458 matches
-
acestuia furioasă în momentul în care el dă să plece pentru a scăpa de gura ei: - Un’-te duci, mă, ceacârule, duce-te-ai la Bărnoaia să te duci! Stăi hăluia aci că n-am termenat cu tine, primitule ce iești! De obicei, omul îi răspunde cam așa: - La ce să măi stau, fă, la ce? Că dacă măi stau mult să mă toci tu la cap ca o moară ne¬fe¬recată ce iești mi-e că, pân’ la urmă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
am termenat cu tine, primitule ce iești! De obicei, omul îi răspunde cam așa: - La ce să măi stau, fă, la ce? Că dacă măi stau mult să mă toci tu la cap ca o moară ne¬fe¬recată ce iești mi-e că, pân’ la urmă, o să-ț’ scap una piste melița aia de să ț’-o mut la spate, poate-așa oi tăcea șî tu odată. Șî la Bărnoaia să te duci tu, că ieu n-am încă chef
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
urmă, o să-ț’ scap una piste melița aia de să ț’-o mut la spate, poate-așa oi tăcea șî tu odată. Șî la Bărnoaia să te duci tu, că ieu n-am încă chef, ai auzât, fă? Iar primită iești tu - nu ieu, ’tu-ț’ care-a făcut neam mu¬ie¬resc pă lumea asta, că mi s-a loat de tine, ca de mere acre! Sau, atunci când, cineva plecat demult din sat întreabă de altcineva trecut între timp la
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
în sinea mea îmi spuneam: „Na, c-am dat de dra- cu’, am încurcat-o, ce măi!”. Într-o bună zi, scos din țâțâni, taică-meu s-a luat de Băloasa: - Bine, fă, lea Ioană, păi ieu credeam că tale, iești muiere cinstită! - Ancailea, zău, hai ca-i zâs-o, numa’ asta n-o măi auzâsem! Da’ ce-ai mă, Măriene, ce moarti ț-am făcut, de te iei așa tam-nesam de mine? - Păi bine, fă, lele, ai început să-m
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
adică de-a lui Cornea, un neam dat „hăluia”, cum îi zicea moșu’ când nu mai scăpa de gura ei: - Aiii, al hăluia neamu’ ăsta cornesc! Fă, ’tu-ț adurmirea șî mormântu’ cui te-a făcut, de muiere primită ce iești, dacă nu-nchiz’ melița aia, ț-o închiz eu minteni cu una peste ea, de-ț’ sar măsel’le din gură! Bunică-mea, cică, tăcea urgent, căci moșu’ era el un om calm și bun, „pâinea lu’ Dumnezău, nu alta”, dar
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
nu le omărî. - De, bă, Marinică, ieu știu ce să zâc... - mi-a răspuns cu îndoială Lisaveta. Între timp a ieșit din curte și taică-meu care, văzând despre ce e vorba, mi-a spus: - Ia, ascultă, bă, de cân’ iești tu negus- tor de câini, he? Dacă ierea vorba de unu’ sân- gur hai, măi treacă-meargă, îl loam noi, da’ să te angajăz tu că vinz’ alțî trei? Șî măi sânt șî cățele pă deasupra! În cele din urmă l-
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
de gulerul hainei și strigân- du-i ca scos din minți: - Bă, te-n p... mă-ti, tu vorbești bă, tu, care mă-ta a fătat odată cu sor’-ta, nașterea șî parastasu’ mamii cui te-a făcut, de țâgan ce iești! Desigur, Noneț nu era țâgan, iar eu nu aveam nimic cu acest soi de oameni, n-am stat eu în bancă, ani de-a rândul, cu Neluț al lui Ilie Țiganu’? Eram chiar prieten cu el, dar cel care mă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
-meu îi striga furios: - Fă, muiere, tu-ț’ care Dumnezău te-a făcut la mă-ta, ce faci tu, fă, vrei să lapez’ co- pilu’? C-acuma-ț’ trag ieu vro doo, de-ai să-l lapez’ urgent, criminalo, ce iești! În acele momente, maică-mea, cu toate că era o femeie credincioasă, uneori chiar bi- gotă, se gândea în sinea ei: „Iii, unde nu dă Dumnezău să-m’ tragă bețâvu’ ăsta o bătaie soră cu moartea, să scap șî ieu de belea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
Racovița, în Câmpu’ Sărăcineștilor. Pe de altă parte, Mărian Frântu eșuase lamentabil ca soț și tată, fiind renegat de toți ai lui. De multe ori, câte o nevastă supărată pe bărbatul ei, îi mai strigă și astăzi, furioasă: - Tu nu iești om, mă, iești drac, paică te-ar fi făcut Mărian Frântu! Mai mult, chiar maică-mii îi intrase în cap că taică-meu fusese făcut chiar așa - cu Mărian Frântu, ce mai! Bineînțeles că, de câte ori auzea această remarcă din melița
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
