3,066 matches
-
ne închipuim acest român că echivalent al unui album de fotografii, interesant este că toate fotografiile sînt una și aceeași, căci ele nu înregistrează modificări ale persoanei înfățișate, ci, dimpotrivă, reafirmări identice. Fidelman nu se schimbă, nu evoluează. Datele lui identitare sînt communicate cititorului de la bun început. Și atunci, de ce mai multe fragmente, de ce nu doar prima povestire? Pentru că tocmai consecventă lui Fidelman este cea care îi definește profilul tragic. Fidelman nu știe că e același, el caută schimbarea, pentru că de
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
că aceasta este efigia supremă a singurătății, ca invazie a unui prezent care ne invadează memoria, distrugînd amintirile, ștergînd orice urmă a unui sine din trecut. O singurătate nu că izolare de toți ceilalți, ci mai grav, de propriile antecedente identitare. Bernard Malamud -Portretele lui Fidelman, traducere de Alexandra Vasilescu, postfața de Dan Grigorescu, Editura Univers, București, 1999, 183 pagini, preț nemenționat.
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
militar de carieră în armată austro-ungară pentru "a arăta năsăudenilor că n-a stat de pomană" - Rebreanu, 1965, 17), prin conflictul latent dintre stabilitatea locală și migrația inter-zonală (e trimis pe front în Șerbia, Galitia și Polonia) și prin dislocarea identitara și motivaționala provocată involuntar de colegii de armată (e incapabil de a "procesa" informațiile conflictuale și de a discerne între teoria pacifismului regional a lui Alexe Candale și cea a imperialismului violent, susținută de Emil Oprisor). Corporalitatea mecanică a personajului
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
în literatura cyberpunk, ci și în realitatea curentă, sub forma protezelor și implanturilor medicale sau estetice. Folosirea protezelor "cosmetice" ale chirurgiei estetice (a se vedea nu numai cazurile de "reparație" și "întreținere" fizică, gen Cher, ci și cele de hibrizare identitara, de tipul Michael și Janet Jackson), ca și a protezelor "ornamentale" ale piercing-ului (inele și cercei, înfipte în diferite zone anatomice) și pocketing-ului ("mînere" și tije metalice mobile, cu extremitățile ancorate carnal) ridică mai multe probleme de ordonare spatio-corporală și
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
de tipul Michael și Janet Jackson), ca și a protezelor "ornamentale" ale piercing-ului (inele și cercei, înfipte în diferite zone anatomice) și pocketing-ului ("mînere" și tije metalice mobile, cu extremitățile ancorate carnal) ridică mai multe probleme de ordonare spatio-corporală și identitara: biologia umană o precede pe cea cyborgică sau invers? sau, reformulînd în linia ideologică a Donnei Haraway, sîntem noi înșine cyborgi și am fost tot timpul, fără să știm acest lucru? Ce servește astăzi drept proteză pentru ce: corpul carnal
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
frigul exterior, răceală /senzația de căldură, sudorile fierbinți). Rezultat al forțelor opuse de contracție și dilatare, compresia corporală cuprinde aceleași faze că și dezagregarea din Catastrofă: discrepanta dintre nevoia de intimidare și impulsul implicării active în socializarea militară, de-teritorializarea identitara (aici, sub forma prejudecății etnice - încurajate de superiori și resimțite opresiv de Itic Ștrul - a vinovăției subînțelese / originare), brizarea "programului" cerebral (deși amenințat cu lichidarea dacă se va întoarce la unitate, Itic Ștrul nu poate concepe soluția dezertării, deoarece aceasta
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
în felul acesta, adică trăind în numele unor idealuri pe care el le atribuie (eronat) femeii care l-a părăsit. Ce e interesant la eroii lui Kundera este ca se încrucișează între ei, că fac, într-un fel, schimb de materie identitara. E un schimb imposibil, însă, care îi distruge inevitabil. Insuportabila ușurătate a ființei este o carte despre decizii, alegeri și erori. Despre greșeli grave, de nerăscumpărat, si totusi în același timp de neevitat. Căci ele sînt comise de indivizi care
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
După cum nu e întîmplător că Holocaust este termenul întrebuințat de cei care nu sînt evrei. Distincția această de terminologie indică, în chip limpede după părerea mea, o diferență importantă de limbaj, si astfel una de viziune și de înțelegere/asumare identitara. Pentru că, nu-i așa, ne place sau nu, lumea e împărțită în evrei și pagini. Ceea ce nu înseamnă că Todorov nu ar susține un argument valabil cu a sa memorie exemplara, și deci că singularizarea catastrofei provocate de nazism ar
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
