13,262 matches
-
Cre? te În p?mânt sau În interiorul ț?u? O filozofie a a?tept?rii, o civiliza?ie a simbolurilor mari. O mân? dibace ?i o minte În?eleapt? pun trei ramuri Într-o vaz?. Prive?te-le cu aten? ie! Este o imagine a rela?iei dintre om cu p?mântul pe care st???i cu cerul pe care Il contempl? sau alt simbol. Lumea este plin? de semne, totul este simbol. Dac? prive?ți un obiect ?i nimic nu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i tot atât de « adev?rate » chiar când istoria Angliei va fi uitat???i de ultimii descenden?i. Orice s-ar Întâmpla În destinul românesc, oricâte dezastre ?i suferin?e ne-au mai fost urzite, nici o armat? din lume ?i nici o poli?ie, cât ar fi ea de diabolic?, nu va putea ?terge Luceaf?rul lui Eminescu din mintea ?i sufletul românilor. [...] Mai pu?în patetic, neamul românesc simte c?? ? i-a asigurat dreptul la nemurire, mai ales prin crea?ia lui MIHAI
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ne-o d?, nou?, tuturora " . (Mircea Eliade) Cum poezia este receptat? ca fiind „o form? de cunoa?tere, o asumare a universului (cel de din? untru ?i cel din afar?)" Eugen Simion, „o iscodire a universului" Lucian Blaga, explorarea semnifică?iilor operei eminesciene r?mane una dintre temele mereu actuale: „ Eminescu este cel mai dificil poet român ?i cel mai de neîn?eles. D?ndu-ne iluzia, totu?i ?? poate fi În?eles. Unul ?i acela?i poem [...] se deșt?inuie altfel
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
un fel aparte ?i altfel des?văr?it" . (Nichita St?nescu) Critică literar?, o nou? lectur? atent? ?i o cunoa?tere complex? a personalit??îi creatorului sunt mijloacele prin care universul operei poate dezv?lui cât mai multe dintre semnifică?iile sale. Nichita St?nescu spunea În Jurnalul ??u c? „o literatur? f??? critică literar? este o literatur? oarb?" . Paginile textului critic reprezint? astfel un model de În?elegere a semnifică?iilor operei, o deschidere c?tre universul simbolurilor sale. ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
operei poate dezv?lui cât mai multe dintre semnifică?iile sale. Nichita St?nescu spunea În Jurnalul ??u c? „o literatur? f??? critică literar? este o literatur? oarb?" . Paginile textului critic reprezint? astfel un model de În?elegere a semnifică?iilor operei, o deschidere c?tre universul simbolurilor sale. ?i dac? „cititorul cel mai profund este cititorul cu replic? articulat???i nuan?at?, criticul" atunci paginile literaturii critice devin un model creator de În?elegere a mesajului acesteia: „ Critică, a?a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
entit??i metafizice" pentru care timpul este infinit: „Natură e o entitate metafizic?, e materia În ve? nica alc?tuire, codrul, marea râul, luna fiind spe?e, idei, divinit??i, fenomen ap?rând doar omul, care nu are nici o interven?ie În desf?? urârea numenilor, suferind numai rota? ia" . (G. C?linescu) Acesta este motivul pentru care acela?i element de speisaj poate comunica semnifică?îi diferite, În func?ie de contextul poetic În care este circumscris. Peisajul selenar, poate exprima
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nume?te C?linescu, expresie a aspiră?iei sale de a recrea universul. Poetul construie?te spa?îi atent gândite pan? la ultimul detaliu arhitectural, ce comunic? nu numai „titanica sete de frumuse?e ?i plenitudine rev?rsat? În crea?ie" (Z.D.-Bu? ulenga). ci ?i semnifică?iile filozofice, superioare ale felului în care gândirea uman? poate transcende timpul istoric, al devenirii. Indiferent c? sunt proiectate În universul celest, În lumea magicului codru sau a palatelor de cle?tar din
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sale de a recrea universul. Poetul construie?te spa?îi atent gândite pan? la ultimul detaliu arhitectural, ce comunic? nu numai „titanica sete de frumuse?e ?i plenitudine rev?rsat? În crea?ie" (Z.D.-Bu? ulenga). ci ?i semnifică?iile filozofice, superioare ale felului în care gândirea uman? poate transcende timpul istoric, al devenirii. Indiferent c? sunt proiectate În universul celest, În lumea magicului codru sau a palatelor de cle?tar din inimă m?rii, elementele ce configureaz? spa?iul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
idee, În?elepciune, cea a Greciei va d? inui prin cuvânt ?i poezie . Pornind de la ideea apar?inând esteticianului Rosario Assunto, potrivit c?reia, „poezia, ca și arhitectura de altfel poate crea o ipostaziere a spa?iului nesfâr?it", „o ie?ire În metafizic ", un alt mesaj al crea?iei eminesciene este relevat În aceste opere. Natură, poezia ?i arhitectură devin ipostaze ale infinitului: natură prin inepuizabila ei for?? creatoare, poezia -prin identificarea cu universul interior al fiin?ei umane, iar
