134,815 matches
-
discuție lămuritoare. Înțelegeam că poliția voia să se folosească de mine ca să afle cât mai multe ascultându-ne convorbirea. Bruno în mod sigur n-ar fi scos o vorbă. I-am spus în față lui Eric Lord ce gândeam despre ideea lui. Cât despre Alexia care se ascundea, cu sau fără motiv, detectivul considera că făcusem o mare greșală când am văzut-o pe coridorul clubului și n-am invitat-o la o discuție ca între două femei care iubesc același
VANESSA BERI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_vanessa_magdalena_bratescu_1394193080.html [Corola-blog/BlogPost/375120_a_376449]
-
Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
în perimetrul intersubiectivității limbajuale numită comunicare, acționează ca mesaj. Comunicarea se profilează ca fundal pe care pentru a deveni evident se proiectează holografic mesajul. Realitatea este comunicare, esența ei o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
fiecare clipă extinsă construim mesaje prin care mișcăm oamenii și realitatea lor socială, doar rareori conștientizăm în instrumentarul de influență rolul mesajului. Producem discursuri prin care vizăm ființa. Se elaborează inițiative antiteroriste. Președintele ONU și papa se adresează lumii în ideea atragerii în punerea în practică de strategii teleologice. Organizațiile trimit înștiințări membrilor lor. Copiii dau de veste părinților lor. Mass-media transmite știri. Organizațiile umanitare fac apeluri. Sindicatele introduc în circuitul comunicării chemări (la grevă, la solidaritate etc.). Organizațiile umanitare elaborează
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor fi cenzurate în
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
ca o conștiință a ceva, ca o conștiință înspre ceva, intenția preia inerțial de la aceasta directivitatea teleologică, orientarea, tendința spre, cu un cuvânt grecesc se impregnează de un “orexis”. Intenția se dovedește teleologică, ea conține un proiect de influențare. Coordonând ideile, se poate infera că orice mesaj are un caracter teleologic. Esența oricărei comunicări (comuniune de limbaj și transfer-punere în comun de semnificații, sensuri, înțelesuri, presupoziții și subînțelesuri) o constituie nu atât înțelesurile, cât în definitiv întrebările pe care le pune
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
Câmpul activității reflexive, orizontul interogației, perimetrul gândirii filosofice îl constituie esența lumii, sensul vieții, locul omului în comunitate, relația lui cu semenii și cu universul. Cunoașterea se definitivează în iluminare. Drumul uimirii lui Platon și al îndoielii lui Descartes, transformarea Ideii Absolute la Hegel, trăirea situațiilor-limită la Jaspers se înscriu toate pe o, în răspăr, coordonată a filosofiei, aceea de a fi comunicare. K. Jaspers percepea aceasta la nivel de „tendință”, iar nu la acela de lege: „orice filosofie tinde spre
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea lumii, relevând structura abstractă a edificiului concret. După cum se desprinde apozitiv din această definiție calificativ-ostensivă, filosofemele sunt nuclee de semnificații condensate în concepte și categorii filosofice, în idei filosofice. Din Filosofie s-au desprins pe rând diferite științe care au revendicat odată cu separarea și concepte, categorii, tehnici și proceduri de investigare. Atât de bună cu celelalte, atât de generoasă în creditare, Filosofia trebuie să-și delimiteze din nou
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
relațiilor dintre ei? Ea nu bănuia că el avusese la restaurant tentantul gând de a o invita să servească cafeaua împreună acasă într-un mediu mai intim, cu o muzică în surdină, însă nu a avut curajul să-și ducă ideea la bun sfârșit, așa că au servit cafeaua tot în local, apoi a condus-o la stația de taxi și așa s-a terminat întâlnirea cu un “La revedere” și o sărutare a mâinii, întâlnire de la care tânăra așteptase ceva mai
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
