863 matches
-
Carta. Articolul 2 Prevederile Cartei se aplică următoarelor limbi minoritare folosite pe teritoriul României: a) limba albaneză; ... b) limba armeană; ... c) limba bulgară; d) limba cehă; ... e) limba croată; ... f) limba germană; ... g) limba greacă; ... h) limba italiană; ... i) limba idiș; ... j) limba macedoneană; ... k) limba maghiară; ... l) limba poloneză; ... m) limba români; ... n) limba rusă; ... o) limba ruteană; ... p) limba sârbă; ... q) limba slovacă; ... r) limba tătară; ... s) limba turcă; ... ș) limba ucraineană. Articolul 3 În înțelesul prezentei legi, limbile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192263_a_193592]
-
naționale. Articolul 4 Potrivit prevederilor art. 2 paragraful 1 din Cartă, dispozițiile părții a II-a din Cartă se aplică pentru următoarele limbi minoritare sau regionale: a) limba albaneză; ... b) limba armeană; ... c) limba greacă; ... d) limba italiană; ... e) limba idiș; ... f) limba macedoneană; ... g) limba poloneză; ... h) limba români; ... i) limba ruteană; ... j) limba tătară. ... Articolul 5 Potrivit prevederilor art. 2 paragraful 2 și ale art. 3 paragraful 1 din Cartă, următoarele prevederi cuprinse în partea a III-a din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192263_a_193592]
-
astfel: 1. Art. 73, alin 1. În aceleași condițiuni în care funcționează Teatrul Național din București, vor funcționa și Teatrele Naționale din Iași, Cluj, Craiova, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, Teatrul Sacuesc din Tg. Mureș și, Teatrul în limba idiș Ikuf din București. 2. Art. 161. În aceleași condițiuni în care funcționează Opera de Stat din București, vor funcționa și Operele de Stat din Cluj și Timișoara, precum și Opera maghiară de Stat din Cluj. Ele sînt sub controlul Ministerului Artelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128780_a_130109]
-
Art. 73. - În aceleași condițiuni în care funcționează Teatrul Național din București, vor funcționa și Teatrele Naționale din Iași, Cluj, Craiova, Teatrul Maghiar, de Stat de Dramă și Opera din Cluj, Teatrul Secuiesc, din Tg. Mureș, si Teatrul în Limba idiș, Ykuf, din București". -----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141210_a_142539]
-
ליא קניג שטולפר , născută la 30 noiembrie 1929) este o actriță israeliană de teatru, născută în Polonia și care a copilărit și studiat în România. S-a distins în teatrul de limbă ebraică, uneori apărând și în spectacole în limba idiș. Ea este laureata a Premiului de stat Israel pe anul1987. s-a născut în orașul Lodz, că fiica unică a unui cuplu de actori evrei de limbă idiș. Mama ei, Dina Koenig (1907-1964) a fost o actriță apreciată pe scena
Lia Koenig () [Corola-website/Science/327321_a_328650]
-
în teatrul de limbă ebraică, uneori apărând și în spectacole în limba idiș. Ea este laureata a Premiului de stat Israel pe anul1987. s-a născut în orașul Lodz, că fiica unică a unui cuplu de actori evrei de limbă idiș. Mama ei, Dina Koenig (1907-1964) a fost o actriță apreciată pe scena teatrului idiș în Polonia și ulterior în România. Tatăl, Josef Kamien (1900-1942), a fost membru al renumitului ansamblu de teatru idiș din Wilno (Vilnius),„Di Vilner Truppe” . El
Lia Koenig () [Corola-website/Science/327321_a_328650]
-
este laureata a Premiului de stat Israel pe anul1987. s-a născut în orașul Lodz, că fiica unică a unui cuplu de actori evrei de limbă idiș. Mama ei, Dina Koenig (1907-1964) a fost o actriță apreciată pe scena teatrului idiș în Polonia și ulterior în România. Tatăl, Josef Kamien (1900-1942), a fost membru al renumitului ansamblu de teatru idiș din Wilno (Vilnius),„Di Vilner Truppe” . El jucase între altele, și în filmul mut românesc „Manasse” în regia lui Jean Mihail
