772 matches
-
figurile care alcătuiesc ansamblul votiv sunt următoarele: Sfântul Nicolae, lângă care se află fratele său Miclăuș și o lungă inscripție pictată. În extremitatea vestică a acestui perete a fost degajată de sub var o frumoasă figură de sfânt, detaliu din compoziția iconografică Schimbarea la față.
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
descrie scena în infern într-un tablou din 1636, azi în Prado, Madrid, foarte amănunțit, arătându-i pe lângă Orfeu și Euridice și pe Pluto cu Proserpina. Aceste reprezentări se referă la descrierea dantescă a iadului și se află în tradiția iconografică a tondo-ului pictat de Luca Signorelli în domul din Orvieto (1503), care înfățișează coborârea în infern și despărțirea de Euridice. Barocul târziu va continua această tradiție, în fond medievală, a reprezentării mitului sub forma unui citat adus în slujba
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
conșiință, eliberată de întuneric, prin lumină pură a Spiritului (Atman-Shiva). Siddhidatri, este cel de-al nouălea avatar al lui Durga. Reprezentat cu patru brațe, acest avatar al lui Durga stă pe un lotus în inima universului sau în unele reprezentări iconografice își păstrează leul că vechicol. Sub acest aspect, zeița este înfățișata în forma sa completă de Mama a Universului, a zeilor și a oamenilor deopotrivă ce acorda toate puterile divine. În culegerea de texte religioase Devi Bhagvata Purana, se spune
Durga () [Corola-website/Science/303955_a_305284]
-
des întâlnită în părțile zărăndene, anume un altar pentagonal decroșat, un naos cu doi umeri laterali rectangulari și o clopotniță centrală, încadrată de două turnulețe, toate beneficiind de coifuri ample, de factură barocă, lăcașul, acoperit cu țiglă, a fost împodobit iconografic în anii 1946-1947, de Ileana Hui din Arad; târnosirea s-a făcut în 1947. Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-B-03372).
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Obârșa () [Corola-website/Science/329311_a_330640]
-
uși, una de intrare în naos, la sud și alta în pronaos, la vest. Până la răsturnarea din 1992, biserica a avut o clopotniță înaltă, construită pe patru stâlpi, situată la câțiva metri depărtare de ușa de intrare în pronaos. Programul iconografic este cel al lui Nicolae de la Lupșa Mare, dar acest fapt nu constituie un argument peremptoriu pentru stabilirea autorului. În fond, acest program este comun mai multor pictori din Munții Apuseni. Pe de altă parte, calitatea artistică mai scăzută a
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
picioare și altul șezând). În zona mediană a bolții, în fața iconostasului sunt reprezentați Cei Patru Evangheliști cu simbolurile lor. În continuare, Iisus în picioare binecuvântând cu ambele mâini, Duhul Sfânt (porumbel) și Sf. Ioan Botezătorul. În altar descoperim obișnuitul program iconografic din bisericile din valea Mureșului: șirul Sfinților Ierarhi, Sfânta Treime, Soborul arhanghelilor, Maica Domnului cu Iisus pe tron. În pronaos nu există urme de pictură. Iconostasul pune câteva semne de întrebare. El pare că a fost pictat în etape și
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
sculptată în formă de valuri. Pronaosul era despărțit de naos printr-un perete de grinzi frumos ornamentate care avea ferestre și o ușă prin care se intra în naos. Pe pânză de cânepă lipită pe pereți era pictura bisericii. Programul iconografic realizat de cunoscutul pictor Ioan Pop din Românași a rămas în amintirea credincioșilor. Fostul sfăt, Traian Varga ce încă trăia la începutul anilor '80 își amintea de pilda celor 10 fecioare, de scenele din Noul și Vechiu Testament dar și
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
pământului sprijinind cu tărie universul; este arborele vieții plantat pe Golgota pentru a desăvârși actul esențial al noii Teologii: prin moarte mântuirea omenirii, biruința vieții asupra morții și a păcatului, câștigarea nemuririi. Așadar, cultul cavalerului, prin conținutul lui teologic și iconografic, a vehiculat idei și valori inclusiv privitoare la valorile vieții apropiate sau compatibile cu doctrina creștină, făcând posibilă înțelegerea și însușirea mai rapidă a acesteia de către populația locală. În ultimă instanță, comuniunea ideilor și simbolurilor a reprezintă, după cum am văzut
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
primei sale expoziții în străinătate (după plecarea din țară), expoziție care va fi urmată de alte manifestări de anvergură. Structura sa de arhitect este ușor descifrabilă în lucrările sale pe pânză, prin rigoarea extraordinară a desenului. Pânzele organizate pe cicluri iconografice tratează de multe ori elemente arhitectonice arhetipale, precum porți, temple, piramide, construcții, capiteluri, frontoane, etc. A avut numeroase expoziții de pictură și sculptură în America de Nord și Europa și a participat la Bienala de la Veneția și la cea de la Săo Paolo
