486 matches
-
aforism. Versurile ei, desen liniștit, limpede, aproape caligrafic, închid însă mărturisiri, reflecții și glose care vin dintr-o zonă a căutării continue, neliniștite. Înstrăinat, refractar și disprețuitor față de banalitate și prozaism, eul se regăsește pe sine într-un Ev Mediu idealizat. În multe reverii sentimentale este contemplată dragostea, trăire gravă, unică, însoțită de gesturi solemne sau eroice. Atunci când presentimentul morții se intensifică, din voluptatea renunțării, a jertfei în numele iubirii închinate lui Dumnezeu, se naște o beatitudine contemplativă specială. Versurile înscriu astfel
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
provocată de universul real în care poetul este obligat să trăiască: „peste puterile mele poezia”. Cel mai reprezentativ volum al lui H. poate fi socotit Cămașa de apoi (1973), al cărui „personaj” este „o femeie întemnițată în adolescență”, proiecție nostalgic idealizată: „Dormi, doamna mea, și nu te teme / Te voi duce spre glorie deși / Drumul trece pururi prin moarte” (Nu mă apăr). Dorința de abandonare a lumii reale și de regăsire a unui univers pierdut se transpune în căutarea Larosului, țară
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
cerințele estetice ale scrisului.” Ca temă cardinală se anunță întoarcerea cu „pietate spre epopeea războiului”, „tragic și înălțător”, „punctul cel mai luminos al istoriei întregului nostru neam” pe care „mulți l-au hulit”, dar care se cuvine preamărit, cântat și idealizat „în eroii lui umili și în căpeteniile lui destoinice”. „Programul nostru e mare”, suna concluzia, dar în indigența postbelică, „mijloacele materiale mici”. Modeste se vor dovedi și resursele literare angajate în realizarea programului. Cu poezie colaborează G. Caïr, Radu Cosmin
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
atribute valoroase. Perspectiva prin care imaginea celuilalt este absorbită e total închisă, excluzând orice element neplăcut. În sine, acesta nu ar fi un lucru rău, numai că din varii motive - intervine și „plictiseala” sau, mai tehnic, „suprasaturația de stimuli” - imaginea idealizată se erodează, ajungând nu de puține ori până la aversiune. În principiu, cu cât idealizarea este mai pronunțată, cu atât dezamăgirea e mai mare. (Dar nu trebuie considerat totul numai în termeni de percepție. Bunăoară, de la o anumită vârstă, atractivitatea fizică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de castă, un spirit marcat de instinctul puternic al posesiei pământului, atitudinea de frondă, de reexaminare a preceptelor și valorilor, adesea în opoziție deschisă față de legi ș.a.m.d., toate alcătuind mentalitatea sudică, unde se raportează mereu prezentul la trecutul idealizat, unde individul se simte frustrat - ceea ce constituie una din principalele teme ale literaturii Sudului. Ampla analiză, întreprinsă descriptiv, dar nuanțat, este completată cu câteva profiluri de scriitori - Ellen Glasgow, Thomas Wolfe, William Styron, Mary Flannery O’Connor, Tennessee Williams și
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
de Salmanasar, din pricina nelegiuirii lor. Este vorba deci de o pedeapsă binemeritată pe care Dumnezeu a administrat‑o „slujitorilor celor răi”, prin intermediul regelui asirian. Cu timpul, și mai ales în anumite medii apocaliptice, această imagine este înlocuită cu alta, complet idealizată, lipsită de orice conotație negativă. 2 Baruh și 4 Ezdra fac din acești paria veritabile modele pentru toți iudeii, eroi spirituali care au știut să păstreze, nealterată, Legea lui Dumnezeu. În fine, autorii creștini realizează o a treia transformare a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
unui foarte grav accident feroviar din care scriitorul scapă nevătămat), aventura intelectuală, fascinația pentru muzica clasică și, în general, pentru rafinamentul artistic, fascinație dublată de una față de universul „italic”, multe fragmente având drept scenă orașele italiene și configurând o Italie idealizată, aproape atemporală, admirată cu pasiune. Opera lui S. a avut, în anii ’70-’80 ai secolului trecut, un incontestabil sens antitotalitar, a subminat exigențele literaturii de comandă pe care încerca să o impună oficialitatea din epocă. Promotor al extremei modernități
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
reprezintă o suită secvențială de ipostaze ale ființei umane, intim corelate Între ele și aflate Într-o relație de continuitate, de devenire. Deși sunt net diferențiate Între ele, suprapunerea, confruntarea sau amestecul acestora va duce la construirea unui tip uman idealizat, a omului mitic cu care persoana dorește, aspiră, să se identifice, iar viața acesteia va fi treptat Înlocuită de o „mitologie biografică”, de un „roman individual” (A. Stokvis, S. Bataglia, J. Starobinski, M. Robert, C. Enăchescuă. Orice mitizare este un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aspectele sale exterioare, intrând În sfera interiorității umane. Preferința interpersonală, dincolo de aspectele legate de experiența personală, mai are și o altă dimensiune. Eu sunt atras de anumite modele ideale sau, mai exact, de anumite persoane care reprezintă pentru mine modele idealizate, către care tind și cu care doresc să mă identific. Natural că aceasta este, În primul rând, o pulsiune morală, care vine dinspre Supra-Eul meu valoric. Aceste modele umane corespund aspirațiilor mele, către care eu mă Îndrept. Ele pot fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
