180 matches
-
sau dușmanilor naturali (păsări și mamifere acvatice). Totuși, în această perioadă a anului, braconajul nu reprezintă un factor determinant pentru procentele de supraviețuire, așa cum se întâmplă, în unele bazine, pe parcursul perioadei vegetative. Pierderile înregistrate de masa corporală pe parcursul etapei de iernare sunt și mai puternic influentate de condițiile mediale, întrucât ele reprezintă răspunsul duratei de hibernare 131 propriuzisă. Dacă iarna este blândă și temperatura apei nu scade suficient, crapul rămâne activ o perioadă mai îndelungată de vreme și scăderile înregistrate în
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
16 90,77 93,92 C3+ 80,63 95,03 93,21 Totuși, putem conchide că noua varietate de crap s-a adaptat perfect la condițiile din cadrul Complexului piscicol Movileni, la specificul biotopului, dar și al tehnologiilor de creștere și iernare în bazine mari, specifice unei ferme de asemenea dimensiune. Un alt grup de indici fiziologici îl reprezintă vârsta și capacitatea de reproducere. Deși vârsta la care are loc prima reproducere la crapul de cultură se situează în intervalul 3 4
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Iloaiei), am efectuat o nouă încrucișare de absorbție,cu masculi aduși din lacul de acumulare Stânca Costești. După o a doua încrucișare de absorbție am obținut un produs cu o vigurozitate și prolificitate mai mare, mult mai rezistent pe perioada iernării, precum și la variațiile de oxigen. 164 Acest produs al cercetării - crapul Topless, a fost caracterizat fenotipic și genotipic, iar studiile fenotipice și genotipice sunt prezentate în premieră în aceeași lucrare. Pentru prima dată în țara noastră, s-a încercat și
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
eleșteielor, etc. Dar pentru asigurarea unui modul experimental adecvat scopului propus (crearea noii varietăți de crap) s-au reamenajat bazinele în care avea loc reproducerea naturaldirijată a crapului, construindu-se și trei bazine cu adâncimea de 2,5-3 m., pentru iernarea în bune condițiuni a materialului experimental. In ceea ce privește metodele de lucru utilizate, menționăm: s-a utilizat inițial metoda selecției masale multianuale a crapului de Podu Iloaiei cu înveliș redus de solzi, activitate care nu a dat rezultatele scontate; 172
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
afecta populațiile de albine. -apare doar la insecte-, exclus la patogeni!!! Selectivitatea ecologică se evidențiază tot la produsele aplicate pentru combaterea insectelor, ținând cont de diferențele dintre ciclurile de dezvoltare a dăunătorilor și a insectelor utile sau de locul de iernare (în scoarța pomilor, ceea ce necesită tratamente de iarnă sau în lizierele pădurilor pentru ploșnițele cerealelor primăvara devreme. 4.4. Caracteristicile pricipalelor grupe de fungicide 4.4.1. Fungicide anorganice Sulful și compușii săi. Sulful se prezintă în diferite stări alotropice
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
au utilizat stupi confecționați din împletituri de nuiele sau de papură. Iarna, stupii se adăposteau în locuri protejate de frig sub pătule înălțate pe stâlpi sau pe vatra stupinei. Cei care aveau mai mulți stupi, înălțau construcții speciale în vederea iernării stupilor. În funcție de starea vremii, scoaterea stupilor de la iernat și transportarea lor în prisăci se efectua în mod obișnuit, la sfârșitul lunii martie. Prisăcile se amenajau pe moșia satului, în mijlocul livezilor, al fânețelor sau la marginea pădurilor și poienilor. Înainte de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dacă umiditatea atmosferică este ridicată (95-100 %) și temperatura este cuprinsă între 1824oC. Către toamnă în spațiile intercelulare ale frunzelor mozaicate ciuperca formează oogoane și anteridii și ca urmare a procesului de oogamie sifonogamă, apar oosporii, organe de rezistență și de iernare ale acestui agent patogen. Oosporii sunt sferici, bruni, prevăzuți cu un endospor, un exospor gros și un epispor rezultat din resturile de citoplasmă a oogonului fecundat; ei măsoară 25-35 µm în diametru. Numărul oosporilor variază în funcție de sensibilitatea soiurilor de viță
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
vegetație prin conidii care germinează la suprafața organelor planteigazdă și produc infecții. Cleistoteciile găsite de E. Docea în anul 1950 sunt monoasce și prezintă o coroană de apendici simpli. Ascele conțin 6-8 ascospori ce măsoară 13-30 x 10-20 µm. Epidemiologie. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu în muguri sau sub formă de cleistotecii. Ascosporii produc infecții în primăvară. Temperaturile peste 10oC cu optimum 20oC, umiditatea relativă a aerului ridicată și îngrășămintele cu azot în exces favorizează evoluția bolii, înregistrându
