600 matches
-
Și ai lăsat doar cioburi ascuțite, Care rânesc, macină, dor. Singurătate sordida, Lumânare arsă pe altarul ființei mele, Ia inima mea în palmele tale, Intreab-o câte drumuri puștii a colindat, Câte doruri i-au bătut în geam, Câte veri a iernat, Câte amintiri a ars, Câte lacrimi a strâns, ... Citește mai mult Singurătatea goală,Lipsită de orice pudoare,Mă strânge în brațele ei ,Vrea să mă copleșească cu greutatea ei ucigătoare,Cu respirația ei greoaie, amețitoare, bolnăvicioasa,Cu mirosul ei izbitor
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Și ai lăsat doar cioburi ascuțite,Care rânesc, macină, dor.Singuratate sordida,Lumânare arsă pe altarul ființei mele,Ia inima mea în palmele tale,Intreab-o câte drumuri puștii a colindat,Câte doruri i-au bătut în geam,Câte veri a iernat,Câte amintiri a ars,Câte lacrimi a strâns,... XVI. DE IERI ȘI DE AZI, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015. Mă topea flacăra ta, Mi-era dor nebun, azi nimic nu mai e. Mă
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
sunt obligatoriu și politicieni de profesie, războaiele nu se mai văd cu ochiul liber etc.).... VII. GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ..., de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016. Când Europa se pune pe iernat, locuitorii ei își amintesc de nevoile lor primare și se reped, harnici ca toate viețuitoarele naturii, să-și pregătească bârlogul și cuibul. Cu excepția celor care, din lipsă de obligații familiale sau bănești, nu sunt fixați pe un loc anume, permițându
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
vitrinele cu marfă sclipicioasă. Cu toate acestea, în serile de Ajun ne retragem mai toți la gura sobei, în spațiul delimitat de trainicii patru pereți proprii. Puțini sunt cei care regretă la ... Citește mai mult Când Europa se pune pe iernat, locuitorii ei își amintesc de nevoile lor primare și se reped, harnici ca toate viețuitoarele naturii, să-și pregătească bârlogul și cuibul. Cu excepția celor care, din lipsă de obligații familiale sau bănești, nu sunt fixați pe un loc anume, permițându
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
Și vi și morți, și tineri ani, etern ei respirând bătrâni, În ochi se scaldă-un suflet veșnic cuprins de stele cu fântâni, Venind pășește viu prezentul, trecutul este-ngândurat, Căci timpul nu se întoarce-n urme și niciodată la iernat, Un vânt se umflă-n a sa joacă, suflând întors de zeul crunt, Dar ani legați cu ani ca frații, păstrează sacru-n legământ, Lumea-l iubește în alint, un emotiv în puls se simte, Istorii se pronunță-n martori
AN VECHI, AN NOU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372567_a_373896]
-
le însemnăm toate...” Cronicarul vorbește și despre „ răsipirea țărâi dentăi”: „ ... Află-să acestă țară să fi fostu lăcuit și alții într-însa mai înainte de noi, de unde cetățile țării să cunoscu că-i lucru frâncescu, de au lăcuit oștile Râmului și au iernatu de multe ori, bătându-să uneori cu sțitii sau tătarii, uneori cu Bosna și cu Rumele și la perși trecându. Ce fiindu în calea răotăților și stropșindu oștile, care de multe ori se făcea războaie pre acest loc, cum încă semnile
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
fost?! De rânduiala care exista în toate. Când se știa un rost al lucrurilor. Unde începeau și unde se terminau. Când se bucura omul de răsăritul Soarelui și sosirea Primăverii. Când se mulțumea omul cu două odăi în care să ierneze și cu vatra focului în care sta fălos cuptorul sau țestul de copt pâine din făină de grâu românesc. Gustul pâinii româneștit!... Cum să-l uiți, Dumnezeule, Doamne! Din ... Citește mai mult GUSTUL PÂINII ROMÂNEȘTI“ De pământ nu trebuie să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
fost?! De rânduiala care exista în toate. Când se știa un rost al lucrurilor. Unde începeau și unde se terminau. Când se bucura omul de răsăritul Soarelui și sosirea Primăverii. Când se mulțumea omul cu două odăi în care să ierneze și cu vatra focului în care sta fălos cuptorul sau țestul de copt pâine din făină de grâu românesc. Gustul pâinii româneștit!... Cum să-l uiți, Dumnezeule, Doamne! Din ... XXXII. ÎMBINARE DIVINĂ, de Ioana Stuparu, publicat în Ediția nr. 991
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând cronica lui Miron Costin. În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru iernat hoardele tătărești.Printre elementele de satiră socială și de umor descoperim și amintiri despre lăcașuri de cult împodobite de sfintele icoane. Dimitrie Cantemir în”Hronicul vechimii a Romano-Moldo-Vlahilor “( 1718) el dezbate problema unității și originii commune a poporului roman.Lucrarea