probabil acelea care reconstituie micul univers al cetei de preadolescenți turbulenți, de „hoinari ai mahalalelor”, cu pozne și șotii câteodată deloc inocente, dar și cu momente de candoare și efuziuni de bunătate. Romanul se organizează în jurul unui personaj idealist - și idealizat -, tânărul profesor Sava Savel, dedicat cu o devoțiune (aparent) neverosimilă unui țel (aparent) modest: înființarea unui muzeu local de istorie. Atmosfera este plauzibilă, momentele de dramatism sunt fie „confecționate”, fie interesante sub aspect documentar, precum scena nocturnă a plecării la
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
eroinei că proiecție a orgoliului masculin siguranță percepției Caracterizare directă și indirectă: "Cu ochii mari, albaștri, vii, ca niște întrebări de cleștar, cu gura necontenit umedă și fragedă, cu o inteligență care irumpea" "....Izbutea să fie adorata de camarazi" fascinație - idealizata, angelica trăsături ale personajului masculin: orgolios, posesiv, fascinat, lucid etc. Maitreyi: Verbe ale percepției subiective: "mi se părea", "am văzut", "m-a lovit", "mă atrăgeau", "priveam", "mi se părea", - îndoială, mister, admirație, fascinație Caracterizare directă: “urâtă cu ochii ei prea
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
aceleiași etape și expun o experiență lirică singulară, care face dovada unui talent orchestrat în vederea interpretării marilor teme, fără ca poetul să se încadreze în programul confraților săi din „generația în blugi”. Tema centrală este dragostea, „mai puțin epidermică și pronunțat idealizată; nu senzuală, carnală, ci purificată la flacăra unui rug de jertfă” (Traian T. Coșovei), mai ales fiindcă, dincolo de femeia iubită, e vizată o feminitate care nu aparține contingentului, ci ține de cosmic și primordial, trăsături preluate în manieră avangardistă și
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
speră într-o altă geneză, sub „cețuri”. De fapt, el visează la perfecțiunea cuplului și la un nou reper pentru altarul dragostei, imaginând o scurtă istorie adamică, uzând de versuri ceremoniale despre lecții de zbor angelic, dialog epistolar cu iubita idealizată, de toposul marin, oniric, de grădini și fluturi, toate mixate dintr-o perspectivă s-ar zice optzecistă, cu rime imprevizibile și neologisme. Poema reprezentativă, și cea mai amplă, e 4 zile de dragoste, despre Euridice și mitul orfic. T. se
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
prelungi. În concluzie, eu pot aprecia doar istoriile individuale și, din nefericire, cele din cadrul psihoterapiei nu sunt nici frumoase și nici simple, dar vindecarea nu poate începe fără analiza trecutului. Dintr-o altă perspectivă, trecutul poate fi sau hulit, sau idealizat, după cum te simți în prezent - indiferența este imposibilă. Apoi sunt două categorii de oameni: cei ce fac istorie și cei ce se folosesc de ea - primii sunt deja morți. Apropo de rescrierea istoriei - acum vreo 25 de ani mă distram
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-se biruința noului în luptă cu vechiul și rolul determinant al factorului uman pozitiv. În centrul operelor literare și artistice se preconizează a sta eroul ce incarnează virtuțile „omului nou”, etica și mentalitatea comunismului. Se precizează că acesta nu trebuie idealizat, zugrăvit fără defecte, ci înfățișat în complexitatea lui, în mediul căruia îi aparține, sub a cărui influență benefică se autodepășește. O asemenea situare a creației exclude obiectivismul, apolitismul; arta socialistă e incompatibilă cu neutralitatea ideologică, ea implică ideologicul prin propria
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
și povestirile de tinerețe, marcate de cerințe educaționale și uneori chiar pigmentate ideologic. Romanul Marea bătălie de la Iazul Mic (1953) condensează un întreg repertoriu de motive literare specifice genului, într-un timp și spațiu bine circumscrise în interiorul unui cotidian ușor idealizat, sub semnul confruntării dintre forțele binelui și răului la nivelul microcosmosului infantil, cu întregu-i cortegiu de virtuți educative. Încă și mai puternic ideologizat apare următorul roman, Cartea cu ochi albaștri (1959), narând experiențele dureroase ale unui orfan, Andrei, ajuns băiat
PANCU-IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
