753 matches
-
mai mare, adică exclusiv prin intervenție divină. De aceea, Dumnezeu Se pogoară la om și în om, asumându-Și natura umană cu toate limitările ei (în afară de păcat), pentru că ce a luat asupra Sa, aceea a și răscumpărat. Despre reprezentarea iconică, iconografică a evenimentului nașterii Domnului nostru Iisus Hristos De asemenea, privind la Icoana Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos vedem că aduce în fața ochilor dialogul dintre cer și pământ, amândouă gravitând în jurul Celui Care, prin Întrupare, „a rămas ceea ce era - adică Dumnezeu
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
Icoana Nașterii este dominată de lumină Dacă din punct de vedere teologic centrul de greutate al praznicului îl constituie Pruncul care tocmai S-a născut, din punctul de vedere compozițional este firesc ca în jurul Acestuia să fie organizată întreaga scenă iconografică, fapt pentru Care în centrul icoanei Nașterii se află peștera, a cărei iesle L-a adăpostit pe Împăratul lumii Care nu găsise loc în altă parte. În icoanele ortodoxe, întunericul nu există decât arareori, iar aceasta doar pentru a marca
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
citat (parțial) mai sus (Viață Înaripată), pare o înșiruire, iar nu o trăire. O consemnare de „jurnal de bord”, febrilă și rapidă, iar nu reproducerea (imposibilă, spun mulți!) unui/unei...Ek-stasis! Peste tot, în întreg volumul, sunt, totuși, metafore splendide, iconografice/iconoglifice sau icono-dinamice: „O pădure de umeri/ caută-n vadul visului/ urma Omului” (p. 16), „Lyra-flutura” (p. 31), „fărâmiturile cuvântului” (p. 31), „alergau pe cărările/ cerbilor/ speriate sub/ sinusoida șarpelui” (p. 36), „îi dau drumul/ cântecului crucii/ prin furtuna poemului
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
ca modele școlile: Nicula, Țara Făgărașului, Țara Oltului, Șcheii Brașovului, Lancrăm, Poiana Sibiului, Gherla. Tematica este în funcție de cerințe și în funcție de starea sufletească a artistului. Tehnica e tempera și emulsie grasă din gălbenuș de ou. Respectă tehnica de început în pictura iconografică. Pentru soții Mihai și Letiția Rotaru icoana este „fereastră spre absolut, spre lumea eonului ce va să fie.” Crearea unei icoane presupune o relație afectivă puternică cu Dumnezeu și cu sfântul reprezentat, aducându-i artistului o revărsare a propriilor trăiri
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
și ulterior: Șcheii Brașovului, Lancrăm, Mărginimea Sibiului, Arpașul de Sus. Modelele preferate sunt: Iisus cu vița-de-vie, Fecioara cu Pruncul, Sfântul Gheorghe, Sfântul Dumitru. Îi place să realizeze cât mai multe modele variate și să prezinte cât mai bine un ciclu iconografic. Consideră că pentru un artist este important ca lucrările să fie cât mai diversificate și originale. Privește actul creator ca o stare de meditație, ca o relație cu divinitatea. Moldoveanu Vasile din Moreni, județul Dâmbovița, este etnolog, sociolog, meșter în
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
cealaltă, Arhanghelul Gavriil — având în mână o floare de crin, simbolul curăței Maicii Domnului — se închină înaintea celei pline de har rostind cuvintele ce dezleagă taina mântuirii. O rază de lumină coboară asupra Sfintei Fecioare, semnul umbririi Duhului Sfânt. Tradiția iconografică reține și alte variante ale icoanei, inspirate și de unele scrieri apocrife. Spre exemplu, aceea în care Gavriil vine spre fecioară având toiagul (semnul autorității) în mâna stângă, iar cu dreapta o binecuvântează, zicându-i: „Bucură-te!“ Fecioara, așezată pe
DESPRE PRASNICUL BUNEIVESTIRI SAU ÎNCEPUTUL MÂNTURII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350499_a_351828]
-
Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu se află în paraclisul de la poarta Mănăstirii Iviron, de aceea icoana este numită „Portărița” (Gr. Παναγία Πορταϊτισσα). Conform tradiției, această icoană a fost pictată de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Icoana Maicii Domnului „Portărița” aparține tipului iconografic Hodighitria („Îndrumătoarea”). Sfânta Fecioară Maria este zugrăvită ținându-L pe Iisus Hristos pe brațul stâng și aratând spre El cu mâna dreaptă ca o călăuză spre Dumnezeu (de aici denumirea de „Îndrumătoarea”). Pruncul Iisus Hristos ține în mâna stângă un
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1594 din 1 [Corola-blog/BlogPost/352094_a_353423]
-
vine firesc, așa cum urcă apa freatică prin crăpăturile sinelui. Prezența crucifixului în casa părinților, martor al tuturor întâmplărilor, fie nașteri, fie botezuri, fie morți, fie păcate, este plină de îngăduință omenească. El trece cu vederea totul și ... iartă. O reprezentare iconografică, pe o foaie de tablă zincată, bătută în cuie cositorite, închipuindu-l pe Iisus al casei părintești și al copilăriei, care-i vorbea copilei și mai ales, era înțelegător, mai presus de firea umană, cu toate slăbiciunile și infidelitățile ei
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
structurate, în scenarii riguroase, de destule ori în derulare cinematografică. Melania Cuc știe să împace articolul de presă cu poezia, proza, eseurile și pictura sa, fie că e vorba de volute postmoderniste, fie că e vorba de fidelitatea față de izvoadele iconografice. Biografia literară a Melaniei Cuc are foarte multe reușite, mult mai multe decât o critică obosită și sufocată de prea multe responsabilități cotidiene le-a relevat până acum. Chiar dacă mulți s-au exprimat în privința scrisului său, iar multe premii stau
PORTRET AL ARTISTULUI LA TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353449_a_354778]
-
ca modele școlile: Nicula, Țara Făgărașului, Țara Oltului, Șcheii Brașovului, Lancrăm, Poiana Sibiului, Gherla. Tematica este în funcție de cerințe și în funcție de starea sufletească a artistului. Tehnica e tempera și emulsie grasă din gălbenuș de ou. Respectă tehnica de început în pictura iconografică. Pentru soții Mihai și Letiția Rotaru icoana este „fereastră spre absolut, spre lumea eonului ce va să fie.” Crearea unei icoane presupune o relație afectivă puternică cu Dumnezeu și cu sfântul reprezentat, aducându-i artistului o revărsare a propriilor trăiri
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
și ulterior: Șcheii Brașovului, Lancrăm, Mărginimea Sibiului, Arpașul de Sus. Modelele preferate sunt: Iisus cu vița-de-vie, Fecioara cu Pruncul, Sfântul Gheorghe, Sfântul Dumitru. Îi place să realizeze cât mai multe modele variate și să prezinte cât mai bine un ciclu iconografic. Consideră că pentru un artist este important ca lucrările să fie cât mai diversificate și originale. Privește actul creator ca o stare de meditație, ca o relație cu divinitatea. Moldoveanu Vasile din Moreni, județul Dâmbovița, este etnolog, sociolog, meșter în
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
citat (parțial) mai sus (Viață Înaripată), pare o înșiruire, iar nu o trăire. O consemnare de „jurnal de bord”, febrilă și rapidă, iar nu reproducerea (imposibilă, spun mulți!) unui/unei...EK-STASIS! ...Peste tot, în întreg volumul, sunt, totuși, metafore splendide, iconografice/iconoglifice sau icono-dinamice („O pădure de umeri /caută-n vadul visului/urma Omului”- p. 16, „Lyra-flutura” - p. 31, „fărâmiturile cuvântului” - p. 31, „alergau pe cărările/cerbilor/speriate sub/sinusoida șarpelui” -, p. 36, „îi dau drumul/cântecului crucii/prin furtuna poemului
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
