432 matches
-
class-ul, despre concertele care au fost și care vor fi în acest interval. Se aud vocile intrumentelor și atîtea limbi ale pămîntului într-o armonie impresionantă. Pesimismul meu se îndulcește. Se mai poate face ceva, totuși, dincolo de caniculă, fotbal, ifose, vanități, suficiență, prostie, invidie, hoție, minciună, indiferență?... Timp de o săptămînă, în Liceul "Dinu Lipatti" a fost o oază de spiritualitate. Pentru cursurile de măestrie au venit muzicieni și pedagogi de clasă, care au cucerit audiența: după ani de absență
Dincolo de caniculă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8087_a_9412]
-
de atitudini, dar nu se simte în siguranță nici aici. Mai mult, este privit cu o anume condescendență (ce-i drept, de către indivizi plătiți ori instruiți să o facă, iar uneori de către nefericiți aflați în afara culturii române). Un rătăcit cu ifose elitiste, căruia-i pute spațiul mioritic (în care, de altfel, huzurește) susținea că este imposibil ca România să intre în Europa care Europă? cultivând poeme xenofobe, zice el, precum Doina. Aceeași cenzură democratică a înlăturat dimensiunea istorică a creației eminesciene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prețuiesc fără ipocrizie și nu-l cultivă zgomotos ori în mod partizan. În spațiul culturii naționale și mai cu seamă zonale, Theodor Codreanu este un reper intelectual și moral. Discreția sa orgolioasă, fecunditatea fără ostentație, comprehensiunea afectuoasă, camaraderia lipsită de ifose fac mult bine într-un moment când valorile sunt agresate perfid și eclipsate strident de pseudovalori și când lucrarea culturală autentică, bine cumpănită, se vede concurată de improvizații pompieristice, cu iz novator și fumuri elitiste. "Tribuna învățământului", nr. 670, 25
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
zâmbit complice 24 mai 2011 Vinovățiile, crucile noastre la ferestre ca niște flori vinovățiile ne privesc de sus oamenii sunt atenți le îngrijesc le udă le curăță schimbă pământul pun îngrășământ astfel că vinovățiile cresc se dezvoltă au pretenții și ifose înfloresc indiferente rânjesc ipocrit din balcoanele deschise pseudo-juliete care fac semne obscene unor clienți cu buzunarele goale vinovățiile nu au parfum tocmai din această cauză nu simțim nimic în compania lor dar fiecare le poartă pe umeri ca pe o
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
timp decât pentru o mână de fân e un cal bun atât spune îl bate cu palma pe grumaz existența se clatină ca o coamă lovită de vânt pe urmă prinde coarnele plugului până seara taie brazdă adâncă prin toate ifosele lumii dacă fiecare sămânță ar fi o lacrimă atunci câmpul acesta ar plânge în hohote la vremea culesului 10 iunie 2011 În visul meu, o călătorie nesfârșită... Pe același drum prefăcut în scrum, Vin grăbit spre tine, ca o veste
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
ei! Ea numai ne hrănește, ne adăpostește, ne cicălește, ne cocoloșește și ne slugărește! Și ne plictisește! Madam e o dulcică, e o scumpă, o excentrică, o matroană extravagantă, sofisticată, sclipicioasă, suspicioasă, siropoasă și simandicoasă. O snoabă hachițoasă! Foc de ifose! Alții, alții sunt Cei puternici! Cei temuți! Cei întunecați! Ei cunosc, da, Ei stărostesc, Ei percep totul, prezent, trecut și viitor! Ei văd ceea ce se petrece, în clipa de față, aproape-departe, sus-jos și pretutindeni în lume! În toate lumile și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
apoi ies, mă șterg și mă joc, parcă așa spunea refrenul). Pentru câteva minute, Antonio și portarul rămaseră față În față, Înfruntându-se câinește. Acum le arătăm noi cine suntem, tati, spuse Valentina, luându-l de braț. O să-și Înghită ifosele alea de rahat. — Cine Îți dă voie să vorbești așa urât? Mama ta? se crispă Antonio, trecând peste faptul că el tocmai se abandonase unui potop de injurii. — Tati, oftă Valentina, nu se vorbește despre ea, ai jurat! Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
afectuoase vorbe, în stilul său inconfundabil (subtil jignitor): „Iată, am alături de mine un tânăr ambițios și plin de talent. E cult, e harnic, e deja un nume și scrie minunat, nu ca voi, niște leneși agramați, orgolioși și plini de ifose. Luați exemplu de la acest tânăr și bucurați-vă că aveți un coleg atât de valoros, care vă dă clasă oricând”. Bineînțeles că șeful anticipa prea bine reacția ziariștilor muștruluiți, antipatia și răutatea manifestate față de viitorul lor coleg în următoarele săptămâni
