234 matches
-
trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic și de o "hermeneutică eshatologică", adică de un apel la ordinea esențială 8. Dacă civilizația a căzut, într-un anumit context istoric, într-un iconoclasm endemic, confundând demitizarea cu demistificarea, societatea contemporană are un mijloc de recuperare a valorii imaginii și chiar a funcției sale simbolice, care se bazează pe un proces de remitizare, de depășire a scientismului, un fel de "Muzeu imaginar" ca mod
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a fost făcută vizibilă, anulând astfel interdicția veterotestamentară de a reprezenta divinul. Prin urmare, oamenii care neagă faptul că Hristos poate fi reprezentat prin icoană, neagă implicit realitatea Întrupării. Imaginea nu se identifică în esența și substanța sa cu modelul. Iconoclasmul comite o blasfemie atunci când consideră Euharistia o imagine. Euharistia este însuși Hristos, și nu imaginea sa. Iconodulia ignoră sau neagă funcția simbolică a imaginii sacre. Teologia creștină dezvoltă o simbolistică a cultului și a tradiției fundate pe funcția figurilor vizibile
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
istorice și politice, soluționate și integrate mitic în imaginarul colectiv. De aceea, ne vom opri mai pe larg asupra lui. Camera oglinzilor e o metaforă pentru punerea laolaltă a imaginilor reflectate până în capitolul final. Într-o lucrare dedicată în principal iconoclasmului bizantin, Marie-José Mondzain caută sursele gândirii colective contemporane în miezul unor vechi dezbateri, precum cea legată de imaginea divinului. Chiar și pentru societatea românească de azi imaginarul medieval nu este întotdeauna atât de departe precum am crede. Îi dăm dreptate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
toate clamează dreptul la afirmarea deplină a individualității și la relația directă a credinciosului cu divinitatea. Artistul catolic plasează figura sacră în scenografia orașului și în proximitatea contemporanilor săi, cărora le împrumută chipurile pentru a reprezenta identitatea unor personaje biblice; iconoclasmul vehement al Reformei refuză imaginea religioasă ca intermediar, înlătură intercesiunea și afirmă dreptul și capacitatea credinciosului de a comunica direct cu divinitatea. Nici Renașterea, nici protestantismul nu contestă principiul divin, ci afirmă, în prezența, respectiv în absența imaginii acestuia, aceeași
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mediu creștin în jurul imaginii. Credința guvernează oricum gândirea colectivă, indiferent dacă e bogat exprimată vizual sau rămâne doar la nivelul unei trăiri interiorizate și austere în practica religioasă (cum e protestantismul). Paradoxurile imaginarului european țin de faptul că până și iconoclasmul se afirmă tot prin raportare la problema imaginii. Am preferat să numesc acest capitol − care, deși ultimul în economia generală a cărții, nu închide subiectul asupra lui însuși -camera oglinzilor. Istoria imaginarului ne dovedește cât de stabil este modul în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
spiritual direct al credinciosului de rând la divin; prima nu acceptă nici în imagine întâlnirea nemediată cu divinul, în timp ce catolicismul mută spectaculos accentul asupra posibilității de reprezentare alăturată a celor două naturi, divină și umană. Lui îi răspunde însă violent iconoclasmul reformat.) Wackernagel vede în filosofia lui Eckhart (nicidecum un iconoclast) un exemplu perfect pentru distanța care ar exista între gândirea profund medievală (din occident) asupra imaginii și celelalte "destine" filosofice și istorice ale sale. Tocmai prin aceste tentative radical diferite
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
bizantin (Daniel Barbu, Rome, Byzance et le Roumains 25-48, 49-60) a dorit să intre în "guvernul delegat" pentru împlinirea politicii oikonomice. Aceasta ar fi cauza majoră a dislocărilor din politica internă a imperiului bizantin (amintim doar două dintre marile mișcări: iconoclasmul și isihasmul), în descendența căruia optează să se așeze și românii în secolul XIV. Studiile contemporane nuanțează ideea moștenirii sau chiar a preluării de către instituția puterii medievale românești a sistemului politic basileic; deși numeroase indicii istoriografice și o bogată formularistică
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în secolul XIV (momentul isihasmului bizantin, dar și al întemeierii statelor românești), la formele artistice ale iconoduliei gotice târzii, sprijinite în cea mai mare parte de teologia franciscană (recunoscută de Vatican cu un secol în urmă, în anul 1226). Depășind iconoclasmul moderat al esteticii cisterciene de secol XII, predicate de Sfântul Bernard de Clairvaux, "timpul catedralelor" marchează apariția unor impunătoare clădiri religioase, diferite de abațiile austere din afara orașelor, acum aflate în plină dezvoltare economică și teritorială. Peisajul urban se modifică spectaculos
