155 matches
-
poate Îndeplini misiunea sa de suflet, rămase pe loc, apoi o ajunse și spuse cât putu el mai convingător Încercând să-și pună În valoare ceea ce mai rămăsese din limbajul său elevat de altădată: Domnișoară Sorina, nu am nicio intenție ignobilă, nu doresc să vă pricinuiesc nici un rău, ba, din contră, poate că vin cu o veste la care nu vă așteptați! Și fără a privi fata, Începu să spună Încet, așa cât să fie auzit numai de dânsa: Aniversarea ta
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
acest lucru din motive psihologice!, rosti băiatul o frază mai eleborată care Îi oferi și o explicație cât de cât plauzibilă: Nu pot să-l trădez pe dumnealui care se poartă așa bine cu noi doi! Ar fi un gest ignobil! Era un argument dar nu și pentru o fată adusă la paroxism: Așa vrei să mă lași! Te poți considera exmatriculat și văzând că băiatul se Îndreaptă agale către ușă, Îi aruncă vorbe grele: Crezi că-ți bați joc de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
timp atât de urât. Chiar și ipostaza mea umană a început să capete înfățișare de lup înfricoșător și singuratic. Am aflat mult mai târziu că fata fusese ascunsă în lună de niște zâne binevoitoare ce o protejau de ființe la fel de ignobile ca mine. Și uite așa mi-am ratat șansa reabilitării prin iubire. Aș fi putut s-o privesc la infinit, noapte de noapte, și atunci oamenii nu ar mai fi spus că Vârcolacul mușcă din lună, iar luna ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cornul în poala ei. Aproape de fiecare dată mă întreba Licornul: Nu știi nimic de ea? De ce nu mai vine? Pe mine mă întrebi? Dacă a părăsit pe cea mai pură între ființe fără să-i sufle o vorbă, eu, creatură ignobilă, lipsită de grație și virtuți, de unde aș putea să știu??? Dau din umeri și-mi apropii fruntea de botul uscat de dor al Licornului. De vină e numai Aspida. N-ai dori să mai asculți o poveste? Dacă ai s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
o îngrozea, o dezarma cu forța ei năstrușnică și imbatabilă, cu obstinația și perversitatea ei. Intuia că mulțimile aveau acea capacitate să se transforme oricând în orice, să se metamorfozeze și să ia forme nebănuite la cel mai stupid și ignobil semnal și-atunci deveneau năprasnice și necontrolabile. La fel ca turmele de bizoni ce trec și calcă totul în picioare. Îi era teamă și de turmele de gazele cu pasul grațios. Se vede că i-ar fi plăcut o locuință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
tine. Arătai foarte bine, deși păreai puțin tensionată, preocupată de ceva. Da. Mi-amintesc că ne-am întâlnit. Am spus eu asta? Nu se mai gândise o vreme la acel mic sentiment al ei, ce s-a dovedit a fi ignobil, meschin, dureros, instalat fără pricină, în mod greșit, acolo unde de fapt nu era locul lui. Gândul la el l-am abandonat o vreme, acum sunt multe alte lucruri la care trebuie să mă concentrez; să-mi dau în cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
știa de ce, cu atât mai mult cu cât el intuia că lucrătura lui era grefată pe un sentiment mic, poate chiar cu mult mai mic decât acela despre care ei îi plăcea odinioară să creadă că fusese mic, meschin și ignobil. Așa cum stătea lungit pe-o parte într-o poziție ce lăsa să i se vadă omoplatul lui ascuțit și diform, trupul lui gol și atletic semăna cu acela al unui zeu antic deținător al destinelor, ce strângea sub brațul încolăcit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de capacitatea vechilor săi constructori, care mai apoi fusese integrată În Împărăția răului. Câte asemenea construcții subterane existau pe teritoriul Comunei? Sub câte biserici, sub câte mânăstiri se deschideau cavități asemănătoare? Lumânările din criptă atestau prezențe neliniștitoare, rituri Îndeajuns de ignobile Încât să nu poată fi celebrate la lumina zilei. Poate că și meșterul din Como luase parte la acele rituri. Dante mai făcu câțiva pași. De acum, era sigur că misteriosul vizitator fugise pe acolo. Dar era prea târziu ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
munca administrativă și activitatea politică se află necontenit pe primul plan. Pesimismul său face ravagii. Istoria Portugaliei o reduce la o "necropolă" stăpânită de "trinitatea augustă: satrapul, iezuitul și ovreiul". Totul e abominabil în trecutul patriei. Colonizarea e o serie ignobilă de crime, tiranii și demențe. Liberalismul contemporan e o agonizare fără glorie, decadența iremediabilă a unui popor degenerat. Restaurarea independenței portugheze, la 1640, a fost o greșeală fatală, pentru întreaga peninsulă. De aceea, singura scăpare este uniunea republicană iberică. Și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ANIMAL ȘI APAR PRIMELE PROBLEME Celebrul animal a avut mereu nevoie de bani. La Început, când s-a născut, acum aproape doi ani, Într-o seară de ianuarie a lui 2004, nu avea mari pretenții. Ca un pui de rasă ignobilă, se descurca din te miri ce. Îi erau suficiente alcoolul și țigările cu care Joy’s - barul pe care-l administram - Îi trata pe membrii fondatori. Joy’s (dacă sunteți În trecere prin Arad, vizitați-l, păstrați eventual un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
