204 matches
-
tendențiozitatea întrebării puse de farisei și de irodieni: dacă Isus ar fi negat consimțirea achitării tributului ar fi apărut ca un rebel față de autorități, dimpotrivă, dacă ar fi declarat normalitatea acestui lucru atunci ar fi mărturisit implicit că este un idolatru. În ochii evreilor acel tributum capitis, taxa personală, era semnul specific supunerii complete față de puterea împăratului roman, din moment ce dinarul avea reprezentată pe o parte efigia împăratului, sacralizată de înscrisul Tiberius Caesar divi Augusti filius Augustus, iar pe cealaltă erau gravate
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dacă în noaptea Învierii, întorcânduse de la biserică, ținând în mână lumânarea ar întâlni un înger care ar lua lumină de la el, spunândui: „Hristos a înviat“, omul matur ar înnebuni, sau ar consulta un doctor de boli nervoase sau ar deveni idolatru. (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: contopire, serafic. 2. Explică rolul cratimei în secvența: întregindui. 3. Construiește un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a operelor incompatibile cu creștinismul. Materialismul radical, ura față de religie și față de preoții ei, deconstrucția lumilor nevăzute pe care le putem găsi în De rerum natura includ de fapt atât lucrarea, cât și pe autorul ei pe lista Otto* a idolatrilor lui Hristos... Ce se poate spune despre mârșăviile scrise de Ieronim la adresa lui Lucrețiu? El îi reproșează - într-o formulă măiestrită, dar pe care, probabil, n-o dorea atât de reușită... - materialismul fermecat. Fermecat așa cum sunt lucrurile înconjurate de o vrajă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
dacă în noaptea Învierii, întorcânduse de la biserică, ținând în mână lumânarea ar întâlni un înger care ar lua lumină de la el, spunândui: „Hristos a înviat“, omul matur ar înnebuni, sau ar consulta un doctor de boli nervoase sau ar deveni idolatru. (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: contopire, serafic. 2. Explică rolul cratimei în secvența: întregindui. 3. Construiește un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
bine pe autorul ei, un paradox viu el însuși, ce se pune în scenă printr-o serie de auto-comentarii, unele mai derutante decît altele: "Sunt contradicția absolută, paroxismul antinomiilor și limita tensiunilor ; în mine, totul e posibil..." (CD), sau, "un idolatru al îndoielii, un sceptic în fierbere, un fanatic fără credință, un erou al fluctuației". (S) Dacă am evocat dintru început aceste două figuri majore ale literaturii române și franceze Ionesco și Cioran e și pentru că expresiile ironice sau derizorii ale
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în fond, când crezi prea mult în ceva, sfârșești prin a nega dreptul altora de a crede în altceva: "Oare timpul scurt pe care barbarii îl rezervă gândurilor nu pare o metodă de a-și interzice idei ce pot genera idolatrii? Iar modul acela de a căuta adevărul lucrurilor în rețeaua pe care o întrețin la suprafață cu alte lucruri, oare nu pare o infantilă dar precisă strategie de a evita închistarea într-un adevăr absolut și fatalmente părtinitor? Iar teama
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
îmi place roata cîte-o clipă, s-o opresc! Colo stau sălbateci negri cu topoarele de piatră. În pustiu aleargă vecinic, fără casă, fără vatră, Cap de lup e-a lor căciulă, pe-a lor umeri piei de urs; Colo-nchină idolatrul ne-nțelesul foc de lemne, Colo Magul lui îi scrie pe o piatră strâmbe semne Să nu poat-a le-nțelege lungul secolilor curs. Babilon, cetate mândră cât o țară, o cetate Cu muri lungi cât patru zile, cu o mare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
religii ale fraților și taților care-și acoperă fiicele și surorile ca să reziste mai bine la ispita imaginii impure. Ar fi hazardat să vedem în interdicția evreiască "o formă radicală de interzicere a incestului" și în mânia lui Moise împotriva idolatrilor "amenințarea de castrare care însoțește iubirea interzisă a mamei"24. Dar nu și să decelăm în spatele acesteia obsesia persistentă a unei recăderi virile în sânul, gineceul, matriarhatul imaginarului. Miraje ale imaginii, oglinzi ale erosului. Înțelegem atunci ce afecte îi atribuiau
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
iconomahii" sau "iconoclaștii", mai numeroși în clerul secular, la Curte și în Armată. Partizanii lor, "iconofilii" sau "iconodulii", mai numeroși în clerul regulat, printre călugări și episcopi. Decretul sau horos-ul adoptat de Părinții conciliari stipulează nu doar că nu este idolatru acela care venerează icoanele lui Christos, ale Fecioarei, îngerilor și sfinților, fiindcă "omagiul adus icoanei se îndreaptă spre prototip", dar și că a refuza acest omagiu "înseamnă a nega Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu"25. Acest al șaptelea și ultim conciliu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
