1,179 matches
-
care au venit de peste hotare vor pleca și ei încurajați că acel sentiment - cel mai frumos sentiment care a ținut vie ființa noastră națională - bunătatea și frăția între oameni, nu a dispărut la români.” ...Am venit aici cu o imagine idilică. Am intrat pe teritoriul Republicii Moldova pe la Giurgiulești, am vrut să văd Basarabia autohtonă, profundă. Din păcate, timpul nu a ținut cu noi și am văzut destul de puțin ca să-mi pot face o imagine. Realist vorbind, știam că e sărăcie, dar
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
mult mai virulent care a prejudiciat în chip monstruos nu doar esteticul ci întregul cîmp al culturii românești. Intuiția lor istorică n-a greșit... Și acum cîte ceva despre relațiile lui Blaga cu Steaua. Aprecierile lui Lucian Valea sună prea idilic: "Singuri steliștii, în frunte cu Baconsky, și, mai apoi cu Aurel Rău, primindu-l cu dragoste, îl vor face să se simtă printre ei, în colțul acela de insulă binecuvîntată, din care poetul poate convorbi cu destinul". Chiar dacă Blaga a
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
regimului în faza de demență absolută. Chiar dacă șurubul libertății de exprimare începuse să se strângă, un oarecare vânt al destinderii adia încă. Precizarea este importantă pentru că, recitit astăzi, romanul poate surprinde prin curajul autorului de a descrie o Românie deloc idilică (e drept situată într-un trecut apropiat), în care iluziile sunt făcute praf, iar destinele eșuează în mediocritate și promiscuitate. Societatea devine mediul vâscos în care individualitățile se șterg, sentimentele se maculează, oamenii colcăie într-o existență lipsită de orizont
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
patetism al unui patriotism abstract, în care e destul de complicat și destul de riscant să crezi. După 1989, Norman Manea s-a mai întors o dată acasă, în 1997, dar impresiile au fost sumbre. Regăsirea patriei nu a avut nimic sentimental sau idilic, nici măcar ceva cât de cât pozitiv. România postdecembristă era grevată de păcate ideologice și morale de care părea că nu e capabilă să scape vreodată. Între aceste păcate, antisemitismul rezidual avea o persistență insidioasă. Cum Norman Manea a denunțat imediat
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
Virgil Mihaiu Cel puțin aparent, Portugalia este o țară idilică. Blândețea climei, frumusețea serenă a peisajului, șarmul indicibil al arhitecturii, cumințenia locuitorilor, toate dau o impresie, aproape vetustă, de pace și tihnă. Nu-i vorbă, la asta contribuie și temperamentul lusitan, aflat parcă la antipodul celui hispanic (o comparație între
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
mots reflectă farmecul discret de belle époque și de stațiune modenă gen Baden Baden, Marienbad și au strălucirea ușor melancolică de alb a cîtorva din filmele lui Mihalkov. E o liniște și o atmosferă care introduc episoadele flirturilor adolescentine. Tabloul idilic este sfărîmat de apariția în pas de defilare pe Podul Minciunilor din Sibiu, orașul în care s-a filmat cel mai mult, a unui grup de legionari. Este momentul în care în film apare antiteza, regizorul urmărind scrupulos demonstrația, fără
Capul cocoșului decapitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8612_a_9937]
-
estetice la Evanghelos Moutsopoulos despică stilurile muzicale în domenii a căror haturi sunt plantate nu numai din rațiuni logice, ci și emoționale. Astfel, frumosul, urâtul, sublimul, nostimul, fermecătorul, grațiosul, elegantul, simplicitatea sunt considerate categorii tradiționale, în timp ce poeticul, antipoeticul, liricul, elegiacul, idilicul, funebrul și macabrul sunt adunate în buchetul categoriilor eidologice statice, iar epicul, comicul, caricaturalul, spiritualul, umoristicul, satiricul, grotescul, ironicul dramaticul și tragicul în cel al categoriilor eidologice dinamice. Prelegerile de estetică muzicală semnate de Ștefan Angi sunt investigate succint, dar
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
Prelegerile de estetică muzicală semnate de Ștefan Angi sunt investigate succint, dar consistent de Anamaria Călin, în timp ce Ioana Marghita explorează categoria comicului sonor și ipostazele sale fenomenologice și formale. Tot despre o categorie estetică glosează și Dragoș Călin: Pastoralul sau idilicul, ca reprezentare idealizată, sentimentală a limbajului muzical. }inându-ne în continuare de cuprinsul cărții vom constata prezența a două studii de referință în peisajul muzicologiei noastre și nu numai. Primul îi aparține Valentinei Sandu-Dediu și focalizează unul dintre colțurile incandescente ale
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