Sărăcineștilor. Pe de altă parte, Mărian Frântu eșuase lamentabil ca soț și tată, fiind renegat de toți ai lui. De multe ori, câte o nevastă supărată pe bărbatul ei, îi mai strigă și astăzi, furioasă: - Tu nu iești om, mă, iești drac, paică te-ar fi făcut Mărian Frântu! Mai mult, chiar maică-mii îi intrase în cap că taică-meu fusese făcut chiar așa - cu Mărian Frântu, ce mai! Bineînțeles că, de câte ori auzea această remarcă din melița ei, pe taică
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
t că te duce capu’, că dacă nu, o să-ț’ fie tare greu să te descurci în viață. Șî să nu uiț’ niciodată că te tragi din Mihai Viteazu’, să nu laș’ pă niminea să te calce în picioare, chiar dacă iești cum iești, tu poț’ birui cu capu’! Făcea referire, bietul de el, la handi¬ca- pul meu congenital - tetrapareza spastică, sau, mai exact - Maladia Little. Eram prea mic atunci pentru a sesiza contradicția dintre faptul că neamul nostru provine din
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
te duce capu’, că dacă nu, o să-ț’ fie tare greu să te descurci în viață. Șî să nu uiț’ niciodată că te tragi din Mihai Viteazu’, să nu laș’ pă niminea să te calce în picioare, chiar dacă iești cum iești, tu poț’ birui cu capu’! Făcea referire, bietul de el, la handi¬ca- pul meu congenital - tetrapareza spastică, sau, mai exact - Maladia Little. Eram prea mic atunci pentru a sesiza contradicția dintre faptul că neamul nostru provine din Țara Făgărașului
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
Domnului) o gură... ferească sfântul să te pui cu ea! -, lea Florica a izbucnit nemaiștiind ce să-i răspundă: - Aoliuuu, ce gură mare ai, hănțăni din iea de paică din tine ar fi ișât tot neamu’ mu- ieresc, Ievo ce iești tu! Ohooo, nici nu vă închipuiți cât o deranja pe maică-mea porecla asta, deși ea era folosită destul de rar și doar de anumite femei, în frunte cu lea Florica, se-nțelege; maică-mea uita însă că și ea la
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
mare ușurință morala la care mă supunea de fiecare dată: - Nu ț-ă rușâne, mă, prăpăditule, să te duci tu la nea Ilă șî să agini la masa lor? Ce, tu n-ai ce mânca acas’ la tine? Rodoloaio ce iești! Referință Bibliografică: OAMENI ȘI CÂINI (miniroman) (IV) / Marian Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2095, Anul VI, 25 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Pătrașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
pot. Ia! - Săru'mâna! Da bani îmi dai, domnu'? - Nu dau, mă, bani, nu dau. Ia de te mișcă d-aci și fă și tu ceva util. - Apăi ce? - Apoi vezi tu mă, că ești ditamai băiatu' care fumează, mă!. - Iești al dracu' domnu'! - Oi fi mă. Fumul de țigară și patru pereți. Mă învelesc cu patru pereți. Închid ochii și respir patru pereți ... .patru puncte cardinale, patru ... .patru ce-ar mai putea fi? Cercuri? Aerul intră în mine, afară iese
CHIŞTOC DE VIAŢĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366731_a_368060]
-
ale plăcuților săi, cât și prin sfintele lor moaște, pline de duh și de adevăr. Prin Mântuitorul, mucenicul învață să trăiască drept, să discearnă binele de rău și, în orice loc sau moment al vieții sale, el dorește să tră¬iască numai cu Dumnezeu. Faptul că mucenicul își pecetluiește crezul său prin moarte violentă, aceasta nu înseamnă că el dorește neaparat moartea. Cu toate acestea, tre¬buie totuși să subliniem faptul că el este conștient că doar prin jertfa mucenicească a
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
o locomotivă. Își făcea el singur papiroasele din mahorca, ce era plină de găteje, si foita de gazeta. Le înfășură artistic și le lipea cu limba umedă de stuchit. Apoi aruncă gătejele ce ieșeau rebele pe la capete, scotea tacticos cremenea, iasca și amnarul și dintr-o lovitură măiestrita, iasca lua scântee și începea să fumege. Toate aceste scule le ținea într-o pungă de piele cafenie moale pe care o strângea cu baierele, tot din piele, apoi mai înfășură cu baierele
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
mahorca, ce era plină de găteje, si foita de gazeta. Le înfășură artistic și le lipea cu limba umedă de stuchit. Apoi aruncă gătejele ce ieșeau rebele pe la capete, scotea tacticos cremenea, iasca și amnarul și dintr-o lovitură măiestrita, iasca lua scântee și începea să fumege. Toate aceste scule le ținea într-o pungă de piele cafenie moale pe care o strângea cu baierele, tot din piele, apoi mai înfășură cu baierele pungă de cîteva ori „să nu se scuture