vocație misionară, fiindcă nu urmărea universalitatea. Dumnezeul Vechiului Testament îl lovea cu fulgere pe omul imaginar, dar adepții celui Nou nu au putut, în cele din urmă, să se lipsească de idoli în stilul celor din vechime pentru a inculca idolatrilor noua idee a creatorului unic. Și Dumnezeu începe în mistică și sfârșește în politică, adică în imagini. Primii vestitori ai Împărăției Cerului se încred în Cuvânt. Ei se exprimă prin simboluri, enigme și parabole, fiindcă numai Vocea poate rosti Absolutul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sa în idolul antic; Dumnezeul creștin, substanțial invizibil, nu este cu adevărat în icoană (așa cum trupul lui Christos este în împărtășanie). Părinții Bisericii au pornit pe temeiul acestei distincții între prezența imediată și reprezentarea mediatizată adevărate războaie de exterminare împotriva idolatrilor. Dar diferența între icoana permisă și idolul prohibit nu ține de imagine, ci de cultul ei. Brutele, idioții venerează o bucată de lemn pentru ea însăși, în loc să practice accederea la modelul exterior, translatio ad prototypum. În timp ce bunul creștin nu confundă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
simbol este sau a fost și care, prin ea, își vorbește sau aude ecoul trecutului ei. Este un fetișism să se atribuie totemului virtuțile tribului, când totemul le-a primit numai de la trib. Confuzie rituală a estetului, avatar contemporan al idolatrului: "a atribui unui termen al relației efectele relației înseși" (Antoine Hennion). Creștinătatea medievală nu-și datora unitatea faptului că avea același limbaj plastic, din Irlanda până-n Sicilia. Ea beneficia în exterior de acest limbaj pentru că avea unitatea în interior. Păcătoșii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Ea poate fi de acum livrată la domiciliu, ca un frigider sau un aspirator. Imaginea video imaterială reactivează virtuțile "colosului" arhaic. O imagine fără autor și autoreferentă se plasează automat în poziție de idol, iar pe noi într-una de idolatri, ispitiți să o adorăm direct, în loc să venerăm prin ea realitatea pe care o indică. Icoana creștină trimite supranatural la Ființa de la care emană, imaginea de artă o re-prezintă artificial, imaginea în direct se oferă natural drept Ființă. După noțiunea de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
riscând, prin ur mare, să transformi această „împietrire“ cu privire la modu rile imprevizibile și întotdeauna unice de manifestare ale prezenței divine într-un idol, prin pretenția de a oferi chipuladec vat (expresia este, în acest context, oximoronică) „divinului“. La fel de „primitiv“ sau „idolatru“ poate fi considerat, în oglindă, sacramentul euharistiei, pentru un practicant al unei tradiții non abrahamice, care nu înțelege și nu poate trăi taina preschimbării vinului și a pâinii în sângele și trupul lui Hristos. Un practicant autentic al unei tradiții
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
coincide cu idolul. Ce adoră el deci în acesta? Chipul pe care zeul sau, mai degrabă, divinul primește să-l ia astfel.“ Or, nu este, în acest caz, creștinul care sărută icoana pentru chipul „cioplit“, cum adeseori se întâmplă, un idolatru? Iar cel ce se închină în fața prezenței divine prin chipul de piatră nu îl transformă pe acesta într-o icoană? Prezentul studiu nu anulează și nici nu minimalizează importanța vreuneia dintre religiile „monoteiste“, ci o reafirmă ca unicitate, însă fără
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
poată fi aplicat, liber și adecvat, cu privire la contexte religioase diverse: „Monoteism, politeism și henoteism sunt constructe ale tradiției iudeo creștine. Ele exprimă o configurație mentală destul de diferită de cea a omului vechi. Aceste concepte, alături de categorii peiorative precum păgâni și idolatri, reflectă o raționalizare a istoriei, care nouă ne pare naturală, dar care nu caracteriza culturile vechi. Utilizarea unor asemenea termeni presupune asumarea unei perioade de ignoranță urmate de o perioadă a revelației. Pentru omul vechi, situația era diferită. Pentru el
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
37 î.Chr.) este regele asasin al celor 14.000 de copii între care trebuia să fie și Iisus Christos. Nașterea creștinismului este începutul unei noi ere și al unor noi secole de prigoniri de schingiuiri și crime, din partea păgânilor idolatri. În această istorie atât de contorsionată, în atâtea mizerii și lupte, numărul răniților, mutilaților, îmbolnăviților e de crezut că a fost foarte mare ca și nevoia de îngrijire de asistență medicală, de medici. Ierusalimul, în noua lui cădere sub Titus