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care caută să formuleze o summa theologicae cumulând gândirea pre-creștină și "adevărul" credinței −, va provoca adaptarea scolasticii, pentru următoarele două secole, la dinamica socio-economică de la sfârșitul evului mediu, până când renașterea italiană va genera imaginarul civic premodern. Următorul moment major al iconoclasmului este semnat de Galileo Galilei și mai apoi de René Descartes; ei pun pe rând bazele fizicii moderne și aduc importante corecții la numeroasele erori de interpretare a discursului aristotelic, fără a contrazice intenția filosofică a acestuia sau a continuatorului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Iași: Polirom, 2006. Belting, Hans. La vraie image. Croire aux images? Paris: Gallimard, 2007. [2005] Bercé, Yves-Marie. Le roi caché. Sauveurs et imposteurs. Mythes politiques populaires dans l'Europe moderne. Paris: Fayard, 1990. Besançon, Alain. Imaginea interzisă. Istoria intelectuală a iconoclasmului de la Platon la Kandinsky. București: Humanitas, 1996. [1994] Blanchard, Joël și Jean-Claude Mühlethaler. Écriture et pouvoirs à l'aube des temps modernes. Paris: PUF, 2002. Bloch, Marc. Regii taumaturgi. Studiu despre caracterul supranatural atribuit puterii regale în special în Franța
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Dumitru Verlag. 1987. Gilson, Étienne. La filosofia nel Medioevo dalle origini patristiche alla fine del XIV secolo. Firenze: Scandicci, 1998. [1922] Gonord, Alban (coord.). Le Temps. Paris: Flammarion, 2001. Grabar, André. Les origines de l'esthétique médiévale. Paris: Macula, 1992. ---. Iconoclasmul bizantin. București: Meridiane, 1992. [1957] Guenée, Bernard. Histoire et culture historique dans l'Occident médiéval. Paris: Aubier, 1980. ---. Le métier d'historien au Moyen Âge. Étude sur l'historiografie médiévale. Paris: Sorbonne, 1977. ---. Politique et histoire au Moyen Âge. Recueil
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
political options also figures prominently in the collective imaginary as a coordinated set of mythical structures relevant for the Romanian identity discourse. Finally, another point of interest is a paradox at the core of the early modern European imaginary. Between iconoclasm and iconolatry, drawing from ancient texts and the writings of the Fathers of the Church, the collective imaginary never ceased to use image and representation as mnemonic practices even at times when theories, institutions and beliefs worked against them. Keywords
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Church, the collective imaginary never ceased to use image and representation as mnemonic practices even at times when theories, institutions and beliefs worked against them. Keywords: imaginary, system, model, anthropology, text, image, symbol, mythe, belief, Byzantine state, Romanian Principalities, iconolatry, iconoclasm. În seria LITERE au mai apărut (selectiv): Analiza povestirii, Jean-Michel Adam, Françoise Revaz Avangardismul românesc, George Bădărău Cartea pentru cei mulți, Ovidiu Aniculăese Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și Trăda, devenind cu adevărat un imperiu grec, abandonînd Italia în mîna longobarzilor, Asia occidentală în cea a arabilor, o parte a Balcanilor într-a slavilor și bulgarilor. În plus, Imperiul este zguduit de o gravă criză religioasă (secolele VIII-IX) iconoclasmul sau disputa asupra icoanelor. O primă ruptură cu papalitatea se produce în contextul unei dispute religioase între Roma și Constantinopol; Chiril și Metodiu, doi călugări greci, vor evangheliza atunci popoarele slave și le vor da un alfabet. Între secolele al
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
paideia, cei mai buni martori fiind iluștrii teologi ai epocii, fiind suficient să-l pomenim doar pe Maxim Mărturisitorul.1 Chiar dacă literatura secolelor VII- IX a avut ca sursă unică de inspirație doctrina religioasă, apariția puternicelor frământări determinate de apariția iconoclasmului a făcut necesară căutarea surselor textuale care să poată reprezenta argumente de netăgăduit în susținerea unei poziții sau alteia. În orice caz lipsa mențiunilor explicite a preocupării pentru cultura clasică nu trebuie înțeleasă ca o părăsire voluntară a interesului societății
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
împărtășită de bizantinii timpului era că islamul nu ar fi prins dacă cei ce l-au îmbrățișat ar fi cunoscut cultura clasică greacă. La începutul secolului al IX-lea, împăratul Leon V, cel care este autorul încercării de revenire la iconoclasm, va însărcina pe Ioan Gramatikos să adune laolaltă textele antice care ar putea justifica respingerea cultului icoanelor. În aceste condiții, nu numai că a devenit constantă preocu¬parea pentru constituirea unor biblioteci formate din literatura clasică, dar s-au constituit
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Într-un remarcabil studiu, Jaroslav Pelikan remarcă impresia de strânsă similaritate între cei trei. Împreună, aceștia ocupă un loc pe care Endre von Ivanka îl numește „viața bizantină intelectuală timpurie”, după Constantin, Niceea și Athanasie, dar înainte de Iustinian, Dionisie și iconoclasm. A căuta însă o filosofie de felul celei practicate în antichitatea greacă este lipsit de sens. Ceea ce au făcut capadocienii este o implicare a filosofiei ce nu ține de exercitarea rațiunii în căutarea adevărului, ci de o adeverire și exprimare
