1,090 matches
-
înapoi. Însă, deprinsă cu riscul de-a cădea în utopie, inteligența - cel puțin o parte a ei - luptă pentru dreptul de a conta în cetate. Cale de-o istorie după ce Platon i-a refuzat, tagmei scriitoricești, pomenitul drept, nu e idiot, ca pe vremea elinilor, cine stă deoparte? Aceleași vechi probleme, ale puterii, implicării, iluziei, aservirii, le discută, prin 1905, în anii încă frumoși, purtînd, însă, în sîmbure, lipsa de măsură a viitorului, Charles Maurras. Două decenii mai tîrziu, Vianu traduce
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
ce-o să urmeze. Iată cum onoarea, drama devin ridicole. Cum e chiar diferența. În Triumful talentului diferența e un joc de-a un nume ce-i? În Căldură mare, a percepe diferența revine la a fi sau a nu fi idiot. Detaliu care, pînă la urmă, are doar o modică gravitate. Așadar, nu mai există nici o diferență. Între Sapienții și Pacienții, între șapte și șapte bis, între oameni și cîini, între fracțiunea 99 și fracțiunea 99 și trei firtale... Lumea se
Cartea onorabililor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8853_a_10178]
-
o facă publică, să o scoată dincolo de pragul casei. Nu o donează, ci, mult mai subtil, o integrează în arta sa: fiul și tatăl rămîn împreună. Colecția îi leagă. Crima nu mai e comisă... Colecția poate lua forme obsesionale și idioate: colecție de cutii de chibrituri sau de capace de bere! Există însă și colecții care se constituie într-un mod mai liber, mai puțin rigid, la voia capriciilor irepresibile și a hazardelor. Atunci, elementele adunate laolaltă scapă autorității unui domeniu
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
se vorbește într-o altă limbă decât cea cu care, dintr-un capriciu al cronologiei, m-am deprins eu. N-ar fi grav, dacă noua limbă ar fi la fel de bogată și de nuanțată. Mi-e teamă că e săracă și idioată. M-am întrebat de ce Dumnezeu nu scriu și eu în neoromână, aș avea șansa să fiu citit de pildă peste vreo zece-douăzeci de ani. Pur și simplu mi-e imposibil. Limba mea continuă să fie, anacronic, româna. - Aici ne asemănăm
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
de furie, bătu de trei ori cu pumnul În masă, semn că era extrem de supărat și-și pierduse cumpătul său proverbial. Să Înțeleg că eu am trădat și am primit bani de la cineva? Pe cine? De la cine? Chiar mă crezi idiot și nu știi la ce te-ai expus! Ai trădat Statul Român și ai primit bani de la firma din Maroc! Ștefan s-a dumirit oarecum și privindu-l drept În ochi a spus calm dar aspru: Tovarășe secretar, eu sunt
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cabotinilor, al meșteșugarilor de doi bani, dimpotrivă. Nu uit reprezentațiile longevive ale teatrului românesc - culmea, e vorba numai despre montări mediocre! - cînd puțina artisticăraie care se mai zărea, pitită prin pliurile neobservate de publicul rudimentar, dispărea cu timpul, și glumele idioate Înlocuiau replicile inițiale, iar improvizațiile stupide se depărtau de mizanscena, simplă, dar onestă, a premierei. Siciliana lui Baranga, jucată de peste 1.000 de ori În România (vai, am montat-o și eu prin 1988, la Baia Mare!), devenea, la Teatrul Delavrancea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
afla la Scala din Milano. Aide face plajă în pielea goală în curtea ei din centrul orașului. Așa încearcă ea să supraviețuiască Marii Revoluții, cea care a rupt Cortina de fier. "Trebuia să observi că sunt doar îndrăgostită, nu și idioată", spunea Zinzin, vorbind cu iubitul ei ficțiune la telefon. Pentru a suporta mizeria de viață prin care călătorea, și spera ca această călătorie să fie doar accidentală, Zinzin își crease o ficțiune bună la toate. Când era disperată, ficțiunea avea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
telefon care nu mai venea, deși ea își pregătise cel mai bun răspuns formulat de-a lungul vieții, obosită de așteptare, la scuzele lui lamentabile, o să-i spună verde în față: "Trebuia să observi că sunt doar îndrăgostită, nu și idioată". 8 noiembrie 2009, Sydney Sunt în centrul Sydney-ului, între Queen Victoria Building și Town Hall. Lângă mine se află statuia reginei Victoria, o femeie aproape bătrână, masivă, severă, îmi amintește de bunica. După înfățișare parcă ar fi surori. Bunica era
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
