412 matches
-
Muzeul Literaturii Române și redactor, mai târziu redactor principal la revista „Manuscriptum”. Debutează cu articole, în 1967, la „Contemporanul”. A colaborat la Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002) și la Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000). Prima carte, Despre „Istoria ieroglifică”, apărută în 1971, constituie o lectură atentă, din perspectivă contemporană, a operei lui Dimitrie Cantemir. Punând în evidență valorile estetice ale Istoriei ieroglifice, T. subliniază caracterul „premonitoriu” al textului pentru stilurile ce se vor dezvolta mai târziu, în condiții mai
TANASESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290055_a_291384]
-
scriitorilor români (I-IV, 1995-2002) și la Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000). Prima carte, Despre „Istoria ieroglifică”, apărută în 1971, constituie o lectură atentă, din perspectivă contemporană, a operei lui Dimitrie Cantemir. Punând în evidență valorile estetice ale Istoriei ieroglifice, T. subliniază caracterul „premonitoriu” al textului pentru stilurile ce se vor dezvolta mai târziu, în condiții mai favorabile artei scrisului în cultura română. Demonstrația tinde să probeze că Istoria... nu este numai un monument de limbă singular, dar și o
TANASESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290055_a_291384]
-
cei mai buni cunoscători ai manuscriselor românești, mai ales din literatura modernă și contemporană. A realizat și revizia științifică a ediției Mircea Eliade, Morfologia religiilor (Prolegomene), cu un text comunicat de Mircea Handoca, carte apărută în 1993. SCRIERI: Despre „Istoria ieroglifică”, București, 1971; Eseu despre etapele creației, București, 1975. Ediții: Mircea Eliade, Morfologia religiilor (Prolegomene), pref. Mircea Handoca, cuvânt înainte Angelo Moretta [Dan Petrașincu], București, 1993 (în colaborare cu Mircea Handoca). Repere bibliografice: Ștefan Giosu, O analiză subtilă a „Istoriei ieroglifice
TANASESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290055_a_291384]
-
ieroglifică”, București, 1971; Eseu despre etapele creației, București, 1975. Ediții: Mircea Eliade, Morfologia religiilor (Prolegomene), pref. Mircea Handoca, cuvânt înainte Angelo Moretta [Dan Petrașincu], București, 1993 (în colaborare cu Mircea Handoca). Repere bibliografice: Ștefan Giosu, O analiză subtilă a „Istoriei ieroglifice”, CL, 1971, 6; Nicolae Manolescu, Avatarii Meșterului Manole, RL, 1975, 37; Negoițescu, Engrame, 188-189; Dumitru Micu, „Eseu despre etapele creației”, CNT, 1976, 10; Popa, Dicț. lit. (1977), 554-555; Popa, Ist. lit., II, 1 122-1 123; Dicț. scriit. rom., IV, 512-513
TANASESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290055_a_291384]
-
coautori). Rubrică de istorie, intitulată „Din trecutul nostru”, este ținută de Nestor Urechia (și sub pseudonimele N. Pan și Stroe Milescu), dar mai ales de Em. C. Grigoraș, care publică prezentări ale lui Dimitrie Cantemir, reproducând și fragmente din Istoria ieroglifica, a cărei valoare literară e, de asemenea, subliniată. Cronică literară fac din când în când St. Bezdechi (cu texte referitoare tot la reprezentanții culturii clasice) sau Ion Foți, dar mai ales George Baiculescu și Tudor Teodorescu- Braniște. Baiculescu discuta cu
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
e un cunoscător al literaturilor albaneză, sârbă, croată, greacă, turcă), trilogia balcanică (re)aduce în actualitate teorii și idei interesante: dualismul de factură bizantină și eterogenitatea structurilor mentale ale balcanității, dimensiunea eroică, continuitatea bizantină în literatură până în epoca modernă, Istoria ieroglifică a lui Cantemir ca „trecere de la balcanitatea profund tragică la balcanismul literar-artistic”, balcanismul ca „produs al urbanismului”, ca model cultural cosmopolit, „răscumpărarea estetică a unei drame istorice” în opera literară a unor „balcanici” precum Dimitrie Cantemir, Anton Pann, Mateiu I.