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
și începea să fumege. Toate aceste scule le ținea într-o pungă de piele cafenie moale pe care o strângea cu baierele, tot din piele, apoi mai înfășură cu baierele pungă de cîteva ori „să nu se scuture scrumul de pe iasca”. Pentru mine ceremonia această miraculoasă prezenta o deosebită atracție, și m-a urmărit până m-am lecuit pe vecie de fumat când în iarbă înaltă din curtea bisericii din Gură Nișcov am tras adânc în piept un fum dintr-un
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
Arhim. Dr. Ieronim Crețu, pe care l-am și rugat, cu prilejul săvârșirii acestui sfânt pelerinaj, să ne prezinte, în câteva cuvinte aceste frumoase și binecuvântate locuri Înaltpreacuvioșia Sa, Părintele Arhi �mandrit Ieronim Crețu, s-a născut în comuna Bră �iești, județul Buzău, la data de 21 noiembrie anul 1959. A urmat cursurile Institutului Teologic Universitar din Bu �curești. S-a dedicat vieții monahale, ime �diat după terminarea Institutului, în luna Iulie anul 1986 închinoviindu-se la Mănăstirea Bistrița, județul Neamț. La
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
luptam printre nămeți înot Cu-atâta îngerească bucurie! Ninge, ninge ca o remușcare Binefăcătoare și tardivă Peste soarta lumii în derivă Ca un preț pentru-o răscumpărare Toate câte mi s-au întâmplat, Le-am înscris pe coaja mea de iască Bătrânețea nu-i decât o mască Peste-un suflet trist și vinovat Referință Bibliografică: Iarnă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 361, Anul I, 27 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
IARNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351065_a_352394]
-
ancestrale,/ Gânditorul din Hamangia/împreună cu tribul său/ se temeau de apariția scrisului, / acele semen prevestitoare de rău/” cine va mai asculta cântecele și gândurile noastre/ când nimeni nu știe să citească/și scrisul pe piatră costă/ cât un cibăr de iască?”/ își ziceau ieșind din grote ... Vremurile se rostogoleau vremuind generații/ și Gutenberg a înfipt un spin de teamă, /menestreli de prin toate castelele Europei/încălzeau saloanele cu drama incertitudinii:/ ”cine va mai asculta/cântecele noastre/ când puțini știu să citească
INTERNETUL, SUPORT AL SPIRITULUI UMAN-NTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351233_a_352562]
-
și Gutenberg a înfipt un spin de teamă, /menestreli de prin toate castelele Europei/încălzeau saloanele cu drama incertitudinii:/ ”cine va mai asculta/cântecele noastre/ când puțini știu să citească/iar cartea e scumpă/și poate să ardă ca o iască?” ...și Dumnezeu a mai întors/căteva pagini de secole, / poeții la colțurile piețelor/ unor simpozioane/ prevestesc sfârșitul Poeziei: Nimeni nu mai citește/ o carte/ și internetul ne fură cititorii” , /nevăzând că Poezia/încălțată cu sandale din pielea/ cerului/ venind din
INTERNETUL, SUPORT AL SPIRITULUI UMAN-NTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351233_a_352562]
-
jurnal de bord cu furtuni și senin, dar neîntinat de venin Poezia - ecoul vibrațiilor lucrurilor, distinctul însemn uman, nu o existență de noapte fără transfigurarea de Lună, întunecată ca de catran. Metaforele să subjuge, să cucerească și sufletele uscate de iască. Sonoritățile și armonia lui Orfeu să însuflețească versul meu, caldele adieri de alizeu. Referință Bibliografică: Enigmă dinastică de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
ENIGMĂ DINASTICĂ DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355815_a_357144]
-
mama din crengi așezate de mine și rădăcini. Larousse între pagini puse la ierbar Stânjeni de păsări își luau zborul iar ciorile de pe case îmi aruncau ca dar pene cu care scriam în amiază dorul la lumina unei feștile de iască. Din cenușa anilor se-ntrupează un guguștuc ce și-a luat pe aripi trecutul unui nuc o altă ogradă cu amintiri să-și găsească... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Litografie, poezie de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare
LITOGRAFIE, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356869_a_358198]