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fi construit decât pe un teren uman viran. Stalinismul a renăscut și mitul unității, care justifica distrugerea sferei private pentru ca societatea să nu mai fie dezbinată, ci uniformă. Un alt păgubos mit stalinist a fost cel al cognoscibilității lumii, scientismul idolatru și materialismul istoric care vizau eliminarea neprevăzutului și a angoasei aferente, încercând să "programeze viitorul", generând o "isterie a controlului total" care nu se sfiia să rescrie istoria pentru a justifica autoritatea supremă. Istoria a fost ridicată la rang mesianic
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fi refuzat, pentru că denotă modul în care gîndeau oamenii mari ai acelor timpuri referitor la pauperitatea Bisericii și la libertatea Clerului. Origen, care făcea cunoscut cuvîntul Domnului în Alexandria, profitînd de ocazia care i se ivise de a vorbi preoților idolatri, căruia regele Egiptului le dăruise pămînturi, s-a remarcat prin aceste nobile sentimente: "Domnul nu împarte pămîntul preoților săi, pentru că dorește ca El să fie cel de care au parte; și aceasta este diferența dintre unii și ceilalți. Luați aminte
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
istovit de revelația care îl învăluise fierbinte cu forța unei gigantice explozii nucleare. Visă că, hăituit fiind de niște aprigi vânători ai septentrionului, se pitula într-un iglu de eschimoși, fiindcă Miliția îl prigonea nemilos, pentru născocite și nedrepte vinovății. Idolatru nenorocit, trădezi elogierea Taberei lui Mercur! zbiera la el Bibi Bleotu, care, într-o manta albastră de colonel de Miliție, îl dibuise în iglu, scărpinându-și, între timp, umerii înstelați de cicatrice purulente. Mercur e un zeu, dar e și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
oameni în fața realității. știa că Noua Anglie depindea de lumea exterioară pentru dezvoltarea economiei sale, iar el se bucura de fiecare dată când o altă navă pleca de la Boston pentru a transporta cod din Noua Anglie către piețe unde romano-catolici idolatri plăteau bani buni pentru el. De asemenea, știa ceea ce trebuia să știe un bun ministru de Externe, că virtutea îi punea în pericol comunitatea atunci când dădea naștere unei sfidări oarbe și nediscriminatorii în fața răului care o înconjura. Astfel, atunci când colegii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
urcarea”) a fost Întotdeauna facilitată prin numeroase dispoziții. Toate acestea sunt rezumate de formula lui Na’hmanide (rabinul Moise ben Nahman) (1194-1270): „Pe toți cei care ies șdin Pământul lui Israelț și pleacă să locuiască În afara țării, consideră-i niște idolatri”. În aceeași idee și În perioada când era prim-ministru, spre sfârșitul anilor ’70, Yitzhak Rabin i-a calificat pe cei care părăseau Israelul drept nefolet shel nemushot, ceea ce Înseamnă „căderea resturilor” și În același timp „fuga lașilor”. Astfel, aspirația
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Restul e indigestieă Iubire și idolatrie Primesc de la un cititor pe nume Valentin Stângă următoarea întrebare: „Cum disting ca spectator (dar și ca trăitor, când e cazul) între iubire și idolatrie? Ce anume îl separă pe omul îndrăgostit de omul idolatru?“ Dl Stângă schițează și un început de răspuns. Îl transcriu, în speranța că nu-l va supăra indiscreția mea: „Din postura spectatorului, îmi vine să spun că diferența o face aici felul în care obiectul acestor afectee potențat, respectiv obnubilat
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vorba, cu alte cuvinte, de un ritual al participării. Al participării reciproce. Te regăsești, clipă de clipă, în cel care se regăsește în tine. Duci apropierea până la identificare. Transformi diferența în complementaritate și stricta cunoaștere în recunoaștere. Idolatria stabilește între idolatru și idol un cu totul alt raport. Nu unul de continuitate, ci unul de ruptură. Idolul e o expresie a distanței. E necontenit deasupra și departe. Idolatrul îl privește cu o extatică teroare și adoptă spontan un ritual al obedien
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
identificare. Transformi diferența în complementaritate și stricta cunoaștere în recunoaștere. Idolatria stabilește între idolatru și idol un cu totul alt raport. Nu unul de continuitate, ci unul de ruptură. Idolul e o expresie a distanței. E necontenit deasupra și departe. Idolatrul îl privește cu o extatică teroare și adoptă spontan un ritual al obedien ței. În vreme ce partenerii unui act de iubire coexistă în același teritoriu, sau își construiesc un teritoriu al lor, idolul și idolatrul nu trăiesc în aceeași lume. Cel
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]