Lia Koenig () [Corola-website/Science/327321_a_328650]
-
unui cuplu de actori evrei de limbă idiș. Mama ei, Dina Koenig (1907-1964) a fost o actriță apreciată pe scena teatrului idiș în Polonia și ulterior în România. Tatăl, Josef Kamien (1900-1942), a fost membru al renumitului ansamblu de teatru idiș din Wilno (Vilnius),„Di Vilner Truppe” . El jucase între altele, și în filmul mut românesc „Manasse” în regia lui Jean Mihail. În 1939, cănd Germania nazistă a invadat Polonia, s-a refugiat cu mama ei în România, si a trait
Lia Koenig () [Corola-website/Science/327321_a_328650]
-
Mirale din "Mirale Efros" de Yakov Gordin (regia: Amit Gazit),"The Subject Was Roses" de Frank D. Gilroy („Dabri elay biprahim”, în regia lui Albert Avraham Niño) , Ann Sullivan în "The Miracle Worker" de William Gibson (în traducere în limba idiș, în regia lui Tzvi Stolper)(1965), Mama din "Mutter Courage" de Brecht (regia lui Tzvi Stolper, 1975 ),"Filumena Marturano" de Eduardo De Filippo (regia: Miki Gurevich), Liubov Andreevna în "Livadă de vișini" de Cehov,(în regia lui Tzvi Stolper) (1988
Lia Koenig () [Corola-website/Science/327321_a_328650]
-
Femeia A din "Trei femei înalte" de Edward Albee (în regia lui Jack Messinger, 1997), Madame Roșa în "Ai toată viața înainte" după Émile Ajar (regia:Itzik Weingarten) și spectacolele pentru un singur actor "Stele fără cer" (prelucrare după autori idiș de Tzvi Stolper) și "Oscar și tânți Roza" de Éric Émmanuel Schmitt (în regia lui I.Wingarten). De asemenea ea a jucat în serialul de televiziune „Ahava beshalehet” (O dragoste tomnatica) pe canalul 1 al televiziunii israeliene. Încă din anii
Lia Koenig () [Corola-website/Science/327321_a_328650]
-
în regia lui I.Wingarten). De asemenea ea a jucat în serialul de televiziune „Ahava beshalehet” (O dragoste tomnatica) pe canalul 1 al televiziunii israeliene. Încă din anii 1960 Lia Koenig a realizat mai multe spectacole, mai ales în limba idiș, în colaborare cu soțul ei, Tzvi Stolper. Ei au efectuat un timp turnee anuale internaționale, inclusiv în America Latină, unde existau încă un mare număr de vorbitori ai limbii idiș. Lia Koenig a cules succes și în seria de scenete în
Lia Koenig () [Corola-website/Science/327321_a_328650]
-
Lia Koenig a realizat mai multe spectacole, mai ales în limba idiș, în colaborare cu soțul ei, Tzvi Stolper. Ei au efectuat un timp turnee anuale internaționale, inclusiv în America Latină, unde existau încă un mare număr de vorbitori ai limbii idiș. Lia Koenig a cules succes și în seria de scenete în limba idiș "O pereche ideală" scrisă de soțul ei Tzvi Stolper, si jucată împreună cu el. De asemenea a aparut adesea cu monoloage și cântece în seri culturale în limba
Lia Koenig () [Corola-website/Science/327321_a_328650]
-
colaborare cu soțul ei, Tzvi Stolper. Ei au efectuat un timp turnee anuale internaționale, inclusiv în America Latină, unde existau încă un mare număr de vorbitori ai limbii idiș. Lia Koenig a cules succes și în seria de scenete în limba idiș "O pereche ideală" scrisă de soțul ei Tzvi Stolper, si jucată împreună cu el. De asemenea a aparut adesea cu monoloage și cântece în seri culturale în limba idiș. Stolper a decedat în anul 1998. Lia Koenig locuiește în orașul Givataiym
Lia Koenig () [Corola-website/Science/327321_a_328650]
-
Lia Koenig a cules succes și în seria de scenete în limba idiș "O pereche ideală" scrisă de soțul ei Tzvi Stolper, si jucată împreună cu el. De asemenea a aparut adesea cu monoloage și cântece în seri culturale în limba idiș. Stolper a decedat în anul 1998. Lia Koenig locuiește în orașul Givataiym.
