034]