diviziune a preocupărilor umane în planul cunoașterii (diferențierea domeniilor, elaborarea de manuale de aritmetică, retorică, geometrie, arta picturii etc.), Protagoras îi reproșează lui Hippias, sofist ca și el, că îi obligă pe învățăcei la studiul unor astfel de discipline particulare, ignobile, în dauna artei totale, universalizante a politicii; în acest context, cunoștințele și deprinderile practice, învățarea unor meșteșuguri, profesii etc. sunt ignorate și disprețuite pentru scopul lor (câștigarea traiului zilnic), dar și pentru irelevanța lor în plan paideic: Căci ceilalți îi
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
moșie, cupoane și obligațiuni, bani lichizi) în valoare totală de trei milioane lei aur, obținută prin mijloace discutabile ("Grecii erau încă de pe vremea lui Homer șireți" comenta Maiorescu iar Mateiu nota în jurnal cu un dispreț greu reținut față de conduita ignobilă a tatei care "conta pe moștenirea averii soră-sii din care ciupise mai dinainte și pe care, ca un veritabil pungaș, o convinsese să transforme testamentul, frustrându-și proprii copii") a dezvăluit un Caragiale risipitor și lipsit de onorabilitate: "Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
propriul stat național trebuie astfel subordonată solidarității cu "statul SOCIALIST, care prin însăși natura sa nu poate avea tendințe imperialiste" (Baltiiski, 1945, nr. 255, p. 1). Pot fi tipologizate, așadar, trei ipostaze ale atașamentului față de propria țară: a) un patriotism ignobil, etnocentric, războinic și asupritor - acesta este vechiul patriotism naționalist și fascist; b) un patriotism socialist inspirat de internaționalismul proletar care îi unește pe oamenii muncii o dată în cadrele națiunilor în care aceștia lucrează, iar apoi dincolo de acestea; c) forma cea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Raybin, art. cit., p. 33. (trad. n.) 94 Ibidem, p. 19. (trad. n.) 95 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 428. 96 Priscilla Martin, op. cit., p. 226. 97 Ibidem, p. 227. (trad. n.) 42 bărbat rudimentar și răzbunător, femeia este și ea ignobilă, cioara își pierde frumusețea, capacitatea de a cânta și de a dialoga. Răzeșul este un apărător al femeii, economul un spirit refractar, antifeminist, încheie surprinzând sfaturile mamei referitoare la importanța tăcerii. Penultima povestire din cadrul capodoperei chauceriene aduce în discuție importanța
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
el fantasmează dramatic, apelând la memoria culturală a unui individ pentru care descoperirea teutonismului a echivalat cu o veritabilă găsire a Graalului. Căderea În jargonul naționalist și În excesele politice e o reacție la efeminata cultură politică franceză și la ignobilul obicei de a substitui comunicării directe, microfonul, așa cum face, Între alții, și Malraux. Dar spre deosebire de atâția dintre dușmanii sau chiar prietenii săi, el e gata, În orice clipă, să moară. Sedus de proiectul suicidar, uită și de misticismul său cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a fi, din acest punct de vedere, ideea statului minimal, deși este cert că exercițiile de limitare a puterii guvernamentale, pentru care argumentează și astăzi liberalii, sunt demne de luat în considerare, inclusiv din perspectiva periculozității subordonării descoperirilor științifice unor ignobile scopuri politice sau militare. b) Conservatorismul ca model politico-epistemic În ceea ce privește cea de a doua mare ideologie a modernității, și anume conservatorismul (ca și epistema care îi este proprie), aici problema cunoașterii este discutată în mod explicit, dată fiind regăsirea resurselor
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
care au încălcat o tradiție, pe care colectivitatea rustică o respecta cu sfințenie: buna primire a colindătorilor”. Cu obiectivitate, examinează - extrem de minuțios - faptele descolindatului, unele benigne, umoristice (autorul știa bine că realiza, totodată, un studiu al satirei populare), altele reprobabile, „ignobile răzbunări”, venind „în conflict cu cea mai elementară etică”. C. a vădit, în tot ceea ce a scris, o profundă cunoaștere a realităților etnografice din numeroase zone, acumulată prin cercetarea directă ori prin intermediari. Din bogata culegere rezultată a apărut postum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
pentru popoarele stupide, lovite de imobilism mental, cărora Dumnezeu nu le-a făcut darul funest de a gândi, de a observa, de a combina, de a inventa, de a obține rezultate mai mari cu mijloace mai mici. Dimpotrivă, zdrențele, colibele ignobile, sărăcia, inaniția sunt bunul comun inevitabil al oricărei națiuni care caută și găsește în fier, foc, vânt, electricitate, magnetism, legile chimiei și ale mecanicii, într-un cuvânt, în forțele naturii, un supliment la propriile forțe, și este cazul să afirmăm
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și anatomia unui mit cultural, ed. cit., pp. 178-206. Autorii explică foarte inteligent și motivele care au condus la abandonarea proiectului eminescian: "Lovinescu, care a abandonat proiectul ciclului eminescian când măsura ideală a devenit imposibilă, a rămas în literatură ca ignobilul explorator al mizeriilor geniului. El, care a îngropat o sublimă iluzie, a fost păstrat ca părintele unui mic personaj" (op. cit., p. 206). 222 Marian Papahagi, " Pentru o lectură "în sistem" a romanului lovinescian", în op. cit., p. 32. 223 Idem, p.