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
lui Calvin, la Geneva (vezi și http://vimeo.com/9614663, pentru vernisajul lucrării expuse la Geneva), această lucrare despre cele zece porunci a fost parte a manifestărilor respective, din iulie 2009. Și a stat la Geneva mai multe luni, a iernat acolo, apoi Dumnezeu a dus-o, prin alți frați lângă Los Angeles, la Bellflower, de acolo a plecat mai departe, în Michigan. Acum străjuiește - pentru un an - la Calvin College, National Liberal Arts College, în Grand Rapids, Michigan. Eu nu
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
Oltenița, unde rușii suferă prima înfrângere. În mod surprinzător însă, turcii nu fructifică această victorie și, comițând o inexplicabilă eroare tactică, se retrag și, părăsind Oltenița, se deplasează pe malul drept al Dunării, în Bulgaria, spre a se pregăti de iernat. Pe la sfârșitul lunii noiembrie fu rândul rușilor să repurteze o victorie însemnată în fața otomanilor, de data aceasta însă, într-o confruntare navală, în portul Sinope „...și nimicește aici o flotă turcească, ce stătea la ancoră, încărcată cu proviziuni ce trebuia
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
și ieși. Construirea durează șapte zile. Se spune că o rândunica străbate 10.000 km.... din Europa traversează în zbor Marea Mediterana, pentru a ajunge în nordul Africii. apoi merge către sud, străbate deșertul Sahara pentru a ajunge în regiunea unde iernează , unde este cald și poate găsi hrană din belșug. În această lungă călătorie nu toate rezista. Unele cad epuizate în Marea Mediterana, altele se mai odihnesc pe vapoare. Dar să îmi continui povestea. Era o dimineață însorită de august. Încă de la
BAIATUL RANDUNICA de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347492_a_348821]
-
toamna își intră treptat în drepturi. Mereu Iulia a considerat toamna, un anotimp frumos. Nu numai din cauza belșugului pe care-l aduce, ci și din cauza unei doze mai mari de nostalgie, în comparație cu alte anotimpuri firește. Întreaga fire se pregătește de iernat. S-a ivit in zori o fată, naltă cu privirea blândă, vocea-i șoapta măsurată, a izvoarelor ce plâng. Zvon de struguri, must și larmă de cules, de hărnicie, toamnă, doamnă arămie, coborâtă printre vii. Cu alaiul ei de frunze
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
fost in pamant dospit, Pentru a fi curat în primavarit, Ca portretul ivit din a ta iarnă, Ieșind pe cale la fel de diafana! O păsărica la ureche mi-a spus, Că povestea veche nu-i la apus, Căci păsările ce erau la iernat, Soarele vieții lor să-și fi aflat Iar iubirea ramasa-n crenguțe, Emoțiile nu-și scutura-n fițe. O pasare mi-a arătat o frumusețe Timpul ce-n iubire panza-ti țese, Destinul ce de'amu să-ți dăruiască, Tot
ACEEA..CARE MI-A SOPTIT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345443_a_346772]
-
răi ghioci și toporași Din gropi ieșeau să-l ocărască, Sterp îl făceau și nărăvaș, Că nu voia să înflorească. - În țări de gheață urgisita, Pe-același timp trăia cu el, Lapona mică, liniștită, Cu piei; pre nume - Enigel. De la iernat, la pășunat, În noul an, să-și ducă renii, Prin aer ud, tot mai la sud, Ea poposi pe mușchiul crud La Crypto, mirele poienii. Pe trei covoare de răcoare Lin adormi, torcând verdeața, Când lângă sân, un riga spân
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
Slatina, unde erau oile noastre în transhumanță, să am grijă de ele, și să le mai duc cele de trebuință, ciobanilor. Într-o seară, sătul să stau la târhat (loc unde ciobanii își lasă tot ce are de trebuință pentru iernat, și aduc oile la odihnă), am mers eu și încă un copil, cu o parte din oi (sterpele), să pască într-un lan de secară, cale de o oră și jumătate de mers. Ajungând la locul cu pricina, ne-am
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). de ARON SANDRU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376784_a_378113]
-
Și ai lăsat doar cioburi ascuțite, Care rânesc, macină, dor. Singurătate sordida, Lumânare arsă pe altarul ființei mele, Ia inima mea în palmele tale, Intreab-o câte drumuri puștii a colindat, Câte doruri i-au bătut în geam, Câte veri a iernat, Câte amintiri a ars, Câte lacrimi a strâns, Câte iubiri a petrecut, Câte speranțe a irosit, Prin ce labirinte va rătăci, Alungandu-te. Singurătate, povară grea... Referință Bibliografica: Singurătate / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1652, Anul V
SINGURATATE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373271_a_374600]
