492 matches
-
ordonează într-un flux dramatic de o vigoare electrizantă. În Terry Lennox subzistă și fragmente din celălalt personaj de care Marlowe s-a simțit apropiat, deși nu-l întâlnise niciodată, Rusty Regan din The Big Sleep, dar și din imaginea idealizată a propriului sine. Marlowe admiră grația, politețea, directețea lui Lennox („Sunt bogat. Cine dracu’ vrea să fie fericit?”), dezinvoltura de a trece prin cele mai umilitoare situații cu o filozofică detașare („Sigur, sunt soțul ei. Așa scrie în acte. Eu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Construit pe un dublu conflict - între două clase sociale, capitaliștii și muncitorii, și între două confesiuni, cea creștină și cea mozaică -, romanul Rătăcire, plasat în mediul de afaceri evreiesc, o are ca protagonistă pe delicata domnișoară Amelia Wehren, imagine schematică, idealizată a bunătății duse la extrem, „unicul vis de dragoste” al lui Radu, tânăr proprietar de moșie și prieten din copilărie. La polul opus se află lucrătorii de la fabrica tatălui Ameliei, care se pregătesc să asasineze întreaga familie, cu intenția de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
pierderea mamei protectoare. Sosirea în lumea nouă implică ruptură, criză, separare și smulgerea individului și a tuturor mecanismelor de reglare, precum și continuitatea însăși a moștenirii sale culturale. Căutarea lumii noi este în mod inconștient cea a unei mame-țărâne-hrănitoare protectoare, adesea idealizate. Dar această viziune este chiar de la început decepționantă: statuia Libertății este imaginea unei femei reci, justițiare aproape neliniștitoare, unheimlich. Ea este o privire care scotocește conștiința precum nenumăratele ferestre inchizitoare de zgârie-nori pe care Karl le zărește de pe vapor. Sabia
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este pusă pe masa de scris. Dar scurtimea acestei povestiri întrerupte, neterminate, nu spune mai mult asupra acestei femei delicate, epistolara luminată de lampa mare și elegantă, care rămâne la distanță de orice, în prezența sa fantomatică. O asemenea figură idealizată, delicată, elegantă, este tocmai pe cale de a scrie sub o lampă mare cu picior o scrisoare, pesemne una dintre acele scrisori de care Kafka este doritor și însetat, scrisori în care te arăți "gol în fața fantomelor"609. Fiindcă a scrie
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mult, nu invocase niciodată islamul ca principiu de fondare a legitimității excluderii femeilor muncitoare din uzină prezente de altfel în perioada pakistaneză -, miza principală era elaborarea statutară la care munceau cu îndârjire: apropierea claselor mijlocii și superioare, a căror reprezentare idealizată blochează femeia nu atât acasă, cât în afara muncii exterioare, sinonimă unei condiții foarte inferioare; separarea simbolică de straturile sociale urbane mizerabile, în care femeile fie sunt abandonate, fie sunt constrânse la munci zilnice degradante, reprezintă cei doi poli ai afirmării
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rolului statelor sub efectul conjugat al: preponderenței căpătate de instituțiile și acordurile internaționale; apariției bruște și importanței crescânde ale orașelor, regiunilor, provinciilor; intervențiilor tot mai numeroase și mai variate ale ONG-urilor și asociațiilor care operează cu o autonomie deopotrivă idealizată și restrânsă prin ajustările lor ideologice și modalitățile lor de finanțare. Piața largă formată de acești actori, care întrețin unii cu alții raporturi competitive și conflictuale, iar în același timp sunt uniți prin lanțuri de finanțare și de subsalarizare mai
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Și nu este singura surpriză destinată să contureze liniile capodoperei. „Îmbinarea imposibilă” se prezintă asemenea unui soclu pe care se află montată o serie de „bijuterii” poetice de o pronunțată individualitate. Oriunde, în compartimentele oralității, ne întîmpină alegoria moartea-nuntă, portretul idealizat, portretul alegorizat al unui chip uman, dipticul de metafore-catareze, recunoaștem probabila lor proveniență: cea mioritică. Pe scurt, ca să ne oprim doar la evocarea a două direcții, literar-estetică și ontologică, să constatăm că cercetarea mioritică se află într-un oarecare impas
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
al secolului al XVI-lea (numit chiar boier moțocian în Introducerea la proza Răposatul postelnic din 1862) - predispus trădărilor și intrigilor, pătimaș ambițios și nepăsător până la dezumanizare în fața suferințelor sau chiar a crimelor - fundamental diferit de cel al secolelor XIV-XV, idealizat și îmbrăcat de savantul literat într-o aură eroică, de inspirație clar romantică. Astfel, dacă domnitorul Ștefan Tomșa I beneficiază, din partea autorului, de o portretizare moderată, în care își găsesc loc procesele de conștiință pentru fapte de a căror comitere
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