emigreze în America, pe urmele fiului mai mare și mai aventuros, Șmarie, care îi așteaptă pe Pămîntul Făgăduinței. Emigrarea reprezintă, pentru Singeri, o ultimă încercare de a remedia un rău pe care nu-l înțeleg, un ultim efort de împlinire identitară. Cu numele schimbate și vorbirea colorată de cîteva cuvinte englezești, ei speră de fapt într-un miracol, cel al unei liniștiri și senine asumări de sine, așa cum în Rusia speraseră în miracolul vindecării lui Menuhim. Cînd Mendel, în ziua în
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
a fi fost atît de impresionat de poezie, încît se simte ispitit, metaforic vorbind, să se întoarcă cu fața, parcă. Spre a fi văzut de cel care intuise deja atît de multe despre el. Spre a confirma sau infirma supozițiile identitare ale scriitorului. Este într-adevăr un ins singuratic? E obosit și trist? Ce-nseamnă pentru el moartea care se va petrece, pe care o va făptui? La aceste dileme ale scriitorului, livrești cîtă vreme ele există doar în poem, vînătorul
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
imaginare, chiar dacă numele lui pare să genereze cele mai intense psihoze colective. Monumentalizat este și Caragiale, printr-un mecanism diferit, invers cumva față de cazul lui Eminescu, cel al cinicului autodispreț, al ororii de sine. Între acești doi poli, al beatitudinii identitare exprimare prin idolatria Eminescu și al dezgustului de sine descoperit și redescoperit în Caragiale, unii ar putea susține că se află dialectica semi-sinucigașă a identității noastre naționale, dacă așa ceva chiar există. Reflexul monumentalizării literaturii este, însă, firesc pînă la un
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
singur o performanță de care adulții nu sînt capabili. Dar nu știu dacă nu cumva e o aparentă regasire, căci Herman cel împăcat cu sine nu mai e, de fapt, un copil. Așa cum probabil nimeni, odată ieșit dintr-o criză identitara, nu este același dinainte, în măsura în care căutarea de sine nu se termină niciodată cu o regasire. Pascal Bruckner - Hoții de frumusețe, traducere de Magdalena Popescu, Editura Trei, 222 pagini, preț nemenționat. Lars Saabye Christensen - Herman, traducere și note de Maria-Alice Botez
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
doar cultură, în fapt tot o a-realitate sau o modalitate de a-socializare. Inapt pentru depășirea alterității, captiv nostalgic într-un trecut ce pare să se depărteze tot mai mult de adevărată figură a trecutului, experimentînd un complex eșec identitar, Dan Damiano își caută de fapt în prezent trecutul, prin grila unui esențial Mimesis, unificator și recuperator. Deși atît de ofertant că studiu de caz, social și psihologic, românul lui N. Catanoy se oprește doar la nivelul potențialității, foarte puține
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
efecte comice - "Tu plîngeai în stil clasic că o madona bătută în cuie" - "Fluturii veniseră din legendele echinoxului". Un aer de reportaj gazetăresc impregnează "românul" cu tonalități consumiste de neevitat. Nu-mi face nici o plăcere s-o spun, dar traumă identitara pe care o intuiesc în această experiență a emigrării nu merită să fie exilata într-o asemenea "literatura". Nicholas Catanoy, Indian Summer, Editura Paralelă 45, 1999, preț neprecizat.
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
aveam de stat ca să-mi dea prilejul să-i cunosc și pentru că acum să pot vorbi despre ei". Acest tip de descindere în trama evenimentelor ce vor urma e foarte importantă, căci ea introduce un personaj-narator cu un anume profil identitar: cronicarul, cel ce a sosit într-un loc pentru a-i descoperi o structură interioară secretă, pe care o va divulgă. Mai mult decît atît, cronicarul, care e necesarmente un outsider, pentru că numai lui i s-ar revelă cu adevarat
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
Discontinuitatea dintre "cel care povestește" și "cel căruia i s-a întîmplat" nu se cuvine redusă, cred eu, la simplă distincție dintre un individ așa cum era el înainte și după consumarea unor evenimente. Ci e o discontinuitate esențială, o ruptură identitara pe care Oxfordul o scoate în relief, așa cum anumite substanțe chimice descoperă, prin reacțiile pe care le dau, natura substanțelor cu care vin în contact. Acestei fragilități identitare - personajul lui Mariaș este cumva volatil, spațiul și timpul îl alterează sau
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
și după consumarea unor evenimente. Ci e o discontinuitate esențială, o ruptură identitara pe care Oxfordul o scoate în relief, așa cum anumite substanțe chimice descoperă, prin reacțiile pe care le dau, natura substanțelor cu care vin în contact. Acestei fragilități identitare - personajul lui Mariaș este cumva volatil, spațiul și timpul îl alterează sau îl redimensionează - este contrapotentată de însuși spiritul Oxfordului, tern dar și etern, de o statornicie exasperanta și în același timp reconfortanta. Simbolul desăvîrșit al acestei lumi este bătrînul
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