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
divinității, în momentele ei de liniște maiestuoasă, cu note bucolice accentuate. Având ca model opera lui Goethe Reinecke Fuchs și scrierea populară franceză Le Roman de Renard, compune poemul Povestea vulpei (1903). Satira sa are asemănări numeroase și cu Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir. Într-o manieră comică, adesea de parodie, poetul imaginează o dispută dusă în parlamentul animalelor pe marginea nedreptăților săvârșite de Vulpe în timpul cât fusese prim-ministru, acuzatorul fiind Lupul, dușman și adversar politic. Dar cele cincisprezece
NAUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288372_a_289701]
-
1962-1985; Ion Sava, Măști, pref. Ileana Berlogea, București, 1973; Tudor Arghezi, Versuri, I-II, pref. Ion Caraion, postfața edit., București, 1980; C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, București, 1984; P. P. Negulescu, Filosofia Renașterii, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1986; Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pref. Dan Horia Mazilu, postfață Aureliu Goci, București, 2001; George G. Potra, Contribuții la istoricul țiganilor din România, București, 2002. Traduceri: Pierre Riffard, Dicționarul esoterismului, București, 1998 (în colaborare cu Doina Pienescu); Roger Faligot, Rémi Kauffer, Istoria mondială a serviciilor
PIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
manuscriselor slavo-române și slave din Biblioteca Academiei Române, îngr. Dalila Lucia Aramă și G. Mihăilă, pref. Gabriel Ștrempel, București, 2003; Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, publicate de Ion Bogdan, București, 1959; Liturghierul lui Macarie, introd. edit., București, 1961; Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, I-II, introd. edit., București, 1965 (în colaborare cu I. Verdeș). Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, II, 246-247; Constantinescu, Scrieri, IV, 119-123; Predescu, Encicl., 628-629; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 273-279; Dan Zamfirescu, Profesorul Petre P. Panaitescu, RSL, 1965; Andrei Oțetea, P.P.
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
obiectivist. Se comunică fapte, date - adesea cu totul nesemnificative - și atât! (Biografiile lui Ienăchiță Văcărescu, Iancu Văcărescu, Micu, Șincai, Maior etc). (Ă). Analizele literare constituie o raritate. Le Întâlnim la câteva opere din literatura veche (Psaltirea lui Dosoftei, Cronicile, Istoria Ieroglifică a lui Cantemir și Într-un caz sau două, În literatura nouă”. * În programa didactică, În primul an de liceu (cl.aVIII-a) se studia și teoria literaturii - cu un conținut care stârnește indignarea aceluiași E. CAMPUS 77 de la Viața
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Cantemir, dintr-o perspectivă modernă (teoria textului, pragmatica, estetica receptării). O lectură „nouă”, care debutează prin a-și preciza conceptele și metodologia, pentru a efectua apoi o sistematizare a „modelului” cantemirian, demersuri necesare analizei de text propriu-zise, operată asupra Istoriei ieroglifice și asupra Divanului. O altă carte, Dilemele Europei Centrale (1998) reunește trei ample studii consacrate spațiului central-european, crizelor identității, precum și relației dintre istorie și subiectivitatea unor mari scriitori central-europeni din secolul al XX-lea. B. a tradus din opera teoretică
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
dedublarea eului auctorial ce poartă măști diferite: de la „solitarul Serafim (fost și boxer) Uranus” și Ionathan X. Uranus, pseudonime din tinerețea avangardistă a lui A., la Ierusalim Unicornus, „autorul ilizibil al acestui Calendar”, nepotul lui Inorog Urzitorul, nume și personaj ieroglific ce amintește de fascinantul Inorog din Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir. Pe de altă parte, e tatonată „Dumnezeirea travestită”, misterul dedublat, dar și „realitatea inexorabilă” a „autodemascării Absolutului”. Și, în fine, un ultim palier al acestei dedublări e alcătuirea
AVRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
solitarul Serafim (fost și boxer) Uranus” și Ionathan X. Uranus, pseudonime din tinerețea avangardistă a lui A., la Ierusalim Unicornus, „autorul ilizibil al acestui Calendar”, nepotul lui Inorog Urzitorul, nume și personaj ieroglific ce amintește de fascinantul Inorog din Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir. Pe de altă parte, e tatonată „Dumnezeirea travestită”, misterul dedublat, dar și „realitatea inexorabilă” a „autodemascării Absolutului”. Și, în fine, un ultim palier al acestei dedublări e alcătuirea proteică a acestui fals jurnal, care își răsfrânge
AVRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
Nicolae Iorga - historien de l’Europe de sud-est (în Nicolae Iorga l’homme et l’oeuvre, 1972). C. valorifică critic opera lui Dimitrie Cantemir prin editarea unor scrieri și, concomitent, prin ediția de Opere complete, din care au apărut Istoria ieroglifică (1973), Divanul sau Gâlceava Înțeleptului cu Lumea sau Giudețul Sufletului cu Trupul (1974), Historia moldo-valachica (1983), prima traducere în limba română a tratatului Sistemul sau Întocmirea religiei muhammedane, publicată inițial în 1977, și alte opere ale cărturarului; prin expuneri de
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
Afanasie Nikitin, Călătorie peste trei mări, tr. edit., București, 1960; Francis Bacon, Noua Atlantidă, tr. și introd. edit., cuvânt înainte Tudor Vianu, București, 1962; Dimitrie Cantemir, Divanul, introd. edit., București, 1969, Opere complete, introd. edit., vol. IV, t. I: Istoria ieroglifică, îngr. Stela Toma și Nicolae Stoicescu, introd. Nicolae Stoicescu, București, 1973, vol. I: Divanul, tr. Maria Marinescu-Himu, București, 1974, vol. IX, t. I: De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus. Historia moldo-valachica, tr., îngr. și introd. Dan Slușanschi, pref. edit., București
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
tr. și îngr. Dan Slușanschi și Ilieș Câmpeanu, pref. edit., introd. Andrei Pippidi, București, 1996, Sistemul sau Întocmirea religiei muhammedane, tr. și introd. edit., București, 1977, Creșterile și descreșterile Imperiului Otoman, introd. edit., București, 1999, Opere, vol. I: Divanul. Istoria ieroglifică. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, introd. edit., București, 2003 (în colaborare cu Stela Toma și Nicolae Stoicescu), București, 2003; Dante, Opere minore, introd. edit., București, 1971; Pentru singurul țiitorul gând, în Crestomație de literatură română veche, îngr. I. C. Chițimia și Stela
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
care iese câte un personaj reprezentând un viciu. Un alt sistem iconografic medieval a asociat animalele cu diverse păcate: astfel, omul păcătos decade în rândul animalelor, simbolizarea animalieră oferind măsura decăderii sale. Această concepție va construi satira din romanul Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir. Fantezia medievalului nu se mulțumea cu personificarea morții. Cuvântul macabre și sintagma “La Danse Macabre” marchează întrega viziune a morții în epoca de sfârșit a Evului Mediu. Acest element vine din conștiința fricii de fantome, care provoacă
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
omenească rămâne mereu prezentă în gândirea medievală. Ea aparține unui strat stabil al imaginației și se reînnoiește neîncetat în alegorii. Plecând de la bestiarele grecești, răspândite în variante europene, își va crea Dimitrie Cantemir galeria de măști alegorice acționate în Istoria ieroglifică. De altfel, mulți autori au resemantizat înțelesul măștilor zoomorfe moștenit de la Esop. Acestă reînnoire se manifestă sub toate formele: animale acționând ca niște oameni, animale cu cap de om, oameni cu cap de animal etc, anihilând astfel toate frontierele regnului