pe Jean-Paul Sartre). Această atenție reînnoită pentru aparențele fizice face mai mult decât să popularizeze vechea "fiziognomonie" a lui Lavater, "știința" care susținea că interiorul omului poate fi cunoscut prin exteriorul său. Ea acreditează mutația profundă a ideii de libertate, idealizată odinioară ca domnie a autonomiei (sau subordonare acceptată față de legea universală) și concepută în prezent ca domnie a spontaneității (fiecare fiind pentru el însuși propria lege). Naturalizarea libertății a făcut ca ordinea adevărului să gliseze din universul semnelor în cel
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ajuns la putere și au impus apoi norma socială În România postbelică. Dar nu prin evoluție democratică, dezbatere de idei sau consens, ci prin lupte fratricide, trădări, reglări Între subgrupuri și lichidarea fără milă a celor Învinși. E vorba de idealizații ilegaliști a căror principală preocupare era instituirea controlului psihosocial total asupra adepților și eliminarea fără milă a posibililor devianți. Lupta Împotriva celor din interior prevalează, la un moment dat, față de lupta Împotriva adversarilor. O istorie a Înlăturării rivalilor, a trădărilor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dublă finalitate, reprezentările de zei având atât un caracter religios ce reflecta idealurile spirituale, cât și unul estetic, ce reflecta idealurile de armonie și frumusețe umană. În acest sens, înfățișarea zeiței Atena, spre exemplu, putea fi considerată atât o expresie idealizată a figurii umane, cât și întruchiparea vizuală, cu semnificații cultice, a zeiței înțelepciunii. Dintre cei mai cunoscuți creatori ai Antichității grecești, remarcăm numele sculptorului Fidias, supranumit și făcătorul de zei, ale cărui lucrări au servit multă vreme ca model de
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
expus de icoana bizantină, consacrată în creștinism de însăși posibilitatea figurării vizuale a persoanei divino-umane a lui Iisus Hrisos. În același timp însă, la polul opus, întâlnim utilizarea tot mai frecventă a carnalului și a volumetriei excesive în locul modelului uman idealizat, specific stilizării bizantine, manieră devenită o adevărată practică în rândul reprezentărilor artistice religioase ale ultimelor decenii. Dincolo de aceste influențe exterioare, care se răsfrâng asupra artei sacre actuale, ne punem de asemenea problema, în ce măsură alte fenomene și practici contemporane precum kitsch
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și sentimentului cronic de vid interior; - ideația paranoidă tranzitorie și manifestările disociative severe legate de stres se asociază cu eforturile majore de evitare a unui abandon real sau imaginar care întrețin relații interpersonale intense dar instabile ce pot fi alternativ idealizate sau ignorate. Există o instabilitatea afectivă marcată cu episoade anxioase și disforice ce pot dura ore sau chiar câteva zile; - impulsivitatea manifestă în cel puțin două sectoare conectate la integritatea personală, precum alimentația compulsivă, viața sexuală, abuzul de substanțe sau
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în grupurile noastre, nu facem noi cunoștințe". Când atmosfera e bună în an, în grupă, lucrurile merg bine, suntem apropiați; când atmosfera e grea, apăsătoare, nu știm cum să plecăm mai repede ...". Cei care au visat la o viață studențească idealizată ca în serialele de televiziune pot fi dezamăgiți de ce găsesc la noi: • " Am avut imaginea universităților americane de la TV ... clădiri mari, de cărămidă roșie, o mulțime de spații verzi, locuri animate, cu mulți studenți". • "În filme americane, în toate filmele
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
lucru cu seriozitate. Toate abordările științifice au abandonat pur și simplu acest element din ceea ce numim limba în limbajul comun"193. Chomsky va urma practică standard, neluînd în seamă conceptul comun de limbă și luînd în considerare o comunitate lingvistică idealizata, consecventă cu sine în privința practicii lingvistice. Simplificînd foarte mult discuția, constatăm să există două tipuri principale de criterii care ne ajută să deosebim o limbă de un dialect: 1. criteriul structural sau gradul de asemănare dintre cele două sisteme lingvistice
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la condițiile efectuării unui avort legal. Realitățile dure ale vieții cotidiene din epocă, marcate de penuria bunurilor de consum, coerciție și control centralizat al statului asupra vieții cetățenilor, contrastau izbitor cu discursul eroic al "epocii de aur" și cu imaginile idealizate și inaccesibile de superfemei, prezentate în paginile revistei, care își îndeplineau cu zâmbetul pe buze rolurile familiale și profesionale prescrise de regim. Autoarele evidențiază tematica repetitivă, propagandistică abordată în cuprinsul revistei Femeia, focalizată pe modelul femeii-mamă, pe familiile fericite cu
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