obligației de a-ți recunoaște propria evanescenta. Moartea le îngrozește pe personajele lui Mariaș: cei rămași în viață se bucură pe față, chiar dacă îngrijorați că le va veni rîndul. Singură consolare nu poate veni decît din acceptarea (invitarea) unei precarități identitare imanente, pe care moartea nu face decît să o confirme. Tragic este contrastul dintre Oxford, ca spațiu constant simbolizat de Will cu ciudată lui memorie, și acești bătrîni profesori, care se imbolnavesc, își pierd vlaga, curajul, resursele, și mor singuri
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
discursului istoriografic al unui timp de tranziție, marcând și o necesară privire retrospectivă asupra unui trecut adesea ambiguu. Identitatea culturală românească rămâne una dintre preocupările centrale ale numărului de față - Radu Dudău îi dedică un substanțial studiu văzând în interogația identitara o problemă canonica a filosofiei românești. În marginea identității, Constantin Buchet reformulează un titlu mai vechi al lui A.C. Popovici, revenind asupra relației dintre naționalism și democrație. Teritoriul criticii e dominat de un articol polemic (și programatic), dedicat de Codrin
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
an cazul umorului an sens mai restrâns, diferit de formele elementare, non-intelectuale și adesea non-lingvistice, ale comicului). Valorizarea pozitivă e confirmată de tendința stereotipurilor etnice de a atribui sau cel puțin de a nu nega aptitudinea pentru umor propriului grup identitar, unele dintre aceste stereotipuri ("umorul englezesc", "umorul evreiesc") bucurându-se chiar de o mai largă răspândire și acceptare. Ideea că "românii au umor" sau "simțul umorului", ca și aceea că ar exista un umor caracteristic românesc șanț destul de puternice și
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
centru tema identității. Identitatea ănteleasă nu că suma de predispoziții naturale, ci mai curând construct migălos, selecție conștientă atât a elementelor unei istorii sau tradiții reale, cât și ale uneia imaginare. Călătoria este toposul ideal pentru o astfel de concepție identitara, ăn măsură an care ea presupune un proces de căutare și acceptare, dar an subsidiar și unul de așteptare și proiecție fantastică. Deși nu despre călătorii e vorba an Reflecțiile de la Sils-Maria, fără să vreau mi-l ănchipui pe autor
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
dezinvoltura, și foarte intim totodată, prin calmul tonului, aproape confesiv uneori, si totusi detașat. Este calmul cuiva care a deprins, privind lumea de la ănăltimea unui acoperiș imaginar, dar și real, platourile engadineze din valea Innului, ăn localitatea Sils-Maria, lecția relativismului identitar, morală liniei subțiri, granița, care separă un teritoriu de celălalt, o țară de alta, un om de vecinul lui. Fiecare vede lumea de pe propriul său acoperiș, declară Iso Camartin, un acoperiș care nu trebuie să fie neapărat Pamirul pentru a
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
că școala îi pregătește pe elevi pentru viață în măsură mică sau foarte mică - 81%, în timp ce doar 18% consideră major rolul școlii în această privință. Percepția publică privind educația era și este încă influențată de includerea educației în sistemul referenților identitari, unde tendința de apreciere pozitivă este explicabilă. Cu toate acestea, cutremurele de la ultimele sesiuni de bacalaureat încep parcă să aducă percepția scolii la un nivel de evaluare mai realist, evident însă și mai pesimist, informează . Conform ultimului sondaj de opinie
Sondaj IRES: Românii vor examene pentru elevi şi salarii pentru profesori () [Corola-journal/Journalistic/25246_a_26571]
-
o conștientizare a valorii de patrimoniu pe care o reprezintă aceste modeste bisericuțe de lemn. Fără ele, regiunile respective, Gorjul de sub munte, de pildă, nu ar mai fi ele însele, pierzându-și unul din semnele distinctive importante ce alcătuiesc „icoana identitară”. Sună cam prețios poate, dar, în fond, e vorba despre ceva extrem de valoros de care ar trebui să avem mare grijă, dacă am fi înzestrați cu un simț al timpului și al dăinuirii în istorie dezvoltat normal. Din sumar Am
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]
-
destin individual din masificatul simbol colectiv. Tragedia devine parte a memoriei colective doar cînd a devenit clișeu și acționează ca și un clișeu. Individul este anulat nu doar prin lespedea totalitară, ci și prin aceea, ulterioară, a memoriei colective”. Problematica identitară este, desigur, cea care conferă individualitate estetică și etică operei lui Norman Manea, alături de tema subversiunii, modulată în amprenta caracterologică a unor personaje emblematice (clovnul, „prostul”, marginalul etc.). Pe de altă parte, percepția bolii, a unei corporalități degradate, dar și
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]