care sunt obligați să iasă înfruntînd riscurile judecății publice pentru a salva fiecare pe dimensiunea lui lumea lui Who. Whovillul are ceva fragil și demodat, este și puțin caricatural, un oraș unde tehnica pare să fi rămas la o mecanică idilică de ceasornicar. Whovillul seamănă cu un patriarhal oraș de provincie, din care nu lipsește însă sarea și piperul unui individ punk, singurul dispus să-și afirme salutar diferența și să petreacă sărbătoarea centenialului în underground. La îndemnul primarului și în
Elefanții și particulele elementare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8408_a_9733]
-
pentru o așa-zisă "crimă de uneltire contra ordinei sociale". Dar până atunci, mai exact, până spre sfârșitul războiului, tânărul Dinu Pillat s-a bucurat de o viață ce s-a desfășurat calm, sub semnul dragostei, al unei naturi aproape idilice, dedicându-se în exclusivitate studiului și mai cu seamă literaturii. Corespondența cu viitoarea lui soție Cornelia (Nelli) Pillat, publicată recent într-un volum extrem de valoros (Biruința unei iubiri) de către fiica lor, poeta Monica Pillat, ne oferă din belșug datele profilului
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
mesagerul unei alte lumi, al altor reflexe și-al unui alt fel de a trăi. "Greierii mediteraneeni" - îi numeam astfel, neștiind unde să-i plasez - mi-au populat imaginația și au rămas în mintea mea legați de fantasma unui univers idilic. Îmi închipuiam că bunicii și străbunicii mei trebuie să fi trăit într-o astfel de lume, în care omul și natura comunicau nemijlocit, într-o armonie desăvârșită. Înveliți în sunetele astrale emise de micile vietăți, oamenii n-aveau cum să
Ce sunete ați vrea să auziți pe patul de moarte? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8088_a_9413]
-
de ape de la marginea miriștilor arse și late vărsate în orizont". Măreția momentului face ca între privitori să se instaureze o tăcere desăvârșită, tulburată doar de avertismentele salvatoare ale unora, în clipa când dropia este luată în bătaia puștii. Imaginea idilică a unei comunități umane coerente și echilibrate, trăind în armonie cu universul (sătenii îi strigă dropiei, într-un mod familiar, ,, Fugi, fată!"; ajung la casele lor ,,cu soarele asfințit în cămăși și cu praf de pleavă de la seceriș între măsele
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
din bârne de stejar, cioplite pe toate suprafețele și îmbinate în acei „cheutori” românești, așezată pe o fundație de piatră, a suscitat de decenii interesul muzeografilor de pretutindeni. În aceeași măsură, interiorul casei ne întoarce în timp, la un veac idilic, într-o atmosferă de pace nealterată. Totul este autentic: tencuiala lipită cu pământ și pleavă, pe scoarță de tei, aplicată prin aruncare și netezită cu mâna. Procedeul se întâlnește doar pe aceste meleaguri. Inovații originale Chiar și acoperișul de paie
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
de vedere“. Mai exact, lucrarea e compusă dintr-o serie de dialoguri pe tema adevărului și a problematicii budiste. Jean-François Revel și Matthieu Ricard: Călugărul și filozoful. Editura Irecson, București, 2005. Preț: 27,00 lei Polițistul filosof Într-un sătuc idilic din Norvegia, unde toată lumea cunoaște pe toată lumea, iar copiii se joacă fericiți pe străzi, este descoperit cadavrul unei adolescente. Oare cine anume a dorit să distrugă, pentru totdeauna, liniștea acelei comunități și de ce? Cu pricepere și subtilitate, inspectorul Sejer descifrează
Agenda2006-05-06-ptr timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/284698_a_286027]
-
Un sat înconjurat de dealuri verzi acoperite cu păduri și unele cu vii. Casa noastră era o clădire veche cu ziduri groase și mari, coloane de piatră, o curte mare și o grădină cu pomi roditori o înconjurau. În cadrul acesta idilic, blonda și încă frumoasa figură a străbunei mele, evoca parcă timpurile apuse, patriarhale. Cea mai mare bucurie a noastră a copiilor era să-i ascultăm povestea amintirilor ei din timpul revoluției din 1848, când rușii au întins o mână frățească
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
o experiență aspră a cărei silnicie avea să-i fie hotărîtoare pentru evoluția ulterioară. La Rădăuți dăm peste prima traumă cu urme adînci în timbrul interior: doi dintre frați, Ionică și Aurelia, se îmbolnăvesc de difterie, drept care Traian, în naivitatea idilică a reveriilor sale, e încredințat că Dumnezeu îi va asculta rugăciunile menite vindecării fraterne. În fiecare seară, după încheierea orelor de școală, se roagă fierbinte pentru întremare, iar răsunetul nu se lasă așteptat: cei doi frați mor și Traian va
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
indistincție în râsul sonor și sănătos pe care-l degajă situațiile și replicile din film. Senzația de confort pe care ți-o dă happy-end-ul, rezolvările în cheie melo a conflictelor, pacificarea zavergiilor disponibilizați cu o reconvertire a lor la o idilică ocupație vecină cu pastoralismul neaoș, și anume culesul de melci prin spațiul mioritic, constituie un prim strat, anestezia după care rămâne o durere surdă, neînțeleasă, imprecisă. Scenariul semnat de Ionuț Teianu are o simplitate convingătoare, un echilibru pe care regizorul