în termeni de dezirabilitate socială. Efectele unei astfel de abordări sunt, evident, nocive. Realitatea o etalează autorul, cu propria metodă, dar fără a ne avertiza suficient asupra rigorii pe care a urmărit-o în termeni tehnici. Modelul este cât mai idealizat pentru ca decalajul realității să fie cât mai evident, iar nevoia de perpetuare a tranziției sau de critică a actorilor tranziției să fie încă prezentă. Poate de aceea, atunci când citești un studiu despre tranziția noastră postcomunistă, ajungi să cazi într-o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
le-au rezistat arareori, ba chiar deseori le-au inițiat, au fost generatoare de evenimente istorice sângeroase 8. Îndepărtându-se de o tradiție deja înrădăcinată a urmării modelelor occidentale până la imitarea lor sistematică, astfel de curente autohtoniste imitau trecutul colectiv idealizat, conferindu-i statutul de icoană atemporală (și, pentru mințile lucide, anacronică) și învestindu-l cu un imaginar temei divin 9. Generațiile mai în vârstă susțineau idei etnonaționale similare, mergând de la viziunea naționalistă și populistă promovată de Nicolae Iorga (1871-1940) sau
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
provincial, prizonier pe un campus asediat de lumea americană ostilă, filistină, arhaică, antimodernă, premodernă, postmodernă (dar niciodată modernă!), tânjind bovaric după viața socială și culturală a Parisului; un savant respectat într-un cerc restrâns, dar visând la arena publică, așa cum (idealizat) o văzuse el în Europa; un critic cultural pesimist și adus la disperare de declinul și demonetizarea sferelor înalte în care omul ar trebui să evolueze pentru a împlini promisiunea naturii umane; un educator pus în fața unor tabulae rasae care
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
VIDA: „ (Ă) Mai am de asemenea În plan cel puțin patru lucrări, care vor avea ca subiect munca țăranilor conștienți. Spun conștienți pentru că până acum o lipsă a lucrărilor mele a fost faptul că apărea În ele un țăran oarecum idealizat, romantic, În luptă cu forțele naturii și nu un țăran care gândește limpede asupra Îndatoririlor și drepturilor lui”. Să depășim și noi scriitorii normele, susține cam În același timp Petre Dragoș 8 În Scânteia, Într-un articol chiar astfel Întitulat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și l-a permis. Paralelismele autor-personaj pot fi spectaculoase, dar ele nu duc prea departe. Relevanța lor e limitată. Autorul nu s-a proiectat întru totul în erou, care, în ciuda celor spuse mai sus, nu e sută la sută formula idealizată a propriei sale entități biografice. Dimpotrivă, există un discret proces de ponegrire, pe care Chandler îl urmărește cu o tenacitate ce nu scapă nimănui. Deși definit în repetate rânduri drept un bețiv, Philip Marlowe e departe de a fi o
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ordonează într-un flux dramatic de o vigoare electrizantă. În Terry Lennox subzistă și fragmente din celălalt personaj de care Marlowe s-a simțit apropiat, deși nu-l întâlnise niciodată, Rusty Regan din The Big Sleep, dar și din imaginea idealizată a propriului sine. Marlowe admiră grația, politețea, directețea lui Lennox („Sunt bogat. Cine dracu’ vrea să fie fericit?”), dezinvoltura de a trece prin cele mai umilitoare situații cu o filozofică detașare („Sigur, sunt soțul ei. Așa scrie în acte. Eu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
prin preajma arborilor mari, îmi place/ să privesc trecătorii singuratici/ însă nu schimb nici un cuvânt cu nimeni.” Poet al absenței, ca în Obiecte de tăcere (1979), A. folosește echerul și compasul pentru a ridica banalul la rangul de epură, de imagine idealizată și abstractă, care exorcizează trăirea directă și pasiunea de tip romantic și conduce poezia către un lirism obiectiv și impersonal. Volumul Singurătatea ciclopului (1988) încheie procesul înstrăinării de lume a poetului, care, izolat în singurătatea sa ca într-o cochilie
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
caracterul ireal al fanteziei sale și faptul că este vorba doar de o reverie. Exagerarea caracteristicilor pozitive și faptul de a minimaliza defectele unei persoane sunt legate, în adolescență, de cultul eroului și permit realizarea unei concordanțe între mitul obiectului idealizat și experiența obiectului așa cum este el în realitate. Atunci când adolescentul sau copilul își imaginează că părinții săi (ori doar unul dintre ei) nu sunt părinții săi adevărați, el elaborează un „roman familial” (Freud, 1909/1974; Rank, 1914) pentru a refuza
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
nenorocirilor care i se întâmplă (multe și felurite), Candide continuă să afirme că „totul este cum nu se poate mai bine”. Atunci când sistemul său defensiv eșuează, el cade într-o profundă și dureroasă depresie, iar când credința sa în persoanele idealizate se erodează, Candide trăiește sentimente de insignifianță, de abandon și fragmentare. Tipul de interpretare eronată a realității - sub forma idealizării - ar constitui forma cea mai matură a negării realității. Prezentă la adulții excesiv de optimiști, pozitivi, mulțumiți, ea este desemnată în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]