de Științe la Universitatea din Craiova și a luat doctoratul în Matematică la Universitatea de Stat din Chișinău. În prefața volumului „Multireativitate”, domnul profesor afirmă: „interviurile împletesc cultura, știința, tehnica și viața într-un multi-eu”, iar titlul de „multirelativitate” exprimă „idei și metodologii privite din unghiuri cât mai diferite de propaganda oficială.”. Dânsul are opinia sa în ceea ce privește „libertatea de a gândi altfel ne creează probleme”, iar „cine iese din gloată și nu urmărește orbește ceea ce declară mai marii ai zilei, este
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
nu înseamnă părăsirea Bisericii. Numai aici omul va învăța să facă adevărata pocăință. Numai aici este harul iertării încredințat ierarhiei sacramentale, primit și transmis prin succesiune apostolică... Câteva indicii, referințe și aprecieri pedagogice, cu privire la această pildă În altăă ordine de idei, așadar, tema acestei frumoase pilde/parabole a Noului Testament este cea a căinței și a întoarcerii la calea cea dreaptă. După cum am mai spus și în rândurile anterioare, trei sunt personajele acestei parabole: fiul rătăcitor, fratele fiului rătăcitor și părintele
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
niciodată de atâta cinstire. La reproșurile sale, tatăl lasă să se înțeleagă că întoarcerea acasă și recuperarea unui păcătos socotit pierdut este de mare folos și trebuie să constituie un prilej de mare bucurie. Pilda/parabola fiului rătăcitor/risipitor exprimă ideea că pocăința nu este niciodată prea târzie, cu condiția ca aceasta să fie sinceră și deplină. Valoarea pedagogică a acestei pilde rezidă în asumarea inteligentă și matură a rătăcirii, a pierderii, pentru moment, a reperelor. Creștinismul vine cu o perspectivă
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
oprirea trenului în stația Pietroșița (capăt de line ferată), cu toate că noaptea o petrecusem în Gara de Nord, în loc să mă duc întâi și întâi acasă să o vad pe mama, să mă odihnesc, cum ar fi fost normal, m-a trăsnit din senin ideea, să dau o fugă până la domnul Mircea și să îl salut de sosire. Acesta a fost unul din acele momente miracol, din existența mea, când (ca dictate, parcă, de altcineva), recurgeam la anumite gesturi și acțiuni care, inițial, păreau ilogice
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
demolator al clișeelor constituite, de „anarhism” într-o societate anchilozată. S-a folosit, o vreme, de versul liber, caustic, surprinzător lapidar, după care, ordonându-și mijloacele și abordând tot mai mult structurile tradiționale, și-a îndrumat lirismul și viziunile către ideile unei mitologii personale mereu mai subtile, acordând expresiei o mai pronunțată cadență. Desigur, ca orice poet adevărat, și-a dat seama de unele excese ale evoluției spre declamatoriu (faza de început), și le-a pus o frână decisă, preferând simțămintele
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
pus o frână decisă, preferând simțămintele mai interiorizate, trăirile intime; astfel, ceea ce era energie în versurile sale, s-a convertit în confesiune caldă, învăluitoare, în „stare de fapt poetică”. Fără a renunța la cantabilitatea câștigată, la directitatea spuselor - și a ideii. Temperamental, s-a apropriat de Esenin. Ion Iancu Vale se îndreaptă, în prezent, către închegarea unei viziuni originale, pentru care, fără îndoială, se cere multă strădanie, perseverență. Are toate darurile să o realizeze, căci sinceritatea mesajului îl slujește din plin
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
bine temperat”. Cu acestea, am încheiat un ciclu al vieții, proiectat aproape întreg la 18 ani. Dar bucuria încheierii, la lectura în pagină tipărită, mi-a fost tulburată de o imensă tristețe. Pe nebăgate de seamă, m-am îndepărtat de ideea inițială, nu mi-am supravegheat atent uneltele, în fine, a ieșit cam altceva decât trebuia să iasă și n-am avut tăria de-a retrage cartea și de-a porni la o nouă transcriere. Lașitate, mizerie, prostie, - numește-o cum