incompletă și fragmentată. Din acest motiv, este nevoie să se facă un proces de discernământ continuu pentru a vedea ce face persoana să fie cu adevărat fericită. Astfel fericirea nu poate fi identificată tout court cu o stare de bine idealizată, numai pentru faptul că cineva a ales să-și dedice propria viață unui ideal, fie el și sublim, cum este cel al consacrării lui Dumnezeu. O căutare autentică a fericirii implică un stil de viață în continuă convertire, un mod
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
fie în relație cu un tu al celuilalt”. Deschiderea față de ceilalți este, deci, fundamentală pentru a crește într-o viață fericită, căci ea constituie bazele pentru a putea trăi din plin propria vocație de consacrat, făcută nu pentru o perfecțiune idealizată, ci pentru o perfecționare concretă, într-un raport sănătos cu viața și cu realitatea fraților și a surorilor. „În viața fraternă, fiecare învață să trăiască împreună cu aceia pe care Dumnezeu i-a așezat alături, acceptându-le calitățile precum și diferențele și
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
adeziunii personale la urmarea lui Cristos”. Și consacrații și consacratele trebuie să țină cont de dificultățile pe care le au și de modalitățile cu care le înfruntă, plecând de la orientarea vocațională a vieții lor. Nu este suficientă o viață consacrată idealizată și fără probleme pentru a putea spune că suntem fericiți cu propria vocație, la fel cum nu este suficient nici să se evite dificultățile pentru a se putea înșela cu gândul că au fost rezolvate, ci este necesar să se
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
tipul «perfect în mod imperfect»”. Este ca și cum am spune că e mai bine să se recunoască și să se integreze imperfecțiunile proprii într-un ansamblu de valori ce motivează persoana să se schimbe, decât să rămână prinsă într-o fericire idealizată ce își vede atrofiate energiile din cauza multor carențe negate și neacceptate. De aceea, este important să se cultive acele atitudini ce, împreună cu o climă de încredere reciprocă, cu o claritate genuină și cu o apreciere reciprocă autentică, să fie utilă
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
detașare, excesul investiției pulsionare provenind fie de la una dintre cele două imagini parentale (sau de la amândouă), fie de la copil. Unele depresii observate la adolescenți copii unici pot fi explicate astfel. Este aceeași situație ca în cazul unui părinte decedat, investiția idealizată a imaginii parentale poate împiedica orice posibilitate a adolescentului de a se detașa, judecata sa morală în legătură cu presiunea Supraeului nefăcând altceva decât să accentueze relația cu imaginea idealizată pe de o parte și să devalorizeze sinele pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este tolerat, nici o separare nu este luată în considerare deoarece fragilitatea narcisiacă face ca adolescentul să se teamă de o prăbușire, de o dispariție. Așa cum formulează Ladame (1981), obiectivul este „păstrarea controlului situației și păstrarea în perfectă stare a imaginii idealizate, atotputernice și iubitoare care face parte integrantă din imaginea de sine”. Cazul clinic al lui Jacques este o ilustrare evidentă a acestui proces. Este vorba deci despre o negare puternică a oricărei dependențe. În conduitele observabile, aceasta se traduce în
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
faptul că ne prezintă în stare nativă într-o oarecare măsură și încă instabil, suferințele induse de trăirea acestei stări de dependență și de procesele de apărare față de această suferință. Catherine este brusc absorbită în totalitate, fascinată de un obiect idealizat în legătură cu care dorește o relație de contopire. Atunci când se simte respinsă, imaginea de sine diminuată, distrusă este activată sub forma unei fete care nu se simte bine în pielea sa, care se auto-agresează, sau care este total supusă imaginii omnisciente
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a avut-o totdeauna genul uman. Ea există numai acolo unde omul și-a format conștiința că el este o ființă spirituală autonomă de mecanismul orb al naturii, și că, din această poziție, el așteaptă viitorul să vie În formă idealizată, adică În forma creată de mintea sa, pe baza anticipațiilor conștiinței. Datorită acestor anticipații, omul Își reprezintă „devenirea” așa cum o dorește să fie, deci mai bună și mai frumoasă. De aceea, o așteaptă cu simpatie determinată de ideal. Dar omul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
o dorește să fie, deci mai bună și mai frumoasă. De aceea, o așteaptă cu simpatie determinată de ideal. Dar omul nu se mulțumește să-și privească viitorul cu simpatia idealului, ci pune În joc și voința pentru realizarea devenirii idealizate. De abia atunci evoluția devine progres, așa Încât progresul În societatea umană este o forță umană, nu o forță a naturii, nu o lege a lucrurilor independente de noi. Progresul nu se face automat, deși aparența ar merge În acest sens
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]