-
La peste zece kilometri de Cervenia, în direcția est, se află un mic sat de mocani, exact pe hotarul dintre fostele județe Vlașca și Teleorman. Satul se numește Burnaz și el este locuit de ciobanii ce vin cu oile la iernat. De la numele acestui sătuc de oieri se trage numele întregii câmpii de pe malurile râului Vedea, de la Alexandria și până la Giurgiu. În câmpia Burnazului se cultivă grâu și porumb, fiind prielnică pentru pășunatul oilor, de la sfârșitul lui septembrie până la începutul lui
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
să-și gestioneze așa cum trebuie aceste drepturi? - Ai dreptate. Se zice că te naști cu o mică bocceluță, al cărui conținut tot crește pe timp ce înaintezi în viață. Tot aduni în ea ca o furnică ce se pregătește de iernat, lucruri pe care crezi că-ți vor fi necesare și când devin prea multe, îți vine greu să le mai cari după tine, sau să te desparți de ele. Și atunci ce faci? - Tocmai! De aceea este bine când pornești
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
Eurasia de la nordul Angliei și al Spaniei, până în Caucaz. Este o specie întâlnită în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează teritoriile împădurite. Se adăpostește în scorburile și sub scorața copacilor, uneori și în diferite cavități subterane. De regulă iernează în cavități subterane, însă au fost găsiți și în scorburile copacilor. Modul de hrănire: Iese la vânătoare târziu. Are un zbor încet și domol. Vineaza la înălțimi mici, deasupra sau printre coroanele copacilor. Prinde insectele din zbor sau le colectează
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și Asia. În România este o specie comună. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele împădurite din preajma râurilor sau a lacurilor. Vara se adăpostește în scorburile sau sub scoarța copacilor, în fisurile din stânci, în construcții părăsite. Iernează în peșteri, mine, grote și beciuri, cu umiditate ridicată. Modul de hrănire: Iese la vânătoare o dată cu apusul soarelui. Vânează în apropierea râurilor sau a zonelor inundabile din preajma lor, însă, la depărtare de adăpost. Prinde insectele din zbor deasupra apei sau
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
peninsula Arabică, spre est pâna în Ural. Este rar întâlnit în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează zonele împădurite. Vara, se adăpostește în scorburile și sub scoarța copacilor. Formează colonii de reproducere în scorburi de zeci de femele. Iernează în cavități subterane. Este rar întâlnită în peșteri. Modul de hrănire: Perioada de maximă activitate începe noaptea târziu. Zboară încet la înălțimi mici, dar foarte abil. Se hrănește cu insecte de dimensiuni mici (fluturi,țânțari,muște) iar uneori și cu
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și ranguri: mare „ușeriu”, căminar, mare sluger. Mihai Racoviță, ajuns la a treia domnie (1716-1726), îi încredințează misiuni dificile: tratative privind retragerea tătarilor din ținuturile Moldovei (în 1717) sau aplanarea conflictelor dintre populație și soldații unguri ai lui Esterházy, ce iernaseră la Iași. Mehmendar (însoțitor) abil, A. învinge susceptibilitățile solilor poloni Bekerski și J. P. Popiel, în trecere prin Moldova spre Constantinopol. Va servi ca traducător și în timpul lui Grigore II Ghica, în relațiile domniei cu Poarta și cu tătarii nogai
AMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285327_a_286656]
-
au cucerit Durostorum și Tropaeum, au fost cucerite sau avariate Axiopolis, Callatis, Histria, Sucidava (pe Dunăre). În 597, ei au efectuat o nouă incursiune de-a lungul Dunării, au pătruns din nou în Dobrogea și au asediat Tomis, unde au iernat.29 Apărarea provinciilor Moesia și Scythia a rezistat la acea dată, iar după încheierea păcii cu perșii (591), bizantinii au intervenit la Dunăre împotriva avarilor și slavilor. Acțiunile militare conduse de generalul Priscus la Sirmium (pe Dunăre), în 595, și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
592, generalul Priscus trecea Dunărea în nord, unde angaja mai multe lupte cu sclavinii, conduși de Ardagast și Musokios. În 594, o nouă expediție bizantină în nordul Dunării, condusă de Priscus, unde sunt angajate lupte cu slavii, fiind silit să ierneze în nord (conform Theophanes).3 În 596, sclavinii pătrund din nou în sudul Dunării, dar sunt învinși de generalul Petrus, care trece Dunărea și duce lupte cu căpetenia militară slavă Piragast, undeva în Ialomița sau Ilfov-Câmpia munteană (Theophilact Simocata). La
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]