viețile muritorilor. Cele peste 1200 de icoane aflate în colecția Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” reprezintă un tezaur pe care Iuliana Popescu ni-l înfățișează pe larg, în funcție de structura lor materială, tehnicile în care au fost realizate și tematica iconografică, consemnând „caracteristicile esențiale, specifice diverselor epoci și școli” spre exhaustivă cercetare a unui nucleu artistic fundamental, rezultat al unor achiziții și donații inspirate, aflate astăzi la adăpost de degradări inerente, impuse de trecerea timpului și de bio-agresiuni destul de perfide. Specializată
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
vecernie și utrenie și tălmăcirea psalmilor. Un accent deosebit se punea pe explicarea Sfintei Liturghii. Astfel, în fiecare zi din săptămână, de pildă lunea, era prezentată Sfânta Liturghie cu simbolismul ei tradițional, marțea, din punct de vedere muzical, miercurea, viziunea iconografică a Liturghiei, joia, prezentarea mistică a Liturghiei și așa mai departe. Cu toată schela care era în biserică și în exterior, pentru construcția actualelor turle, cu tot ateismul și dusmănia care se propaga în capitală și în țară, verbal și
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
intrat mai întâi în biserica pictată de maestri Niculai și Ioana Enachi, care acum locuiesc la Tornoto. Ei sunt absolvenți ai Facultății de Arte Plastice din București, precum și ai Școlii de Iconografie de pe lângă Patriarhia Română. Au urmat studii de pictură iconografică în Canada și în Statele Unite. „Stilul lor poate fi comparat cu expresia cea mai desăvârșită a tradiției picturii bizantine reprezentată în pictura iconografică română ortodoxă de Dobromir cel Bătrân (sec. al XV-lea) și Dobromir cel Tânăr (sec. al XVI
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
Arte Plastice din București, precum și ai Școlii de Iconografie de pe lângă Patriarhia Română. Au urmat studii de pictură iconografică în Canada și în Statele Unite. „Stilul lor poate fi comparat cu expresia cea mai desăvârșită a tradiției picturii bizantine reprezentată în pictura iconografică română ortodoxă de Dobromir cel Bătrân (sec. al XV-lea) și Dobromir cel Tânăr (sec. al XVI-lea), precum și de Teofan din Creta (sec. al XVI-lea), maestru al acestui „gen”. ... „Pictura bisericii a fost făcută folosindu-se, în funcție de suprafață
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
efecte pe care lumina le produce în transparența sticlei - efecte concretizate în superbe irizări și reflexe cromatice, atât în conturarea chipiurilor, cât și în susținerea câmpurilor decorative. Iconostasul din vitraliu constituie o admirabilă emblemă cu valoare de unicat în arta iconografică ortodoxă. Lucrarea este întreită cu 15 imagini din exteriorul și interiorul Bisericii (Imagine exterioară, Iconostasul, Vedere spre ieșire, Isus - Pantocrator, Icoana de hram «Pogorârea Duhului Sfânt», Fațada principală, Detaliu pictură, Vitralii - uși principale, Nașterea Domnului, Învierea Domnului, Iconostas, Iconostas - vitralii
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
se trage și denumirea de „pileați”, în timp ce ceilalți „comati”, care formau grosul armatei, (țăranii și meșteșugarii) purtau părul lung „capillati”. O altă deosebire a ținutelor nobililor era centura decorată cu o pafta ornamentala la care era atașată sabia. Diverse izvoare iconografice și surse literare ajunse pînă în zilele noastre, permit reconstituirea unei imagini veridice despre costumul strămoșilor noștri daci. Cele mai importante surse de studiere a costumului dacilor rămîn a fi metopele monumentului triumfal de la Adamclisi (Dobrogea), basoreliefurile Columnei lui Traian
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Lainici - Capodoperă a artei românești și europene” ne oferă o minunată lecție de profesionalism, de competență și de artă a tiparului. Meritele Domnului Georgian Ion - care a asigurat prelucrarea digitală artistică a fotografiilor și ale Doamnei Maria Popescu - Dragomir - coordonator iconografic, nu pot fi apreciate și elogiate suficient și îndeajuns. Împreună au realizat o lucrare de care nu te mai saturi, atunci când citești și-i admiri imaginile. Tipografia Guttenberg din București, care a realizat acest splendid volum, ne face o demonstrație