Horia Damian () [Corola-website/Science/307387_a_308716]
-
realizarea lor s-a făcut începând din anul 1870 ("Isus Împărat ceresc") și 1873 ("Sfinții Nicolae și Dimitrie"). O singură excepție iese în evidență, "Învierea lui Isus" care este datată în anul 1881. O constatare importantă din punct de vedere iconografic în ce privește complexul de picturi murale de la Săcele, este înlocuirea în totalitate a reprezentărilor de tip bizantin cu motive ale iconografiei occidentale. Există doar trei excepții întruchipate de trei icoane ale Adormirii Maicii Domnului. Izvoarele cele mai prolifice de inspirație ale
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
la iconostasul de la Frăsinei, iconostasul din Muscel este modificat pentru a câștiga spațiu cu planuri decalate în armonică. Pe de altă parte, arhitectura bisericii din Câmpulung Muscel este asemănătoare cu cea a bisericilor din Frăsânei și Târgu Jiu și concepția iconografică a picturilor murale este aproape identică. Prin tot ce a făcut Mișu Popp la Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung, atât prin realizarea icoanelor de pe iconostas cât și a picturilor murale de pe pereți, a reușit să creeze printr-o cromatică desăvârșită
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
icoanelor de pe iconostas cât și a picturilor murale de pe pereți, a reușit să creeze printr-o cromatică desăvârșită o armonie compozițională de excepție, armonie care evidențiază nu numai talentul pictorului, ci și o experiență de invidiat în crearea de programe iconografice complexe. La biserica din Câmpulung Muscel există o pictură murală remarcabilă în pronaosul edificiului de cult, ce înfățișează o scenă intitulată "Dumnezeu crează soarele și luna". Această scenă este inspirată din lucrarea cu aceeași temă a lui Michelangelo, aflată la
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
școli și purta hramul ""Bunavestire"". Era construită în totalitate din lemn având exteriorul acoperit cu tencuială văruită, un scund turn-clopotniță înălțat deasupra pridvorului deschis și sprijinit pe stâlpi din lemn, absida exterioară a altarului fiind încinsă cu o minunată cingătoare iconografică, de "stilistică brâncovenească", înfățișând chipurile sfinților "Ilie", în carul de foc, "Gheorghe", ucigând balaurul, "Nicolae, arhanghelii Mihail și Gavril", dar și "chipul Maicii Domnului". Biserica a fost sfințită de către episcopul unit "Ioan Lemeni" la 16 mai 1848, conform adeverinței tipărite
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
cele mai importante zone din punct de vedere cultural, industrial și economic din țară. Este cunoscut in lume pentru tradițiile sale, atracțiile sale turistice și culturale și pentru gastronomia sa, și puternica sa identitate culturală, i-a dat o imagine iconografică orașului. În timp ce, Guadalajara contemporană este un pol economic, industrial, comercial și infrastructural în Mexic. Acest oraș a fost de asemenea considerat un oraș al viitorului conform studiilor din 2007 al "FDI Magazine", datorită populației sale tinere.
Guadalajara (Mexic) () [Corola-website/Science/306472_a_307801]
-
locuri. Este constituită din icoane pe lemn din sec. XVIII-XIX, vase de cult, carte de cult și veșminte preoțești, la care se adaugă fragmente restaurate din fresca originală din biserica de la Dridu-Sărindar, ridicată la 1777. Remarcabilă prin diversitatea stilistică și iconografică, colecția de icoane poartă pe lângă inspirația bizantină, amprenta unor școli cunoscute școli de mânăstire sau de școală rusească, dar și de factură țărănească. Colecția de Artă și Cultură Religioasă Maia - Catargi o colecție unică, de mare valoare artistică și memorială
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
este mistica, profeția și transcendența, și nu egologia, drepturile omului sau feminismul(adezive „acreditate”), a făcut ca, adesea, opera lor să fie închisă în limitele tradiționalismului ortodoxist, pe când ea reclamă mai degrabă o lectură sociologică și antropologică decât una simbolist- iconografică. Aceasta pentru că e mai puțin important felul în care arată cutare sau cutare simbol creștin (crucea, îngerul etc.) într-o sculptură de Zidaru, și este mult mai important, esențial chiar pentru înțelegerea demersului său, felul în care sculpturile și instalațiile
Marian Zidaru () [Corola-website/Science/316848_a_318177]
-
împodobită cu pictură murală, în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, perioadă din care au rămas câteva icoane și ușile împărătești atribuite lui Constantin zugravul. În 1810 s-a înnoit pictura murală, realizându-se un program iconografic bine compus, de o certă valoare. Potrivit pisaniei, autorul picturii a fost zugravul M. Borsos. Programul iconografic este compus și distribuit dupa o anumită schemă. În naos, pe boltă, chipurile Mariei și al lui Isus Hristos , înscrise în cerc; registrul de
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