la plaja de la Manly, mai am douăzeci de minute până la plecare, trebuie să-mi omor timpul cu ceva, azi am una din zilele mele bune, de dimineață m-am sculat cu soarele în nas și cu un fel de bucurie idioată în vene, îmi vine să strâng în brațe pe toată lumea, deși nu am niciun motiv de fericire idioată, un tânăr se uită peste ochelari la mine și mă întreabă "it's OK?", casc ochii la el și îi răspund: "it
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
azi am una din zilele mele bune, de dimineață m-am sculat cu soarele în nas și cu un fel de bucurie idioată în vene, îmi vine să strâng în brațe pe toată lumea, deși nu am niciun motiv de fericire idioată, un tânăr se uită peste ochelari la mine și mă întreabă "it's OK?", casc ochii la el și îi răspund: "it's OK", nu înțeleg nici eu de ce sunt atât de fericită, azi dimineață am intrat în baia superbă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
normale ( știm noi de ce, nu?!), mărunțica nu are altă șan să, decît parteneriatul liliputanului. Greu, tată! De-aia actorul nostru a fugit fără să se explice : pitica ar fi făcut un tărăboi!... Văd, de la o vreme, În ziare, niște reclame idioate : Enescu pe motocicletă, Caragiale pe patine, Iorga pe schiuri etc. Desigur, e o formă de publicitate. TÎmpită, dar pardonabilă... Dar dacă finanțiștii & publicitarii noștri tot vroiau să fie ingenioși, cred că era mai puțin scandalos să pui pe hîrtie colaje
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ideile mele de pe vremea vieții de seminarist. Ați studiat teologia... Cel puțin așa se aude... Aiurea! Seminarul. Adică un liceu teologic unde am studiat, fiindcă așa își dorise tatăl meu care era preot. Și ați fost preot?suna întrebarea mea idioată mai mult în glumă. Am eu mutră de ?...Mai eram eu acuma aici? Și cum ați fost angajat în cultură? Întrebarea e obligatorie sau e în afara interogatoriului? Nu vă scapă nimica din vizor... Tot timpul am cochetat cu viața culturală
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Primind de la căpitanul Jegg informațiile despre toate aceste evenimente, colonelul Pruritanal murmură pentru sine: — Idiotul! Ceea ce, În opinia lui Jegg, nu rezolva cîtuși de puțin problema, În cel mai bun caz o complica. Dacă Iuffo ar fi fost Într-adevăr idiot, n-ar fi reușit să-i păcălească pe toți În asemenea hal, decît cu condiția ca ei să fi fost și mai idioți. Or, acest lucru nu era posibil din motivul că termenul „idiot“ nu prea suportă grade de comparație
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de puțin problema, În cel mai bun caz o complica. Dacă Iuffo ar fi fost Într-adevăr idiot, n-ar fi reușit să-i păcălească pe toți În asemenea hal, decît cu condiția ca ei să fi fost și mai idioți. Or, acest lucru nu era posibil din motivul că termenul „idiot“ nu prea suportă grade de comparație. Ar fi trebuit, dimpotrivă, ca Iuffo să fie mai isteț decît ei toți - ceea ce s-ar fi putut dovedi În cele din urmă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Iuffo ar fi fost Într-adevăr idiot, n-ar fi reușit să-i păcălească pe toți În asemenea hal, decît cu condiția ca ei să fi fost și mai idioți. Or, acest lucru nu era posibil din motivul că termenul „idiot“ nu prea suportă grade de comparație. Ar fi trebuit, dimpotrivă, ca Iuffo să fie mai isteț decît ei toți - ceea ce s-ar fi putut dovedi În cele din urmă adevărat, dacă Iuffo n-ar fi murit. Căci pentru a muri
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
poliției, dar să plec imediat că nu mai vrea să mă vadă În viața lui. Părea foarte trist. A spus că-mi dă și niște bani, ca să mă descurc un timp. Nu a trebuit mult ca să coc În căpățâna mea idioată un lucru Îngrozitor. Am intrat noaptea pe furiș În dormitorul lui care era deasupra magazinului și l-am omorât crăpându-i capul cu un pietroi pe care-l cărasem Într-o sacoșă, după care am furat toți banii din magazin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