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
replici și chiar un roman. Din nefericire, următoarea piesă, de 5-6 pagini, am pus-o în mapă, am întrerupt-o din motive diverse de apărare și îngrijorări destule și trebuie să o reiau, dar nu sunt încă în stare. Am idei, am adunat destul de multe, am schițat chiar și personajele, conflictele, mijloacele tehnice, gramaticale, de frazare, numai că nu stau la masa de scris. Nu pot, obosesc și las pe altă dată. Cred că odată cu mărirea zilei, cu perioada asta frumoasă
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
ea va apare curând? M.H.S. - Spune-mi, m-ai auzit în ultima vreme, prin telepatie nu altfel, m-ai auzit tocmai despre așa ceva? Am repetat în ultima vreme acest lucru și poate e un semn al bătrâneții, când mai reiterez ideile. Am tot repetat în ultimul timp, că trebuie să scriu în următorii doi ani cartea mea, cu majusculă, cartea mea cea mare, cartea mea am îndrăznit la un moment dat să o spun, lăsând falsa modestie de-o parte, cartea
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
concept de eveniment ce vă combină o proiecție cinematografică de excepție cu un live-act, urmat de un afterparty. Prima ediție din această serie ne va transpune în febra anilor '50- '60, în apogeul mișcării Rockabilly/surf/garageoldschool rock'n'roll. Ideea pe care se bazează acest nou concept unește Cinematograful Victoria, așa cum îl știați, cu un live-act și se sprijină pe dorința noastră de diversitate în peisajul încă sărăcăcios al evenimentelor alternative clujene. Dorim să oferim publicului posibilitatea de a gusta
„Rockabilly Picture Show” by http://www.zilesinopti.ro/articole/1806/rockabilly-picture-show [Corola-blog/BlogPost/99663_a_100955]
-
nu va fi, evident, o surpriză, concurenții având obligația, în conformitate cu Regulamentul de concurs, de a parcurge de cel puțin două ori traseul în cadrul antrenamentelor anterioare zilei de concurs. Totuși, ca sa nu vă ținem în suspans și ca să vă faceți o idee despre ceea ce urmează și ceea ce înseamnă Avalanche On The Rocks, am creat o hartă a traseului, cu o scurtă descriere a secțiunilor. Harta va fi disponibilă în curând pe site. Înscrierile se fac prin intermediul site-ului oficial, www.ontherocks. ro
Avalanche On The Rocks 3.5 by http://www.zilesinopti.ro/articole/5959/avalanche-on-the-rocks-35 [Corola-blog/BlogPost/97820_a_99112]
-
CARAULEANU, de a pune-o în scenă la mal de Dunăre. Personal am să încep cu o laudă adusă scenografiei sobre, deși pare austeră, a lui Nicolai MIHĂILĂ, dar și coloanei sonore cu o doină la fluier, care potențează stările, ideile, relațiile dintre personaje și crescendo-ul piesei. Spectacolul gălățean mi s-a părut intens, plin de semnificații și simboluri, lucrat în stil de thriller ''negru'' prilejuind un joc strâns, tensionat. Adică un altfel de teatru decât cel cu care ne-
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
tipurilor din comedii, tragismul sobru al acestei drame ne dezvăluie coloanele unei construcții în care pasiunile se supun ferme principiilor morale imanente. Simplă și intensă, piesa este o dramă psihologică, o poveste cu final moralizator în care personajul principal este ideea de dreptate, văzută ca dat esențial al existenței, condiționând fericirea și rezumând tot ceea ce e mai bun în om. Dacă în alte reprezentații, regizorii s-au axat pe încărcătura de misticism, la spectacolul gălățean totul s-a centrat pe psihologia
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
și noi dar îți dorim din suflet succes. Ne bucurăm că ești lucid. - Lucid pe naiba... * Sunt unele perioade în viață când pur și simplu nu știi ce să faci cu tine. Privit din afară, în astfel de perioade, sugerezi ideea întâlnirii unui indicator pe care, fără nici o altă explicație, stă scris sec: “OCOLIȚI!” Cei apropiați încearcă să priceapă ce se întâmplă cu tine, insistă dar în cele din urmă cedează și te lasă în apele tale. Nu realizezi dacă îți
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]