300 matches
-
la locul de muncă...La umbra acestor barăci nu te puteai răcori. În patrulaterul așezământului nu puteai distinge clar anotimpurile, pentru că nu aveai pe ce deschide ochii, decât pe cenușiul betonului armat, pătat ici și colo cu flori informe de igrasie...” (p. 22 - 23). (Și aici, evident, orice imixtiune, orice pledoarie ar fi fost nu doar superflue, ci de-a dreptul dăunătoare). Densitatea, complexitatea și profunzimea acestei cărți, pe parcursul căreia se desfășoară, într-o interferență multiplă, nenumărate destine, îndeamnă, mai întâi
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
și simplu, dragoste de viață și ambiția de a trăi demn; tata, apoi, cu un orizont cultural tulburător. Asta este de fapt casa părintească. Locuiam undeva pe „Occidentului”, apoi am locuit undeva într-un bloc, iarăși impropriu, iarăși plin de igrasie, iarăși... Copilăria mea și casele copilăriei au fost marcate de frig, am îndurat frig, asta cred că ar putea fi una din trăsăturile caselor copilăriei mele. Prieteni din copilărie am, sau... de când eram foarte, foarte tânără... și mă aflu alături de
MAIA MORGENSTERN. DISCUŢII AGREABILE (INTERVIU) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377842_a_379171]
-
tulpină Pe ochiul vindecat al singurului măr M-ai lăsat, păgână remușcare, Într-un sertar al vieții-ngrețoșat O simplă bătătură a valului de mare Peste lovita-mi lavă - vulcanul nesperat M-ai lăsat și-s moartă de-atâta viețuire În igrasia vremii m-am albăstrit de tot Dar mâine îmi voi cere - tardivă - o trăire Din care moartea ierbii să-nvie idiot Referință Bibliografică: M-ai lăsat / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1691, Anul V, 18 august 2015
M-AI LĂSAT de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372258_a_373587]
-
căsătorită; locuiește În prezent Împreună cu părinții, doi frați vitregi și o soră, mai mari decât ea; starea materială a familiei este precară, părinții fiind muncitori necalificați și neavând Întotdeauna de lucru; copiii au cameră separată, dar mediul este impropriu, cu igrasie; alimentația este suficientă, dar nediversificată, săracă În vitamine; părinții, absolvenți de școală profesională manifestă indiferență față de nivelul de pregătire al copilului, preferă ca acesta să fie util În gospodărie; la numeroasele sesizări referitoare la purtarea aparatului auditiv, deși au arătat
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
Salba fermecată (1958), înainte ca, în 1960, să i se aprobe expatrierea. Stabilit la Paris, va continua să scrie în românește. Postum, familia va edita, într-o serie, volumele Poezii (1994), Păcală (1994), Salba fermecată (1996), Jucării (1998) și romanul Igrasia (2000). De-a lungul unei bune părți a carierei sale S. își asumă concomitent ipostaze lirice diferite, chiar contradictorii. El este, astfel, poet social, care își deghizează tendenționismul în filosofie umanitaristă ori sceptică, poet intimist, apoi ispitit de experiențe moderniste
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
în trei acte Salba fermecată. Stăpân pe unelte, adesea inventiv se arată S. și în fabulele scrise în ultima parte a vieții. Din aceeași perioadă mai rețin atenția atât o suită de expresii lirice ale condiției exilatului, cât și romanul Igrasia, care încearcă să dea un tablou al vieții în închisorile comuniste, dar alunecând, după un început promițător, în istorisirea unei destul de banale escrocherii. SCRIERI: Verde Împărat și zmeii, București, [1924]; Flori și fluturi, București, [1924]; Ciufulici, București, 1927; Jucării, București
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
tâlc, București, 1957; Salba fermecată, București, 1958; [Scrieri], vol. I: Poezii, pref. Dan Grigorescu, București, 1994, vol. II: Păcală, București, 1994, vol. III: Salba fermecată, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1996, vol. IV: Jucării, pref. Simion Bărbulescu, București, 1998, vol. V: Igrasia, București, 2000. Traduceri: Paul Bourget, Răpirea, București, [1926]; Friedrich Nietzsche, Ditirambe către Dionysos, București, [1927]; Georges Duhamel, Odaia ceasornicului, București, [1931]. Repere bibliografice: *** [Camil Petrescu], „Flori și fluturi”, „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, 1924, 2; Lovinescu, Scrieri, IV, 668; I.