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și virtuțile cavalerului vitejia, onoarea pe care o exaltă cîntecele de gestă fiilor de cavaleri, adică tendința către formarea unei nobilimi. În secolul al XII-lea nu mai există opoziția oameni liberi și oameni neliberi, ci nobili și nenobili: acești "ignobili" șerbi, țărani liberi formează imensa majoritate a populației. Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și ai satelor Senioria rurală. Raporturile dintre feudali și masa țărănească se definesc în cadrul senioriei rurale care este dublă. Există mai întîi senioria funciară. Marele proprietar, seniorul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în locul celei dirijate -, dar parcă cele ce s-au petrecut și se petrec în stradă ne depășesc imaginația. Am fost și rămîn un ins al străzii, cu apetit special pentru forfota policromă și nearticulată a trotuarelor, continuu să perseverez în ignobila înclinație, ies mereu în stradă, să văd ce se mai întîmplă, ce nu se mai întîmplă, intru în furnicar, mai mult pentru plăcerea ochiului decît a urechii (plăcere rezervată, oarecum, profesioniștilor), mă bag între bișnițari, încerc să pricep fenomenul, îmi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
primejduiască imaginea unui oraș unic, prea puțin apărat de elanul resentimentarilor. În rest, Dumnezeu cu mila! Ce altceva e tolerarea, de către actualul regim, a grotescului spectacol cu un rege Cioabă, decît transferul aceluiași complex resentimentar, antimonarhic, antinobiliar, către o zonă ignobilă, contîndu-se pe un calcul pe cît de compromițător, pe atît de ineficace? Se înșală maeștrii diversiunii dacă își închipuie că românul de bun simț va crede în această forțare a deriziunii atît de stîngaci înscenate. Prin anii șaptezeci, peste curtea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acum, de la poarta grea, de fier, marșul diurn al aprovizionării. Din bărbatul brun-chipeș de-al'dat' ce-a mai rămas? O firavă mașinărie pe două picioare, ca de patinator fricos, nasul rasat, de boier moldovean, lavaliera, ... sacoșa. Treaba asta, oarecum ignobilă, o făcea, pînă mai ieri, doamna lui, cu naturalețea fostei fiice de grof, nesimțindu-se căzută astfel din rang. El, profesorul de marcă, ieșea și intra, pe poarta de veche feronerie, fercheș, radios, jovial. Acum? Ea Alzheimer. Dispărută total, nici măcar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îi urmează amnezia cea mai de rînd, atunci te întrebi cum procedează acești oameni de afaceri, nu cu noi, artiștii, ci chiar cu partenerii lor în domeniu. Oare întreg stratul median al societății să se bazeze pe o astfel de ignobilă conduită? Ar fi o consolare: în același perimetru, oarecum balcanic, se situa și înstăritul contemplator, de-atunci, al lui Tonitza, dar se situează și cel de azi, al lui... Val Gheorghiu (scuze pentru eclipsa modestiei). Neavenită consolare, nu? Oricum, prefer
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sufocîndu-te ca-ntr-un invers Hitchcock, unul sublin de data asta. Clic!... și fotografia unică-i gata. Bună de arătat, orgolios, amicilor (care, dezolare! îți întind și ei fotografii tot de acolo). Un pictor avantajat de reproducerea fotografică: Țuculescu. Materialele ignobile de care s-a servit freneticul artist, grăbit să spună totul pînă să-l înghită neantul, se convertesc brusc în pietre prețioase. Dali, pîndindu-ne de după o garoafă. Ochi, mustăți, favoriți: laseri hipnotici. Fascinanta și bizara Spanie. În iarnă, sînt nevoit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]