am săturat până peste cap, mi se rupe de tot, nu vezi În ce hal am ajuns? mai zbiară bărbatul, Încercând să-i smulgă fetei microfonul din mână. ,,Mai bine ai face trotuarul, decât să ne sâcâi cu Întrebările tale idioate,, A venit rândul unui student să-și exprime neîncrederea În Uniunea Europeană, și să spună pe un ton blazat, că abia așteaptă să plece din țară. Apoi, microfonul cu pricina, este vârât În gura unui țigan tânăr și știrb care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pat, sacul de voiaj. după care Își Încrucișează mâinile și-și rotește privirea, fotografiind interiorul, cu ochi de expert.. Prin fermoarul Întredeschis, gâtul sticlei a ieșit și mai mult la vedere. -Ți s-a urât cu binele? Crezi că-s idiot? Am aflat tărtăcuță plină cu aer, că a mai locuit cineva cu tine. Crezi că mă duci cu zăhărelul? -Era un om bătrân și bolnav care avea nevoie de mine și cântărea cât un copil de zece ani, Încearcă Antoniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
al meu? Ce-o să se aleagă de mine dacă mă prinde?! Ajungem la jumătatea tunelului până reușesc să-mi desfac discret fermoarul și iat-o, iat-o arcuindu-se în sus, umflată ca de obicei, clocotind poruncitoare, ca un macrocefal idiot care-și terorizează părinții cu pretențiile lui insațiabile, de nătărău. — Ia-mă la labă, mă îndeamnă monstrul mătăsos. — Aici? Acum? — Bine-nțeles că aici și acum. Când crezi că o să ți se mai ofere un asemenea prilej? Nu știi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
așa de dornic precum odinioară să dau o explicație rațională iraționalului. Ba chiar țin să recunosc fără ocolișuri: concluzia mea era cumplit de eronată și întreaga mea carieră s-a întemeiat pe o premisă lipsită de temei. Pe o premisă idioată. Pe o premisă nebunească. Să ne închipuim că găseam o altă coală de hârtie scrisă, sau că găseam o altă coală albă, sau că nu găseam nici o coală atunci, pe locul meu; să ne-nchipuim că debarasorul mi-o lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
totuși? Nu. Nici pe mine literatura. Ai avut vreun accident la zona de intelect a creierului? Hai că-mi placi! rîde Ion. Slavă Domnului! bate el în birou n-am avut nici măcar astenie. Eu am avut, provocată de un curs idiot, ținut de un fost politruc, despre un capitol fundamental al Fizicii. Groaza că aș putea pierde bursa politrucul era un zbir la examene, un fel de robot, n-am reușit niciodată să-l înțeleg în numele cărei finalități se purta astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din piept, de deasupra inimii, cum îl apucă uneori, spre ziuă, după consum îndelungat de cafea la masa de scris. "Asta-mi mai trebuie: o criză de inimă la douăzeci și opt de ani... Și-ncă din ce motiv: o femeie! Drace, idiot mai sînt!" Bagă mîna sub masă, scoate o cutie de carton în care are medicamente și ia două pastile. Vrea să le bea, dar le reține în gură, mestecîndu-le îndelung, să-și facă efectul mai repede. Abia apoi, cînd simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
arăt ceva. Bull îl conduse pe Alan în dormitor. Acesta era atât de excitat, atât de exaltat. Avea să fie cel mai tare număr de striptease. De asta scenariile de tip Playboy ale propriilor fantezii i se păruseră atât de idioate și banale. Urma Adevăratul Striptease. Culorile estompate și formele ofilite din volumul lui Nicholson reveniră în mintea doctorului, sub forma unui filigran dantelat și familiar. Aceasta era încântarea autentică! Acasă, Naomi o invită înăuntru pe fata care venise să stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pe străzile din Bexhill către De La Warr Pavilion, pe faleză, la întâlnirea cu iubitul său. Alan avusese parte de încă o zi epuizantă la Competiția Educațională. Măcar vremea bună se menținuse. Numai că exercițiile elaborate de facilitatori fuseseră și mai idioate decât cele din ziua precedentă. Trebuiseră să joace diferite roluri. Medicii își asumaseră statutul de pacient și trebuiseră să dea curs frustrărilor și temerilor aferente. Alan era suficient de sincer pentru a recunoaște față de sine că jocul de roluri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Ștefan uitându-se să vadă ce vine din zare. Alții, bătrâni, femei muncite, copii sărmani, înghesuiți unii în ceilalți, sunt ținuți deoparte cu ajutorul unor garduri din țevi metalice și cordoane de sepepiști, ca la demonstrațiile de protest. Mă simt complet idiot circulând pe lângă ei cu ecusonul meu de zonă zero. Oamenii aceștia, și nu „ecusonații” sunt cei care i-ar fi privit pe Teoctist și pe Daniel ca pe Dumnezeu și Sf. Petru. Ei lăcrimează din suflet la auzul clopotelor, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]