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
Altar la Proscomidiar, a doua etapă de pictură reprezintă o scenă de martiriu, pe peretele estic, datată ceva mai târziu, dar tot secolul 14, a treia păstrează fragmente de o remarcabilă ținută artistică datată 2 iulie 1377, punctul de pornire iconografic fiind arcada de trecere dintre pronaos și naos cu inscripția zugravului Mihu de la Crișul Alb. A patra etapă, reprezintă scena „Nașterea sfântului Ioan Botezătorul” și se află pe peretele de Nord la Vest de fereastră, datată la jumătatea secolului 15
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
către vest sunt sibile și înțelepți ai antichității, iar pe mijlocul fațadei vestice apar cele două hramuri ale bisericii: „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și la mijlocul fațadei de sud, șirul sfinților este întrerupt de reprezentarea „Acoperământului Maicii Domnului”. În planul iconografic, în absida Sfântului Altar, în concă este pictată Maica Domnului cu pruncul, pe tron (Platitera) încadrată de Sfinții Apostoli Petru și Pavel și de Sfinții Ahangheli Mihail și Gavril; alături pe boltă „Cel vechi de Zile”. Tot în Sfântul Altar
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
prefigurează coborârea Fiului lui Dumnezeu pe pământ și jertfa sa pentru mântuirea neamului omenesc. Naosul este separat de pronaos doar printr-un arc ce îngăduie privitorului să vadă, aproape în întregime, chiar de la intrare, măreția artistică a interiorului bisericii. Tema iconografică centrală este ierarhia celestă: în calota turlei se află chipul lui Iisus Hristos, ca Pantocrator, înconjurat de serafimi, o adevărată gardă înaripată, simbol al luptei împotriva răului și necredințe. Pe pereții laterali, pictura începe de sus, cu cetele îngerești, ceata
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
ce includ gândirea fundamentală despre naștere, despre creație, pornind de la numele Domnului Iisus Hristos. Profesorul Paula Popoiu predă astfel noii generații această zestre cu icoane, o colectia inestimabilă - memorie a timpului - scoțând la lumină acest patrimoniu, ce include și izvoare iconografice de sorginte bizantină, ofrande și obiecte încărcate de sacralitate. CRĂCIUNUL Taină și miracol - copilăria este mereu însoțită de farmecul zilelor de Crăciun. Cu această sărbătoare a comunității dar mai ales a familiei, ne reîntoarcem cu toții la datini, colinde, tradiții, la
SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342208_a_343537]
-
obiect de cult. Referitor la aceasta din urmă, este îmbucurătoare existența unui valoros grup de pictori iconografi, în primul rând Monahul Ilie, apoi Georgeta Marioara, Alexandru Nicolau, Monahia Andreea, ș.a., care au reușit să reînvie, în lucrările lor, spiritul tradiției iconografice din perioada ei de vârf... Temeiul icoanelor stă în Întruparea Fiului lui Dumnezeu. Aș mai dori să remarc faptul că icoana Maicii Domnului cu Pruncul sintetizează taina creației și mântuirii lumii. Astfel, figura Maicii Domnului reprezintă, după cum arată Părintele Ghelasie
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
Aflat în inima evangheliilor sinoptice, misteriosul episod al Schimbării la Față a lui Iisus Hristos s-a bucurat de o atenție specială în creștinismul răsăritean unde a suscitat multiple interpretări: exegetice, omiletice, liturgice, dogmatice, mistice și nu în ultimul rând iconografice. Faptul că reprezentarea cea mai veche a acestei scene evanghelice este faimosul mozaic care decorează, din anul 566, absida de deasupra sanctuarului bazilicii iustiniene de la poalele Muntelui Sinai atestă limpede interesul față de taina Schimbării la Față din partea monahismului contemplativ de
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]