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Atacurile tardive pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ, la suprafața acestora formându-se numeroase pete necrotice . Agentul patogen-Uncinula necator (Schw.) Burrill., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium tuckeri Berk. Epidemiologie. Principalele forme de iernare a parazitului sunt miceliu de rezistență situat mai ales în mugurii lăstarilor infectați și, în al doilea rând cleistoteciile. Cercetările efectuate în Europa demonstrează rolul redus ce-l au ascosporii în infecțiile de primăvară. La noi în țară ascosporii ajung
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
perioada de vegetație iar în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă, asigurând infecțiile din primăvară. Pe frunzele căzute apar în primăvară peritecii cu gât lung, ce conțin asce și ascospori bicelulari și hialini, de 17-25 x 2,5-3 µm. Iernarea parazitului poate avea loc și sub formă de miceliu parazit în scoarța ramurilor. Din cercetările făcute la Iași (19571960) periteciile se formează în primăvară, după ce temperatura solului depășește 7-10oC, iar ascosporii se maturează la temperaturi cuprinse între 15-20oC. În toți
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ovale, de peste 300 µm în diametru și conțin în interior asce cu câte 8 ascospori ușor alungiți, unicelulari, hialini-gălbui, de 26-35 x 7-12 µm. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea agentului patogen are loc prin peritecii cu asce și ascospori, cu rol minor în asigurarea infecțiilor în primăvară și prin picnidii și picnospori în scoarța ramurilor sau prin miceliu de rezistență. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 15-20oC
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
unicelulare și hialine, de 3 x 2 µm. Pe țesuturile distruse se formează peritecii cu asce și ascospori fuziformi, bruni, de 43-47 x 7 µm. Epidemiologie. Ciuperca poate trăi și saprofit în sol, pe resturile de rădăcini intrate în putrefacție. Iernarea are loc sub formă de scleroți și rizomorfe pe rădăcinile parazitate sau în sol. Temperaturile optime la care miceliul se poate dezvolta sunt cuprinse între 16-18oC. Boala este frecventă în viile plantate pe terenurile argiloase, umede, întâlninduse la piciorul pantelor
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de conidii. Conidiile sunt mici, cilindrice, ovoide, unicelulare și hialine; ele măsoară 3-6 x 2-3 µm în diametru. Ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație prin aceste conidii ce germinează ușor în picături de apă, la temperaturi cuprinse între 20-25oC. Iernarea parazitului are loc prin intermediul scleroților ce se formează pe plăgile de pe lăstari sau bobițe. Forma perfectă, cu loculi în stromă deși prezentă, nu are importanță deosebită în producerea infecțiilor primare în primăvară. Forma cu loculi a fost găsită de I.
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
afecta populațiile de albine. -apare doar la insecte , exclus la patogeni!!! Selectivitatea ecologică se evidențiază tot la produsele aplicate pentru combaterea insectelor, ținând cont de diferențele dintre ciclurile de dezvoltare a dăunătorilor și a insectelor utile sau de locul de iernare (în scoarța pomilor, ceea ce necesită tratamente de iarnă sau în lizierele pădurilor pentru ploșnițele cerealelor primăvara devreme. 4.4. Caracteristicile pricipalelor grupe de fungicide 4.4.1. Fungicide anorganice Sulful și compușii săi. Sulful se prezintă în diferite stări alotropice
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cointeresați material. Repararea drumurilor care duceau de la Dunăre la frontiera rusească, înlocuirea unor comandanți ruși cu ofițeri români, lichidarea calculelor de rechiziții reprezentau pentru Blutte tot atâtea indicii despre o iminentă evacuare, dezmințite ulterior de noi rechiziții de lemne pentru iernare, sau de rescriptul împărătesc de reconfirmare a lui Kisseleff în funcțiile sale. în toamna anului 1830, devenise evident că trupele rusești din Bulgaria vor ierna în Moldova, cartierul generalului Roth instalânduse la Iași. Prezentând aceste informații, Blutte avertizează Londra și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
nordic, unde gorunul nu cutează să urce mai sus de 580 de metri, fiind înlocuit de fag, apoi de rășinoase, cade bruma în golurile de munte, iar prin pădure, de pe ramurile arborilor se desprind ultimele frunze; natura se pregătește de iernare. Am stăruit asupra contrastelor dintre versanții acestui munte, pentru că ele se repetă, mai atenuat ori mai răspicat, pe mulți munți din ghirlanda carpatină. Localnicii au cunoscut de veacuri aceste deosebiri și au căutat să folosească fiecare porțiune de teren la
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