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
glicemie și speranță. (Comentarii feculente pe această veritabilă temă de doctorat în antropologie socială se găsesc și la paginile 444-447.) Prin trecutul lui Angelo Mitchievici șuieră fanteziile crivățului socialist. Mai sunt încă vreo câteva milioane care-și amintesc camerele cu igrasie, țevile sparte, deratizările fără efect, mirosul iute al ghenei, diminețile încolonate, norii fărbuiți și aerul toxic al platformelor industriale, apa caldă-ruginie, magazinele osificate, trenurile-marfar săgetând printre blocuri în nopțile calde de vară, somnul cu program și viețile planificate de la A
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
experiența subiectivă dată de participarea la evenimente. Aici se despică povestea mea, se divide, trece prin meioză. Deja lumea pare mai grea acum, că fac și eu parte din ea. Vorbesc despre pansamente și despre vată muiată, despre mirosul de igrasie din sălile de cinema, despre toate pisicile păduchioase și tăvițele lor Împuțite cu nisip, despre ploaia căzând pe străzile orașului, făcând praful să se ridice și pe italienii bătrâni să-și care scaunele pliante Înăuntru. Până acum n-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
tâmplărie etanșă, se micșorează schimbul de aer al încăperii cu exteriorul și dacă nu deschid geamul la intervalele de timp necesare, în încăperea respectivă se acumulează aerul viciat, cu componenta vizibilă: vaporii de apă, care condensează pe suprafețele reci, generând igrasie (mucegai pe pereți). Clădirile prevăzute cu geamuri etanșe, trebuie prevăzute și cu instalații de ventilație pentru evacuarea aerului viciat și pentru introducerea aerului proaspăt (exterior) condiționat. În încăperile în care arde gaz metan la aragaz sau la centrală termică, pentru
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
a anumitor organe, Înbolnăvindu-le!!” „Ce vreți să spuneți...?” oftă Gică Popescu care era mare amator de vinuri. „Oricum, dacă mai aveți puțin timp va rog să mă acompaniați În pivniță... Doresc să mai contractăm unele mici reparații. Un perete datorită igrasiei a aruncat jos placajul de faianță.” „În mod sigur, chiar de mâine putem Începe”se precipită Gică Popescu care de fapt nu avea un singur lucrător În subordinea sa. Mai dădu de gol un pahar cu vin, privind la Directoare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
subsol. — Richard e foarte impresionat de tine, a zis ea, în timp ce mă conducea pe scări. Nu vorbește niciodată cu nimeni despre cartea lui. M-am chinuit să par onorată. Ne aflam acum într-o cameră mare, care mirosea ușor a igrasie. Era văruită în galben șofran și er prevăzută cu un cuptor și o roată de olărit. Pe un perete erau rafturi pe care erau expuse lucrările Shebei. Nu mai văzusem ceva făcut de ea înainte. Din nu știu ce motiv, când mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
umed și prietenii calde, dimineți în care scriam la romanul meu Povestiri despre Cadmav. Dacă sunteți curioși despre el, nu îl căutați că nu s-a mișcat decât din sertar în calculator. Iarna era interioritate și peșteră. Era solidaritate și igrasie. Iarna iubeam mai mult, fiindcă altfel ne pierdeam mințile. Ce am făcut cu intelectul nostru la vremea aceea? La o altă scară, cam ce au făcut și Jowida și Walizada în Kabul. L-am folosit în subterane. Comunismul nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
falduri pe tabloul suspendat în semiobscuritate și, în mod surprinzător, această piele ridată a pânzei se suprapune cu ridurile bătrânei făurind așa, din mariajul lor intempestiv, un carnaj roșiatic și sângeriu, atins de artrită, de imprecizie, de boală, negi și igrasie, care a crescut totuși patru copii...și care acum crește din pânză, trăgându-și gama de riduri, crăpături și mușuroaie după ea, împreună cu mirosu-i murdar și bastard. O văd parcă devenind mai întâi un soi de hartă umană în relief
Absconditus. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
apoi ieși. Pica acum din promoroacă un abur ud. In dreptul Ateneului, cei doi mergeau înaintea ei. Hallipa cu pasul vânătorului ostenit de goană, care duce la culcuș prada. Eliza agățată de brațul lui Doru. târând pantofii strimți, părea prin igrasie o rață de baltă, un vânat gâfâind, cald și bleg. Amândoi ar fi vroit să ajungă. Ea stând aproape pe loc, refu-zînd sa mai înainteze, cuprinsă de nevoia poposirei, el domolindu-și graba. 129 FecoarSe dosplet.te, Conceit din muzica
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cîntărisem argumente. Mi-era frică, dar îndoielile mi se spulberau la auzul (firește, imaginar) al aplauzelor. Cel mai înverșunat atac îl îndreptam împotriva lui Fărocoastă care, avînd doar studii de patru clase primare, încasa cinci salarii. Într-o sală cu igrasie în pereții trasați cu un sinistru brîu negru, viermuiau, în numai cincisprezece bănci, copiii celor două clase comasate de el. De la ușă te izbea duhoare de viermină. Neobișnuiți să se spele, unii cu rufe urinate, alții cu capetele tunse în