Lia Koenig () [Corola-website/Science/327321_a_328650]
-
principală a filmului, deși nu în formatul scenaristic obișnuit. Scenariul a fost refăcut apoi cu dialoguri în limba slovacă în cooperare cu regizorii desemnați ai filmului Ján Kadár și Elmar Klos. Singura limbă vorbită în film, în afară de slovacă, este limba idiș (identificată uneori în mod greșit ca limba germană), limitate la câteva versuri pe care le șoptește d-na Lautmannová pentru ea. Lectură ei în limba ebraică din siddur este neinteligibilă. "Magazinul de pe strada mare" a fost filmat în diferite locații
Magazinul de pe strada mare () [Corola-website/Science/335912_a_337241]
-
de numere, în care a publicat contribuții ale unor scriitori și ziariști ebraici din Palestina și din lume. Când în primăvara anului 1938 guvernul antisemit Goga- Cuza a ordonat închiderea revistei și a interzis publicațiile în ebraică și în limba idiș pe teritoriul României, Kuperstein a plecat în Palestina pentru a obține sprijin. Cu ajutorul rabinului Maimon, a lui Avraham Levinson și Itzhak Grynboim a reușit să editeze la întoarcere încă două culegeri de texte în ebraică întitulate „Udim” (Tăciuni). Înainte de izbucnirea
Leib Kuperstein () [Corola-website/Science/329920_a_331249]
-
(în ebraică:גארי ברתיני, numele la naștere în transcripție din idiș "Șloime Golergant" , 1 mai 1927- 17 martie 2005) a fost un dirijor și compozitor israelian de muzică cultă, originar din România (Basarabia) A fost una din personalitățile cu cea mai mare influență în viața muzicală din Israel , ca fondator și
Gary Bertini () [Corola-website/Science/333204_a_334533]
-
Shlomo sau Shloime Golergant în satul pe atunci evreiesc Briceva,pe malul râului Răut, în Basarabia, azi în raionul Dondușeni din Republica Moldova. Tatăl său, Kalman-Aharon Golergant, era cunoscut sub numele de K.A.Bertini, ca poet de limbă ebraică și idiș ,traducător, pedagog și activist sionist care a tradus, între altele, creații literare și de teatru din rusă (de exemplu, de Leonid Andreev), idiș (Avraham Suțkever, H.Leivick și română în ebraică, și din ebraică în idiș. Mama sa, Berta Golergant
Gary Bertini () [Corola-website/Science/333204_a_334533]
-
său, Kalman-Aharon Golergant, era cunoscut sub numele de K.A.Bertini, ca poet de limbă ebraică și idiș ,traducător, pedagog și activist sionist care a tradus, între altele, creații literare și de teatru din rusă (de exemplu, de Leonid Andreev), idiș (Avraham Suțkever, H.Leivick și română în ebraică, și din ebraică în idiș. Mama sa, Berta Golergant, născută Lecht, era medic. Pseudonimul tatălui (pe care l-a moștenit și fiul), Bertini, este numele sub care acesta a semnat poeziile dedicate
Gary Bertini () [Corola-website/Science/333204_a_334533]
-
de limbă ebraică și idiș ,traducător, pedagog și activist sionist care a tradus, între altele, creații literare și de teatru din rusă (de exemplu, de Leonid Andreev), idiș (Avraham Suțkever, H.Leivick și română în ebraică, și din ebraică în idiș. Mama sa, Berta Golergant, născută Lecht, era medic. Pseudonimul tatălui (pe care l-a moștenit și fiul), Bertini, este numele sub care acesta a semnat poeziile dedicate soției, Berta. Familia a trăit cea mai mare parte a anilor prebelici la
Gary Bertini () [Corola-website/Science/333204_a_334533]
-
limba maternă în județul Botoșani se prezenta astfel: română 390.424 (94,62%), maghiară 36 (0,01%), romani 2.513 (0,61%), ucraineană 419 (0,1%), germană 19, turcă 19, rusă 159 (0,04%), italiană 20, greacă 16, armeană 3, idiș 16, altă limbă 52 (0.01%), nedeclarată 18.924 (4,59%). Industria confecțiilor textile din județul Botoșani este cea mai mare din țară, atât după numărul mare de angajați din sector, cât și al fabricilor existente. În anul 2014, în
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
Un dreidel (idiș: דריידל dreydl plural: dreydlekh, ebraica: סביבון sevivon) este un titirez cu patru laturi, care se joacă în timpul sărbătorii evreiești Hanukkah. este o variantă evreiască de sfârleaza, o jucărie că și jocurile de noroc găsit în multe culturi europene. Fiecare parte
Dreidel () [Corola-website/Science/337343_a_338672]
-
care împreună formează acronimul pentru "נס גדול היה שם" (Nes Gadol Hayah Sham - "un mare miracol s-a întâmplat acolo"). Aceste litere au fost inițial un mnemonic pentru regulile unui joc de noroc jucat cu un dreidel: Nun reprezintă cuvântul idiș nisht ("nimic"), Hereprezintă jumătatea", Gimel pentru Gants ("toate"), si Shin pentru Ayn shtel ("pus în"). În Israel, a patra latura a majorității dreidelurilor este inscripționata cu litera פ (Pei) în schimb, făcând acronimul, נס גדול היה פה, nsa Gadol hayah
Dreidel () [Corola-website/Science/337343_a_338672]
-
persoane reprezentând 32,7% din populația orașului, respectiv germana, vorbită ca limbă maternă de 13.276 de persoane reprezentând 22,4% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană. Se cuvine menționată limba idiș, care a fost declarată drept limbă maternă de un număr de 537 de persoane, reprezentând 0,9% din populația Brașovului. "Sub aspect confesional" populația Brașovului era alcătuită din: Restul confesiunilor reprezentau fiecare sub 1% din populația orașului Brașov. Municipiul Brașov
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
sau Froim Oyerbach (în idiș:אפרים אויערבאך sau אויארבאך, אפרים, 1892 Bălti - 4 mai 1973 Petah Tikva) a fost un poet și scriitor israelian-american de limbă idiș, originar din Basarabia. s-a nascut al treilea dintre băieții unei familii evreiești din orașul Bălti din Basarabia
Efraim Auerbach () [Corola-website/Science/328485_a_329814]