care au rămas câteva icoane și ușile împărătești atribuite lui Constantin zugravul. În 1810 s-a înnoit pictura murală, realizându-se un program iconografic bine compus, de o certă valoare. Potrivit pisaniei, autorul picturii a fost zugravul M. Borsos. Programul iconografic este compus și distribuit dupa o anumită schemă. În naos, pe boltă, chipurile Mariei și al lui Isus Hristos , înscrise în cerc; registrul de jos cuprinde, între compozițiile cu evangheliști, scene din ciclul hristologic. Pictura pereților verticali, prejudiciată de vreme, vădește
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
ușor în transă, în starea de grație. Plusul pe care artista îl aduce unei instalații tipice arte povera, prin estetică și materiale, este suflul ascetic al lucrului muncit. Simona Vilău (...)În fața artei Victoriei Zidaru nu vom căuta să amplificăm retorica iconografică și simbolică ci, propunerea ar fi, de a identifica mesajele subliminale comunicate de acest tip de artă, mesaje care pot fi citite și înțelese de către ochii și urechile contemporane, insensibile la spirit, simbol sau tradiții. În cazul de față, vorbim
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]
-
este mistica, profeția și transcendența, și nu egologia, drepturile omului sau feminismul(adezive „acreditate”), a făcut ca , adesea, opera lor să fie închisă în limitele tradiționalismului ortodoxist, pe când ea reclamă mai degrabă o lectură sociologică și antropologică decât una simbolist- iconografică. Aceasta pentru că e mai puțin important felul în care arată cutare sau cutare simbol creștin (crucea, îngerul etc.) într-o sculptură de Ziadru, și este mult mai important, esențial chiar pentru înțelegerea demersului său, felul în care sculpturile și instalațiile
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]
-
al arhitecturii tavanului, biserica din Micești are trăsături care amintesc mai mult de stilul gotic decât de cel romanic. Cupola naosului înfățișează Biserica cea cerească, iar imaginea Pantocratorului sugerează aplecarea îndurătoare a lui Dumnezeu spre comunitatea credincioșilor din biserică. Programul iconografic din biserica din Micești este în tradiția picturii românești, bizantine, din secolul al XVIII-lea, fiind adaptat spațiului boltit. Pictura se află într-un stadiu avansat de degradare, fiind acoperită cu un strat gros de fum, iar în unele porțiuni
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
o face să renască în virtuozitate și duh mereu și mereu, cum foarte puțini dintre artiștii noștri (inclusiv dintre cei religioși) o fac: acesta este secretul artei sale poetice." - Elenă Dulgheru, 2014 despre „Mărgăritarele Brâncovenești“ ale Elenei Murariu. Dincolo de inovația iconografica și de relativă libertate cromatică, avem de-a face cu o măiestrie absolută în ceea ce privește execuția. Bună cunoscătoare a picturii paleologe, bunăoară a modeleurilor lichide, Elenă Murariu s-a raportat la pictură din Bolnița Bistriței, poate cea mai originală mostră de
Elena Murariu () [Corola-website/Science/334687_a_336016]
-
din Emmaus"" este legată de zugrăvirea tradițională a episodului biblic de către pictorii venețieni Tiziano și Veronese. La fel ca în cele mai multe opere ale lui Caravaggio, lumina vine din stânga, dar în plus radiază și chipul lui Iisus. În opoziție cu tradiția iconografică, Iisus este înfățișat fără barbă, conform cuvintelor Evanghelistului Marcu, potrivit cărora Mântuitorul s-a arătat după învierea din morți "în alt chip". La comanda unui cetățean bogat din Roma, Francesco Vittrice, Caravaggio pictează ""Punerea în mormânt"", una dintre cele mai
Caravaggio () [Corola-website/Science/298785_a_300114]
-
decorată cu următoarele scene: "Sf. Treime", în redactare occidental, "Adam și Eva, Sf. arhangheli Mihail și Gavril" și reprezentarea "Mielului lui Dumnezeu". Se observă așadar că sfinților care poartă hramul bisericii li s-a acordat un loc important în cadrul programului iconografic. Pe poalele bolții, dispuși simetric, sunt redați cei patru evangheliști. Același registru conține minunile lui Iisus (precum "Vindecarea orbului" și "Vindecarea slăbănogului")reprezentările "Cuvioșilor Macarie și Pavel", "Sf. Mucenici Onufrie și Zosima", "Proorocul Ilie", episoade din viața Sf. Dimitrie ("Lupta
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
adăugate eforturile restaurării, au alcătuit lucrarea intitulată "Biserica salvată din lac. Povestea bisericii de lemn din Răpciuni, Neamț", care a apărut în condiții grafice deosebite. Cartea este structurată pe cinci capitole: „Prezentarea teritoriului”, „Arhitectura bisericii”, „Asemănări cu alte biserici”, „Programul iconografic” și „Restaurarea bisericii”. La acestea se adaugă un bogat material grafic și ilustrativ. Materialul din care a fost construită biserica este lemnul, sub formă de bârne cioplite pe patru fețe, încheiate la colțuri în coadă de rândunică, prelungite treptat la
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]