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pentru simplul fapt că-l plătește într-o seară să-i pună masa. Firescul în atitudine și respectul sunt datorii cu dublu sens. Este urât să vezi un chelner arogant, dar tot atât de urât este să vezi un client plin de ifose, care cere mai mult decât trebuie în numele unui comportament deviat, primitiv. Este bine să ne respectăm vecinătățile, așa cum spunea Milton Friedman referindu-se la relațiile interumane. Celălalt nu este decât un om și fiecare dintre noi poate trăi, în interval
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
din care nu m-am ales cu nimic, afară de faptul că m-au înăcrit și mai mult” (III, 340). În fine, să vedem alte „defecte” ale românilor: „Discuție cu un tânăr din țara mea: mi-a îndrugat numai minciuni, exagerări, ifose, în care intrau enorm de multă retorică și nesiguranță. Îndoielile despre sine nu duc totdeauna la modestie: adesea te fac să te umfli în pene. E cazul compatrioților mei” (III, 336). În realitate, este cazul lui Cioran însuși. Toate defectele
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sonete, pasteluri, elegii, „doine” de rapel politic, C. scrie și strofe de glăsuire patriotică, schițând, cu elemente de atmosferă sumbră, priveliști „din război” (Din vremi întunecate, 1922). Discursivismul ia locul aici oftaturilor și încruntărilor din lirica de elan amoros și ifos cogitativ. SCRIERI: Din taina vieții, I-IV, 1915-1935; Din vremi întunecate, București, 1922. Traduceri: La Fontaine, Fabule, I-II, București [1920]; Charles Wagner, Viața cumpătată, pref. Emil I. V. Socec, București, f.a. Repere bibliografice: C. Sp. Hasnaș, „Din taina vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
El consemnează detaliat mișcările pazvangiilor și ale cârjaliilor, cunoscute și din relatările unor martori oculari. Încercarea lui Alexandru Moruzi de a forma o oaste de panduri este disprețuită însă de Z., devenit, ca și în alte dăți, boier cu vechi ifose față de acei mișei. Atacurile lui Pazvantoglu nu vor fi respinse nici de Capitan Pașa (Capudan Hassan), ajutorul trimis de Poartă (în intrigile căruia s-ar afla o cauză în plus a morții lui Hangerliu), ci de intervențiile mult mai eficace
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
Dunărea”, 1931, și în „Ecoul Silistrei”, 1932) și Anteu. În alte proze, personajele, muncite de gânduri, sunt pradă unei crize sufletești sau de conștiință, ce duce fie la triste capitulări, fie la răzvrătirea care e datul unui suflet apostat. Un ifos teoretizant există și în articolele lui, scrise cu duh încrâncenat și cârtitor. Polemismul, revers al unor frustrări, imprimă publicisticii o tentă pamfletară. Și în versurile cu accente sociale, și în lirica erotică, prezente în volumul Aliquid (1933), B. eminescianizează. Pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
că identifică în această scriere de influență franțuzească elemente de modernitate absente în dramaturgia de până atunci. Bun cunoscător al high-life-ului bucureștean, F. privește critic, cu o tentă satirică, un asemenea mediu pervertit, de „vecinică desfătare”, în care inși cu ifose, nepăsători și ușurateci, se țin de intrigi, bârfe și amantlâcuri. Cu sufletul ei curat, tânăra Sanda, crescută într-un institut catolic din Franța, pare aici o rătăcită, mai ales că-i lipsește, ca dintotdeauna, afecțiunea maternă. Elena Rodan, mama austerei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
ideii-nucleu, discursul în genere toate țin de o regie a oralității. Nu o dată, discursul liric sorescian e mai degrabă expresiv decât sugestiv. Formula plăcută fantezistului în Tinerețea lui Don Quijote, în Astfel (1973) ori în Descântoteca (1976) recomandă un problematizant fără ifose; și nu o dată un "suflet bun la toate" repliat în autoironie. Oricum, dilemele existențiale își urmează cursul. Soresciana Simetrie (din Tușiți, 1970) și Drumul pe care nu l-am ales de Robert Frost au exact același nex semantic:; la americanul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
împrejurări de acest tip; pare mai „înțelept”, ca și cum ar beneficia de experiența tragică prin care a trecut înaintașul său îndepăratat, Dumuzi, tot păstor, recunoscîndu-și natura limitată, de ființă muritoare. N-avea motive săteanul să se adreseze, cu fast și cu ifose, vreunei autorități cultice, cînd se hotăra să se însoare sau să întreprindă vreo afacere, cum se întîmpla adesea la Delfi. În asemenea treburi domestice și de interes personal, îi stătea la îndemînă baba Ioana din capul satului, cu „măestriile” pregătite
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de bucureșteni năpădește crâșma lui Manaș. Cuconii dâmbovițeni veniseră în prăbușitul târg moldovenesc să-și dea examenele dreptului la facultatea din Iași, vestită pe atunci pentru mărinimia ei (de ciur spart). Auziseră de Cotnarul lui Manaș. Deci veniseră buluc, cu ifos și cu nerăbdare. Dugheana Cotnarului însă (pustie) păzea cu muștele ei, încă o păcăleală a lăudăroșeniei moldovenești, care spune mereu „am” în loc de „oi fi avut”. Strâ mbau cuc onii din nas la miresmele fără cin, uitându-se cu lepădare. După