de enzime, iar cu ajutorul invertazei transformă zahărul în zaharuri direct asimilabile: fructoza, glucoza, maltoza etc. Când cantitatea de apă scade sub 20% (16-20%), albinele căpăcesc celulele pline (le acoperă cu o peliculă de ceară pentru a-și proteja rezervele de iernare (Andrițoiu, 2006). 292 Andrițoiu V, Mierea, în cap VI., Produsele apicole, în Apiterapia în planningul familial, teză de disertație, Arad, 2006, 162-166, 2006. Menționăm că toate citările acestui autor pe parcursul subcapitolului prezent se încadrează în datele menționate la această notă
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
zahăr, iar un îngrășământ verde de muștar poate fi de folos în lupta contra viermilor sârmă. Există o gamă de potențiale îngrășăminte verzi care pot fi semănate printre rânduri sau semănate în miriște și pot fi rezistente sau nu la iernare. De obicei ele sunt semănate în miriște după cereale, cartofi sau alte culturi care nu sunt recoltate prea târziu. Primăvara pot fi păscute, dar de obicei sunt împrăștiate ca îngrășământ după ce s-au tăiat, sau lăsate să se ofilească câteva
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Primăvara pot fi păscute, dar de obicei sunt împrăștiate ca îngrășământ după ce s-au tăiat, sau lăsate să se ofilească câteva zile și apoi se încorporează în sol odată cu arătura, cu trei patru săptămâni înaintea următoarei culturi. Speciile nerezistente la iernare sunt muștarul, trifoiul anual, măzărichea de primăvară, lupinul, rapița de primăvară și ridichea furajeră. Aceste specii mor în timpul ierni, iar primăvara terenul este ușor de prelucrat. Este posibil să se folosească în combinație cu cerealele de toamnă, de exemplu fasolea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
spori ce germinează în picăturile de apă care rămân pe organele frunzele pomului, iar filamentele de infecție străpung țesuturile. Temperatura optimă de germinare este 20-22șC, minima fiind 2-3șC, iar maxima 31șC. Prin intermediul sporilor, ciuperca se răspândește în perioada de vegetație. Iernarea ciupercii se face în frunzelor căzute, unde până în primăvară se formează loculi (fructificații de rezistență), ce conțin în interior spori. Eliminarea acestora are loc primăvara pe timp foarte umed (în prezența apei de ploaie), la temperaturi ce sunt cuprinse între
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
umedă și produc înnegrirea scoarței pomului. Cu ajutorul sporilor ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație, iar în scoartă poate forma și fructificații de rezistență. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea ciupercii are loc prin fructificațiile din scoarța uscată și prin miceliul din ramurile parțial uscate. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 1520șC, favorizează eliminarea sporilor și infecțiile ce au loc pe frunze și ramuri. Pătrunderea filamentelor de infecție
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
optimum fiind în jur de 15șC. Filamentele ciupercii Monilinia pătrund prin diferite răni provocate de insecte (Cydia pomonella, viespi etc.) sau de grindină. De asemenea, în timpul recoltatului și al transportului fructelor, rănile provocate de lovituri favorizează infecțiile cu această ciupercă. Iernarea ciupercii are loc atât sub formă de miceliu de infecție în scoarța ramurilor, cât și sub formă de scleroți în interiorul fructelor mumifiate. Sporii apăruți pe fructificațiile în formă de pâlnie produc de obicei infecții pe fructele tinere, de dimensiunea unei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de ramuri cu frunze și flori. Miceliul din interiorul florilor formează scleroți din care în anii următori vor apare fructificații ca niște pâlnii, cu spori. Fructele tinere încetează să mai crească, se brunifică, se zbârcesc și cad (fig. 155). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc sub formă de miceliu de infecție în scoarța ramurilor infectate și în special prin scleroții care se formează în interiorul fructelor atacate. Din germinarea scleroților, după doi ani, apar fructificații (apotecii) cu spori, aceștia infectând frunzele de gutui
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
noi în țară acestea au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și încep să putrezească. Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu în muguri sau sub formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), din care apar sporii ce produc infecții în primăvară. Temperaturile peste 10șC cu optimum 20șC, umiditatea relativă a aerului ridicată și îngrășămintele cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
asigură infecția primară pe frunze. În primăvară sporii din fructificațiile de rezistență, alături de sporii de pe micelii, asigură primele infecții pe frunze. În țara noastră N. Minoiu (1971) a pus în evidență rolul ce-l are fructificația de rezistență (apotecia) în iernarea ciupercii cât și în efectuarea infecțiilor . Perioada dintre două infecții, durează 7-15 zile în funcție de temperatură. La noi în țară, cele mai puternice atacuri se înregistrează în primăverile și verile ploioase ce urmează după ierni cu temperaturi moderate. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]