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
prin cuvânt ?i poezie . Pornind de la ideea apar?inând esteticianului Rosario Assunto, potrivit c?reia, „poezia, ca și arhitectura de altfel poate crea o ipostaziere a spa?iului nesfâr?it", „o ie?ire În metafizic ", un alt mesaj al crea?iei eminesciene este relevat În aceste opere. Natură, poezia ?i arhitectură devin ipostaze ale infinitului: natură prin inepuizabila ei for?? creatoare, poezia -prin identificarea cu universul interior al fiin?ei umane, iar arhitectură prin „transcenderea poetic?? ?i plastic? a materiei În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ale infinitului, pentru c?, „dezgustat de lumea m?runt?", „poetul se refugiaz? În Împ????ia vechilor zei al Valahiei" . (Eugen Simion). Partea a doua a lucr?rii se refer? la conceptul de topos poetic În teoria literar?? ?i la semnifică?iile superioare pe care acesta le cumuleaz? În opera lui M. Eminescu. Cunoa?terea operei poetice, receptarea ei „creatoare" presupune un demers analitic care s? aib? ca scop studiul tuturor componentelor acesteia: con?inutul, materia ?i formă sau configura?ia (potrivit
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
topos-ul poetic (gr. „topos" loc) este definit ca fiind: „imagine stereotip?, cli?eu, loc comun, structur? invariabil? utilizat? inten?ionat Într-un text; el apare În diverse opere p?ștrand Întotdeauna aceea?i semnifică?ie ?i aceea?i func?ie, oferind element de sprijin ?i recunoa?tere cititorului, pentru a-l ajuta s? plaseze textul Într-o perspectiv? corect?? ?i s?-l decodeze. Studiul topos-ului sau al cli?eelor a c???țâț amploare dup? cercetarea lui E.R. Curtius „Literatura
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
tot era ascuns.../ Când p?truns de sine Însu?i odihnea cel nep?truns", cănd „umbră celor nef?cute nu-ncepusea se desface, / ?i În sine Împ?cât? st?pânea eternă pace!... " („Scrisoarea I"). Prin raportarea la dimensiunea mitic? a crea? iei lirice eminesciene, topos-urile poetice I?i amplific? semnifică?iile originare de elemente constituente ale peisajului. Atribuindu-le valoare arhetipal?, fantezia creatoare a poetului preschimb? simplul cadru natural Într un spa? iu fantastic, În care totul este Insufle?it ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
odihnea cel nep?truns", cănd „umbră celor nef?cute nu-ncepusea se desface, / ?i În sine Împ?cât? st?pânea eternă pace!... " („Scrisoarea I"). Prin raportarea la dimensiunea mitic? a crea? iei lirice eminesciene, topos-urile poetice I?i amplific? semnifică?iile originare de elemente constituente ale peisajului. Atribuindu-le valoare arhetipal?, fantezia creatoare a poetului preschimb? simplul cadru natural Într un spa? iu fantastic, În care totul este Insufle?it ?i Înzestrat cu aură magic? a mitului. În acela?i timp
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
este Insufle?it ?i Înzestrat cu aură magic? a mitului. În acela?i timp, ele exprim? dorin?a omului de a dep??i grani?ele timpului, „revoltă Împotriva ireversibilit??îi timpului ", pentru c? topos-urile poetice eminesciene amintesc de semnifică?iile mitice ?i cosmogonice pe care le aveau, În vechea spiritualitate oriental?, acele vechi desene cu valoare sacr? ce Întruchipau ideea de „imago mundi” de „centru al lumii" numite „mandata ". Natură are În poezia lui Eminescu sensul acesta originar de existen
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
plou? " Sufletul poetului devine astfel un imens receptacul al durerii universale, al existenței macrocosmosului, condi?ia uman?, „În?eleas? că mitic?, arhetipal? condi?ie cosmic?" , fiind Întruchipat? de fiin?a poetului. Poezia, „dimensiunea spiritual? care suport? cel mai greu defini?iile" (N. St?nescu) , „art? a limbajului" (P. Valery), „Începe de acolo de unde frază scris? e apt? ?? re?în? În ea sentimente" (N. St?nescu), comunicând, prin anume „combin?ri de cuvinte", „emo?ia poetic?". Cum fiecare element din univers are
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