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ieșeau din gură și singurul lucru pe care Îl simțea era o fericire copleșitoare și luminoasă. Noaptea mirosea a frig, din hainele fetei ieșea un iz ciudat, care pe Ectoraș aproape că Îl Îmbolnăvise cu voluptatea lui, un amestec de igrasie și de parfum ieftin de trandafiri. Nu Întâlniseră nici măcar un câine și, când Își descleștaseră degetele Înțepenite de nemișcare și de frig, ea Îl pusese să Închidă ochii și-l sărutase ușor, aproape În fugă, ca să nu-l sperie, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de sărmană să fie maghernița, Odaia maternă Are totdeauna o pernă De catifea. Grijile mari nu ajung la urechile mici, Se strâng în inima care‐ și deschide aripile ca un cântec, Peste noaptea din pântec. Undeva, în memoria vremii, Rămâne igrasia magherniței, frigul și singurăta tea, Ca un bizantin și ciudat triptic. Doar noul născut în casă cea nouă Nu mai știe nimic. Țipătul lui Cel dintâi țipăt ‐ despică noaptea în bloc, țipătul lui își face loc pe fereastră, primul lui
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
și lumina și nemurirea îți suflă-n nas, ispitindu-te cu brize prăfoase, damfuri dulcege de gunoaie, inundații de canalizări irupând prin asfaltul crăpat. Seara coboară cu roiuri de țânțari peste ghetourile de blocuri din plăci de beton coșcovit de igrasie. Umbra lui lunecă printre mașinile parcate bot în bot pe trotuare și printre mașinile hurducăind prin gropile cu apă puturoasă - Dacii concurând cu Mercedesuri fumurii și jeep-uri - sicriele de lux ale țigăniei săltând prin zarva de muzici încrucișate, revărsate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
spunea că adoră sexul acvatic și, nu știu de ce, înclinam să-i dau dreptate. Doar că baia ei avea scurgerea mereu înfundată, iar de-a lungul faianței albastre urcau spre cerul tavanului zeci de limacși. Când ploua și se făcea igrasie în dormitor, trupurile băloase ale melcilor negri spânzurau de pereții zugrăviți în calciu roz. L LIV Din beția îmbrățișărilor cauciucate și a iubirii mulatre m-au trezit remușcările pentru soarta Sabinei. Am pus mâna pe telefonul care acumulase datorii irecuperabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
tâmplărie etanșă, micșorează schimbul natural de aer al încăperii cu exteriorul și dacă nu deschid geamul la intervale de timp necesare, în încăperea respectivă se acumulează aerul viciat, cu componenta vizibilă - vaporii de apă, care condensează pe suprafețele reci, generând igrasie (mucegai). Deci clădirile prevăzute cu geamuri etanșe, trebuie prevăzute și cu instalații de ventilație, pentru evacuarea aerului viciat și pentru introducerea aerului proaspăt (exterior), condiționat. În încăperile în care arde gaz metan, la aragaz sau centrală termică, pentru arderea gazului
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
privește ironic, poate cu oarecare milă, poate chiar sarcastic, ca și cum ar fi vrut să spună: "Vă pierdeți tinerețea cu himere, vă riscați talentul încercînd tot felul de experiențe, când aveți aici, în fața voastră, aceste pete decolorate de soare și de igrasie..." Se apropiaseră de zid, privindu-l atent, concentrat, clipind uneori din ochi, mișcîndu-și încet capetele când spre stânga, când spre dreapta, ca să surprindă toate nuanțele posibile. Erau pete fără forme precise care-și modificau contururile după unghiul din care erau
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Erau pete fără forme precise care-și modificau contururile după unghiul din care erau privite. Doar crăpătura care se înălța aproape în diagonală către tavan își păstra direcția și adâncimea, oricum ar fi fost privită. - Decolorate de soare și de igrasie, repetă visător Lorinț. Atunci am înțeles. Asta a vrut să ne spună: aveți aici modelul exemplar al uniunii contrariilor, umezeala și soarele, adică Apa și Focul... - Ar fi fost prea banal. Trebuie să fie altceva. - Am citit odată o poveste
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o înțeleg. Nu mă întrerupe, te rog, adăugă precipitat, cu o bruscă exaltare în glas. Ai vrut să ne spui un lucru pe care, în ceea ce mă privește, îl știam de mult, dar nu făcusem încă legătura cu petele de igrasie de pe zid. Ai vrut să ne spui că oricând și oriunde putem fi fericiți, adică liberi, spontani, creatori. Nu e nevoie de peisaje paradisiace, nici de prezențe nobile și înălțătoare, de muzică angelică și celelalte. Aici, ca și oriunde în
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
acolo. Acolo, la Buchenwald... Dar cum să le-o arăți și celorlalți?! exclamă deodată, ridicând brusc glasul. Cum să le arăt că este aceeași lumină ascunsă pretutindeni, în toate lucrurile, cât ar fi ele de urîte? În orice pată de igrasie pe un perete în orice împroșcătură de noroi? Își auzi atunci glasul și zâmbi încurcat. Inima începu să i se bată tot mai repede, apoi, pe neașteptate, se opri, și în acea clipă îl asurzi un trăsnet nesfârșit, izbucnit parcă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]