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Felix Nicolau Tandru și rece roman „pre fricos să nu spăriem, că mai îndrăzneț să va întoarce” (Dimitrie Cantemir, Istoria Ieroglifică) „Poate că la noi Dumnezeu arată ca un naș mafiot cu girofar nu pentru că noi trăim în zonă, ci fix pe dos - adică deasta trăim noi în zonă, că ne-am ales un Dumnezeu ca un șef mafiot cu sirenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
câinelui. Cu singura deosebire că ei, oameni fiind, pot fi programați în permanență pe un nou stăpân și, dacă e nevoie, mâine îl vor mușca pe cel pe care astăzi îl păzesc. Dimitrie Cantemir așa îi și descrie în Istoria ieroglifică. E și firesc să fie așa. Profesioniști fiind, ei "păzesc și protejează" pe oricine istoria le scoate în cale. În fond, și un pianist poate interpreta nespus de multe piese. Îmi place întîi când apar încadrîndu-și "obiectivul". "Apar" nu e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
amestecă cu miere de albine, după care se unge copilul pe frunte, pe obraji și pe buric. Copii nu trebuie să mănânce porumb, fasole, măsline și prune. Ochi: se spală ochii bolnavi cu apă de topaz. Dimitrie Cantemir În "Istoria ieroglifică", spune că "ochii orbului din naștere se spală cu scuipat, ca să le deschidă luminile". Dureri de cap (cefalee): se pun pe frunte și pe tâmple frunze proaspete de varză sau de hrean ras, Înmuiate În oțet cu sare. Ochi bolnavi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
abonamente, din una sau două donații de la unii exponenți ai culturii hușene” (a se vedea și volumul “Hușul în presa vremii de la Melchisedec până în zilele noastre 1869-2006” despre revista “Zorile”, p. 342-381). * Dar iată de la rubrica „Cercetare” desprinderi din „Istoria ieroglifică - 300”, ceea ce scrie prof. Lina Codreanu despre autorul ei (Dimitrie Cantemir) și operă: Asupra Istoriei ieroglifice, ca operă artistică novatoare, criticii au opinat că este un „adevărat Roman de Renard românesc, însă cu scopuri polemice" (G. Călinescu, 1941), „Un roman
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
volumul “Hușul în presa vremii de la Melchisedec până în zilele noastre 1869-2006” despre revista “Zorile”, p. 342-381). * Dar iată de la rubrica „Cercetare” desprinderi din „Istoria ieroglifică - 300”, ceea ce scrie prof. Lina Codreanu despre autorul ei (Dimitrie Cantemir) și operă: Asupra Istoriei ieroglifice, ca operă artistică novatoare, criticii au opinat că este un „adevărat Roman de Renard românesc, însă cu scopuri polemice" (G. Călinescu, 1941), „Un roman alegoric" (Al. Rosetti, 1951), „Negreșit: roman social, memorii și roman de aventuri" (Perpessicius, 1957), „pamflet politic
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nu sunt controversate, ci de completare. Alte interpretări li se vor adăuga, desigur, dar clasificările sunt convenționale iar opera cantemiriană este fluidă și, ca atare, greu încadrabilă în tipare teoretice. Modernă și astăzi prin concepere estetică și substrat parabolic, Istoria ieroglifică rămâne opera aperta Cine are curiozitatea și răbdarea să parcurgă opera cantemiriană descoperă forța de creație, înțelegerea conceptului de roman alegoric, o logică implacabilă prin care sancționează sau îndulcește atitudinile precum și frăgezimi de tuturor valurilor de interpretare critică... 448 limbă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
N. A. Ursu, Formarea terminologiei științifice românești, Editura Științifică, București, 1982. 28 Miron Costin, Letopiseți, vol. I, p. 288. 29 Ibidem, p. 308. 30 Miron Costin, De neamul Moldovenilor, ediție critică, C. Ciurescu, București, 1914, p. 140. 31 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 21-198. 32 Miron Costin, De Neamul Moldovenilor¸ op. cit., p. 17. 33 Ibidem, p. 24. 34 Ibidem, p. 120. 35 Pravila lui Vasile Lupu, p. 121. 36 Grigore Ureche, Vornic mare, Predoslovie în Domnii Țării Moldovei și vieața lor de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]