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
familiilor lor. Rușinea lor - pentru că astfel este calificat gestul lor în cultura în care trăiesc - este menită unui scop nobil. Este desigur amuzant, dar comicul lui Giurgiu are două tăișuri, și unul dintre ele taie adânc. Scena finală a unei idilice rezolvări are la rândul ei un gust amar, virilitatea clasei muncitoare pusă odată la încercare fără izbândă este reconvertită de o manieră absurd-comică. De la muncitorul eroizat pe fundalul utilajelor grele și a mașinăriilor gigantice ale unei industrii mamut transformată în
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
Moise nu e cu nimic inferior lui Pavel. Fără această schimbare de accent afectiv, potențialul de fanatism totalitar care mocnește în fiecare monoteism nu poate fi eradicat. Soluția așadar nu e politeismul, ci încuscrirea reciprocă a monoteismelor existente, potrivit reveriei idilice: „drumurile noastre se vor întîlni vreodată”. Iarăși, deznodămîntul lui Sloterdijk sună încurajator, dar e iremediabil naiv. Un volum care impresionează prin sagacitatea analizei la care e supusă gîndirea monoteistă, care în fond e forma incipientă a oricărei gîndiri totalitare. În
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
nici smântână, nici nu e voie, nici te iubesc, nici mai trebuie șofran, Vania. Nimic. Ivan își simțise fruntea grea de sudoare și degetele încovoiate într-un tremur necontrolat. Fără sens. Totul era fără sens. Imaginea lor, acolo, com plet idilică și, totuși, reală, gata să-i invadeze fiecare por și fiecare suflare, să-l înghită cu totul, să-l mistuie laolaltă cu fasciculele de lumină tomnatecă. O vreme, își spuse că era teama de a-i pierde. Pe ei, miezul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
he, he, sticlele de whiskey păreau a fi nerăbdătoare, concurență serioasă pentru ceaiul ăla care începe să piardă teren, nici nu-mi place, habar nu am cum de mi-a intrat în minte, poate că e vorba doar despre imaginea idilică a muntelui, apoi abordă prima curbă și simți cum jeepul pleacă înspre gardul de protecție, nu trase tare de volan, forever young I want to be, fu surprins să constate că nu mai putea controla mașina, până și ștergătoarele râdeau
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
sat din Moldova și care ar fi putut fi și lumea noastră. Dincolo de valențele documentare, iar regizorul este minuțios și atent la detalii, ceea ce se distinge numaidecât este încărcătura emoțională și o serie de trăsături esențiale ale acestei armonii aproape idilice, trăsături pe care Dumnezeu știe când le-am pierdut: bunătatea, blândețea, răbdarea. Premiul pentru întreaga carieră oferit de Banca Transilvania a revenit regizorului Dan Pița și indiferent cât de critic aș privi opera acestui regizor, nu pot să uit că
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
unui prozator american, poetul nostru se repliază într-un mediu rustic, dedicîndu-se ocupațiilor de fermier și stabilind amicale contacte cu localnicii, conturînd astfel o postură cu funcție de antidot al gloriei literare. Inițial autoexilat în timp, prin actul recuperării unui trecut idilic, la un moment dat se exilează la propriu, stabilindu-se mai întîi la Bulbucata, apoi la Jimbolia, localități ce-i inspiră creația. Străin de "monumentalitatea" unor confrați, intră tot mai adînc în fluxul vieții imediate, ca într-o baie demistificatoare
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
vieții imediate, ca într-o baie demistificatoare. Chiar dacă și acesta e un de-ghizament, e unul ce rimează cu stilistica ansamblului, modelat de o desolemnizare, de o depoetizare, de o complicitate cu "miracolele" neomologate ce ne împresoară: "Ninge peste această localitate idilică despre care / se spune că ar avea și un telefon.// cît de frumoasă este iarna la noi în Balcani / emblema ei e șoricul de porc // stau la fereastră și privesc țurțurii de gheață / iată-mă iarăși în colivia copilăriei / cînd
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
despre ultimul Breban sau despre cea mai recentă apariție din seria Simenon: înainte de a-ți răspunde, va tasta ceva grăbit pe keyboardul computerului, după care te va privi derutat-bănuitor: "Parc-ar trebui să mai avem pe undeva două exemplare..." Formula idilică a librarului care era și cel dintâi cititor a apus demult. Pe vremuri, librăriile erau alimentate o dată sau maximum de două ori pe săptămână. Astăzi, magaziile se umplu în ritm necontenit. De când editorii au ajuns și propriii difuzori, e practic
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]