care fiin?a uman?, Inc? de la Începuturile existen?ei sale, cucerea lumea, organizând-o, recreând-o: „Lumea nu mai este o mas? opac?, ci un cosmos viu, articulat ?i semnificativ" , a?a cum devine, În plan artistic, universul poetic. Configura?iile spa?iale ale universului poetic eminescian cumuleaz? astfel ample rezonan?e mitice. Este acesta unul dintre motivele pentru care George C?linescu numea elementele ce alc?tuiesc peisajul eminescian „idei-divinit??i", simboluri ale „materiei În ve?nic? alc?tuire", ale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Prin care trece alb? regina nop?îi moart?. O dormi, o dormi În pace printre f?clii o mie ?i În mormânt albastru ?i n pânz? argintie, În mausoleu-?i mândru, al cerurilor arc, Tu adorat ?i dulce al nop?ilor monarh! " (Melancolie) Dac? odinioar? „credin? a" cea care „zugr?ve?te icoanele-n biserici" Îmb?ls?mă sufletul poetului cu ale sale „pove? ți feerice" (simbol al vârstei edenice), acum, cănd „ale vie?îi valuri" i-au mai l?sat
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
reprezint? proiec?ia sentimentului propriului sfâr?it pe care poetul Îl tr?ie?te În mijlocul acestui univers desacralizat (imaginea bisericii cu ferestre sparte, u?i prin care ?iuie vântul, marcând astfel c?derea din sacralitate, triste?ea, pustietatea, ruinarea). Configura?iile peisajului cumuleaz? În modul acesta o expresivitate tragic? izvorât? din sentimentul pierderii credin?ei care, pentru poet, este echivalent? cu o moarte a sufletului. De aceea, luna, „regina nop?îi", e lipsit? de via??, iar cerul s-a preschimbat În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
e diferite: „Dar de-ale vie?îi valuri, de-al furtunii pas Abia contururi triste ?i umbre-au mai ??mas", ce identific? simbolic ruină credin?ei poetului cu ruină bisericii ?i, implicit, a peisajului. Exist? Ins?? ?i o alt? semnifică?ie pe care o comunic? acest peisaj dominant de „nouri", de „mormântul albastru al cerului", de f?cliile solemne ale stelelor. Regina nop?îi luna se ive?te din limpezimile cerului, de dincolo de „poartă norilor" -, dintr-un univers „haut de la", desprins
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
z?mislea „icoanele" unui suflet Îmb?ls?maț de „pove? tile-i feerici": „Subiectivitatea interioar? este adev?râtul izvor al liricii", afirma Hegel În „Prelegeri de estetic?", atâta timp cât sentimentele comunic? adev?ruri generalumane, dep??ind experien?a individual? a artistului: „... intui?iile ?i sentimentele, oricât ar apar?ine În propriu poetului ca individ singular ?i oricât le-ar zugr?vi el, ca pe ale sale, trebuie s? aib? totu?i un con?inut general valabil, adic? s? fie ele Inse?i sentimente
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
inut general valabil, adic? s? fie ele Inse?i sentimente ?i consideră?îi veritabile pentru care poezia inventeaz?? ?i descoper? expresia adecvat???i vie ". (Hegel, Prelegeri de estetic?) În alte crea?îi, eul liric eminescian modeleaz? În chip diferit configura?iile spa?iului descris. De data aceasta, sufletul tainic al lumii i se relev? Într-un moment de magic? frumuse?e ?i armonie interioar?. Astfel, dac? În „Cr?iasă din pove?ți", luna „argintie" ?ese „neguri albe, str?lucite " aruncate peste
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
e pe ape ?i aur În aer ". St?pânit? de „vraj?", aceast? lume de-nceput este sacralizat? de prezen?a „cuvântului" (ce aminte?te de cuvântul primordial Cuvântul „cel dintâi"), este, prin urmare, singura În care devine posibil? „arhetipala condi?ie cosmic?" a unit??îi originare (Z.D.-Bu?ulenga). Cele dou? crea?îi artistice eminesciene „Melancolie" ?i „Cr?iasă din pove?ți" reprezint? astfel ipostaze poetice diferite ale unui peisaj dominat de astrul nocturn. Ceea ce confer? configura? iilor spa?iale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
arhetipala condi?ie cosmic?" a unit??îi originare (Z.D.-Bu?ulenga). Cele dou? crea?îi artistice eminesciene „Melancolie" ?i „Cr?iasă din pove?ți" reprezint? astfel ipostaze poetice diferite ale unui peisaj dominat de astrul nocturn. Ceea ce confer? configura? iilor spa?iale circumscrise acestuia notă distinctiv? este perspectiva diferit? din care poetul le abordeaz?, izvorât? din „sentimentul rar al unit??îi cu cosmosul" (Z.D.Bu?ulenga). Aceast? comuniune a lumii interioare a poetului cu spa?iile nelimitate macrocosmice e
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Ceea ce confer? configura? iilor spa?iale circumscrise acestuia notă distinctiv? este perspectiva diferit? din care poetul le abordeaz?, izvorât? din „sentimentul rar al unit??îi cu cosmosul" (Z.D.Bu?ulenga). Aceast? comuniune a lumii interioare a poetului cu spa?iile nelimitate macrocosmice e un privilegiu rar de care doar „magul c???tor", Înzestrat cu aceea?i „adânc?, ?i dreapt?-n?elepciune" s-a bucurat cândva, În „vremuri de mult trecute", cănd „gândul era paz? de vis ?i de eres", cănd
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]