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nu este aceea de a crea și de a impune norme, ci de a încuraja manifestarea potențialului copilului. Ar fi să ne fie mereu rușine de noi înșine... de cât de ignoranți suntem. În fond, niște plebei... (cu fumuri, cu ifose, doar zgomote false și vulgare...). Educația este un fapt pentru alienarea sau pentru lupta cu alienarea ființei omenești? Educația este un fapt pentru integrarea cu ceilalți prin respectarea normelor/regulilor sau pentru exprimarea cât mai personală, mai originală? Trăim striviți
[Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
tacit al discuției, exclamă cu surpriză: − Fir-ar să fie! Ca să vezi în ce probleme teologice ne-am afundat pornind de la un banal furt! Banal o fi, nu-i vorbă, dar mă exasperează lipsa noastră de antidot împotriva-i și ifosele nobiliare ce ne dezarmează aprioric. Ce naiba! Justiția e un dar pe care trebuie să-ți deranjezi puțin conștiința pentru a-l primi cum se cuvine. Suntem toți îngăduitori ca Dumnezeu, suntem toți victime, suntem toți vinovați: nu sunt formulele astea
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
VII a fost unul dintre cei mai populari suverani britanici și, în perspectivă istorică, unul dintre cei mai apreciați. A fost popular prin șarmul și charisma lui naturală, prin zîmbetul său cuceritor, prin comportamentul său firesc, lipsit de morgă și ifose (mai ales în comparație cu nepotul său german Wilhelm II, și chiar cu regina Victoria), cu capacitatea de a comunica cu interlocutori din toate clasele sociale și de toate etniile și confesiunile (a avut mulți prieteni evrei și catolici). Avea ușurința de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Aceste călătorii i-au stabilit reputația (de care numai bunicul său se bucurase) de prinț charismatic, șarmant și charmeur, dezinvolt, capabil să improvizeze discursuri în orice moment și pentru toate ocaziile, foarte popular (în sensul bun al termenului), lipsit de ifose și morgă, deloc scorțos, pe scurt un megastar************************. Avea să păstreze toată viața aceste calități, rare la un prinț de sînge și încă și mai rare la un rege. George V a comis greșeala reginei Victoria de a-l ține
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
cocos sau halva. Bineînțeles că, departe de a fi sentințe, aceste afirmațiuni, intenționat absurde, nu tind decât să sublinieze forța elementară a talentului, independența lui... și nimic altceva. Le-am însemnat aici, cu gândul la acei esteți incurabili, care, cu ifose superbe, simt congestii dureroase în creierașe minuscule, la auzul numelui Tănase și se înțepenesc în dispreț implacabil în fața artei sale, pentru că Tănase joacă, ceea ce joacă. Ei fac parte din categoria acelor gorile culturale, care mângâie cu evlavie capul lui Cicero
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Toată această performanță - o spune criticul - se datorează unui „personaj original”. Inteligentă, ironică, de o sinceritate stânjenitoare uneori prin brutalitățile ei, dar care nu jignește niciodată, C. este o româncă bine adaptată mentalității pariziene, o româncă fără complexe și fără ifose. SCRIERI: Studenta, București, 1954; Distanțe, București, 1962; Poezii, pref. Eugen Simion, București, 1995; Marin Preda, Scrisori către Aurora. Eugen Simion - Aurora Cornu, Convorbiri despre Marin Preda, postfață Eugen Simion, București, 1998. Traduceri: W. Shakespeare, Hamlet, în W. Shakespeare, Romeo și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
fac harnici, pe destui i-am făcut oameni. Și nu m-am bucurat de lauda lor. Și nici nu m-aștept nici măcar de la cei cu dorință de muncă și cu oarecare glagorie la cap. Parcă de la o pițipoancă plină de ifose, plătită regește am avut recunoștință la cât din suflet i-am dat ? Până la urmă: atunci când omul nu înț elege ce e munca și libertatea poate înțelege Golanul ce înseamnă MUNCA ? (MERIDIANUL, An VIII, nr.35 (661), joi, 31 august 2006
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
s-a întors acasă hotărât să se vindece, e de prevăzut că Andrei va învăța să întrezărească "eternul feminin" și în frumusețile locului, la fel cum odinioară se închina la "icoana" lui Mab ori la "feea lui Shakespeare", plictisit de ifosele prefăcutei franțuzoaice. 4.2.2. Personajul-discurs. Cristalizarea amoroasă, între spațiul public și spațiul privat Incipitul romanului regizează de fapt, prin discursurile de la cazino, apropierea dintre timidul Andrei și seducătoarea Lulù. Cei doi se trezesc la un moment dat față în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]