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Așa cum a dovedit istoria spiritualității bizantine, deși discuțiile asupra valorii și însemnătății reprezentării au fost reluate pe parcursul unei largi perioade de timp, apogeul disputelor a fost consemnat în ceea ce s-a petrecut în veacurile VIII- IX. Este vremea în care iconoclasmul, ca doctrină a refuzului cinstirii icoanelor, este susținut de un număr de împărați, și această susținere oficială provoacă o mare tulburare în imperiu, ce va lua sfârșit cu victoria iconodu¬lilor, în martie 843. Controversele iconoclaste au o semnificație aparte
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
exprimare dinamică a asemănării fără de asemănare. Icoana își dezvăluie însemnătatea sa esențială, aceea de chemare la relație personală, la experimentarea inefabilului deschiderii persoanei în ek-stasis către Persoana sau persoanele (sfinții) zugrăvite. Icoana nu rămâne pentru bizantini în sfera esteticului, deși iconoclasmul propunea o asemenea accepție, ci depășește chiar și modalitatea conceptuală de înțelegere a adevărului, către contemplare. O atitudine contemplativă în fața reprezentării iconice ce însemnă mai degrabă o experiență participativă supra- rațională. A privi o icoană înseamnă, în înțeles bizantin, a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Arcy-sur-Cure (Yvonne, France), persistance de l’iconographie aurignacienne, în A. Broglio, G. Dalmeri (red.), Pitture paleolitiche nelle Prealpi venete. Grota di Fumane i Riparo Dalmeri, Preistoria Alpina, Verona, 2005, p. 76-81. 2. A. Besançon, 1996. Imaginea interzisă. Istoria intelectuală a iconoclasmului de la Platon la Kandiski, Humanitas, București. 3. G. Bosinski, 1990. Homo sapiens. L’Histoire des chasseurs du Paléolithique supérieur en Europe (40.000 - 10.000 ans avant J.-C.), Errance, Paris. 4. M. N. Brézillon, 1969. Dictionnaire de la Préhistoire, Larousse
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
sunt mute ca idolii păgâ‑ nilor pentru că orice scriere care se citește în timp ne povestește (cu ajutorul imaginilor) venirea lui Isus, miracolele Fecioarei și luptele sfinților 89. Împotriva acestui uz al icoanelor a apărut o mișcare cunoscută sub numele de iconoclasm, despre care am amintit anterior, inițiat în anul 730 prin edictul împăratului Leon al III‑lea, mișcare care era de fapt expresia subînțe leasă a disputelor care în cursul anilor au apărut între biserică și stat pe când pe tronul Constantinopolului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
al III‑lea, mișcare care era de fapt expresia subînțe leasă a disputelor care în cursul anilor au apărut între biserică și stat pe când pe tronul Constantinopolului au urcat împărați originari din Armenia și Siria, prin tra‑ diție predispuși spre iconoclasm; în plus creștea și influența militară a islamu‑ lui a cărui religie tindea spre o artă pur decorativă, ornamentală. Mănăsti rile au fost în mare parte închise și monahiile au fost obiectul unei persecuții crude; s‑a ajuns să se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și obișnuința popo‑ rului de a venera icoanele și a vedea în ele pe Dumnezeul în care credeau. Această mișcare a sfârșit așadar într‑un faliment total în anul 834 când împă‑ răteasa Teodora a abrogat edictele iconoclaste. În perioada iconoclasmului, iconodulii au fugit de la Constantinopol spre țări deschise și libere: în Arme‑ nia, Grecia, Spania, Franța, Germania, Italia, ceea ce contribuia la răspândirea artei bizantine. La Roma, unde papii ofereau azil politic refugiaților, erau în acea epocă zece mănăstiri cu numeroși
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
la pictura imaginilor; în arta bizantină; acest lucru înseamnă un reflex bogat în arta icoanei și o ordine riguroasă sistematică în toate manifestările sale. Ținând cont de influența artei populare care s‑a dezvoltat în primii doi ani după sfârșitul iconoclasmului, ca și de faptul că în timpul iconoclasmului baza artei bizantine era continuată în ascuns în multe țări periferice ale impe‑ riului, pictura icoanelor a fost pusă pe al doilea plan fiind înlocuită de neocla‑ sicismul tradițional al artei eleniste. Vom
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lucru înseamnă un reflex bogat în arta icoanei și o ordine riguroasă sistematică în toate manifestările sale. Ținând cont de influența artei populare care s‑a dezvoltat în primii doi ani după sfârșitul iconoclasmului, ca și de faptul că în timpul iconoclasmului baza artei bizantine era continuată în ascuns în multe țări periferice ale impe‑ riului, pictura icoanelor a fost pusă pe al doilea plan fiind înlocuită de neocla‑ sicismul tradițional al artei eleniste. Vom vedea că maeștrii din Grecia au fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]