182 matches
-
CAPITOLUL III DOCUMENTAȚIA DE ELABORARE ȘI PREZENTARE A OFERTELOR ÎN CADRUL PROCEDURILOR DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ acestea trebuie să poarte viza Inspectoratului de Stat În Construcții (serviciile regionale) În cazul lucrărilor - dar și copii după contractele menționate În declarația privind experiența sim ilară. Cu privire la declarația privind efectivele medii de personal precizăm căaceasta trebuie săse refere la ultim ii 3 ani și trebui Însoțităde C.V. - urile personalului implicat direct În executare a contractului. În cazul declarației privitoare la utilajele, i nstalațiile, echipamentele tehnice de
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
terenul ficțiunii anecdotice, pentru a savura maniera în care este țesută poanta. Imaginea exterioară a personajelor, "redingotă și barbă tunsă", precum și discursurile stereotipe, etalând o prețiozitate dogmatică, formală, care ține, de fapt, locul substanței ideatice, într-un cuvânt, comportamentul-fațadă contrastează, ilar, cu atitudinea sinceră pe care fiecare dintre cei trei episcopi o afișează, în particular gândind în cel mai pervers mod despre confrații săi. Comicul rezidă aici tocmai în această competiție a discursurilor: mai întâi, când are loc întâlnirea "în plen
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
lectorul, în primul rând, prin forța de sugestie a ficțiunii. Pamfletarul Arghezi, prin invenția personală activă, glisează în planul autotelic al literarității fie printr-un gest ritualic, în care cuvântul-demon devine forță vie, demolatoare, abreactivă, fie substituind realului-conjunctural un scenariu ilar, grotesc, absurd în maniera lui Mateiu Caragiale, ambii naturi lirice și fundamental pamfletare în opinia avizată a lui Alexandru George 222. Dacă Eminescu își concepe discursul cu o rigoare arhitecturală, luând în calcul ansamblul, proporțiile, raportul subiect/spațiu alocat, precum și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ofensiv, descalificând atât maniera tendențioasă a preopinentului de a interpreta realitatea, cât și stilul lucrărilor de specialitate, greoi și inaccesibil cititorului obișnuit. Formula aleasă de Arghezi marcă a retoricii polemice proprii, de altfel, este a diasirmului ce provoacă o ironie ilară: "Dacă așa și-a scris cărțile de istorie cum își scrie articolele de polemică, profesorul trebuie viu felicitat. E locul să i se mai creeze un institut în țară și încă unul în străinătate". Dacă ironia eminesciană traduce, de cele mai multe
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nedisimulat, îmbrăcând forma sarcasmului sau a persiflării, adică ironia romantică prin excelență, la Arghezi ironia stârnește râsul, fiind sursa unui comic de esență ludică, învecinat celui caragialian. Realității obiective, supărătoare prin injustețea recurentă, îi este substituită o alta, virtuală, amuzantă, ilară sau absurdă. În textul de față avem de-a face cu o ironie lejeră, un joc al simulării reverențiosului chiar și atunci când ambiguitatea ironiei se disipează pentru a lăsa mesajul transparent să ajungă la destinatari (preopinent și lectorul inițiat): "Domnia sa
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
tipare palpabile, cu atât parodierea lui se subtilizează, iar antrenamentul cultural al receptorului este decisiv în procesul decodării. Ponciful și pastișa devin forme ale parodiei frecvent întâlnite în discursul polemic literar, primul denunțând steriotipiile comportamentale și de limbaj ca automatisme ilare, iar cea de-a doua "divulgă facilitatea unui autor, chiar prin faptul că-l arată ca imitabil, dar nu-l distruge: e un exercițiu de stil care indică mai curând disponibilitățile critice și stilistice ale celui care pastișează"238. Autorul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de distonanța dintre formă și conținut. E o strategie prin care imitația în sine devine suficientă pentru a denunța, fără nici un alt demers argumentativ sau demonstrativ, obiectul vizat. Este binecunoscut modelul pastișei jurnalistice, în care informația fictivă devine reportaj verosimil, ilar însă tocmai prin faptul că reproduce "maimuțărindu-se" stilul și limbajul presei de senzație (Groaznica sinucidere din stada fidelității, Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila dramă din strada Uranus, Boborul! etc.). La fel, sub pretenția emfatică a redactării unui studiu doct
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Și la noi ce tragedie!". De un comic grotesc este contrastul dintre aparență și esență, care face din personaj un monstru travestit a cărui urâțenie autorecunoscută, dar ignorată, este camuflată la exterior de o vestimentație tip "dandy", de un convenționalism ilar: Ați observat vreodată ce bine îmi vine haina și cum știu să port pantalonii? Dar cravatele mele? Fularul meu, aruncat cu neglijență împrejurul gâtului, e o poemă japoneză". Dar partea cea mai savuroasă este lăsată de Arghezi la final, unde
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sarcasmul și grotescul) pentru gluma funebră, care proiectează obiectul în spațiul rizibil al "morților vii". Morții, în sine, ca eveniment tragic, nu i s-ar putea atribui note comice, decât în împrejurări extrem de bizare, cum ar fi, de pildă, circumstanțele ilare ale producerii ei, însă umorul negru arghezian parodiază moartea, prin transpunerea semnificației ei în regimul "viului". Când replică, bunăoară, unui adversar "Ziarele vă publică proza. E drept că la rubrica morților"264, aluzia malițioasă trimite la o creație anostă, care
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
remarcat că preteriția, singurul procedeu retoric în frază, atrage atenția, prin tăcere semnificativă, tocmai asupra obiectului incriminat. Nu raționamentul în sine stârnește râsul, ci semnificația vidă (de vacuitate, de nulitate absolută) a premisei sale, care generează concluzii mai mult decât ilare. Iată-le: "Prefixul arătând că acțiunea verbului se produce de cel puțin două ori, eventual de trei-patru-cinci ori pe rând, dacă separăm verbul de particula domnului Motru, constatăm că acțiunea verbului se produce o singură dată, indiferent de modulațiunile în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
chinez într-un mod sintetic, definitoriu și expresiv, scrie: "Oameni mari și moi, tari (sublinierea lui Arghezi) și înceți, neobosiți și răbdători, aceștia sunt chinezii", Arghezi, într-o manieră inconfundabilă, prelungește spre absurd raționamentul advers, înscenând, prin enunțarea pseudoprescriptivă, o ilară modalitate de identificare a chinezului: "Întâlnești un om și vrei să știi dacă e chinez? Te uiți la el ca să vezi dacă e mare, îl pipăi ca să vezi dacă e moale, te iei la trântă cu dânsul ca să constați dacă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sau incomplet, în discursul polemic, figurilor agresiunii, uzate cu predilecție în discursul pamfletar: injuria, afurisenia, imprecația, anatema sau atacul direct. E observabilă tentația permanentă a polemistului de a-și lua peste picior victimele, de a le ridiculiza, "înscenându-le" apucături ilare sau grotești și proiectându-le în situații comice diverse (sugerate fie prin fine ironii aluzive, fie prin dezvoltarea unor scenarii în care ipotipoza e la mare rang), camuflându-se, însă, strategic în spatele propriilor vorbe. Procedeul pregnant al disimulării este identificabil
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și nonaccidental" (Defays), surprinderea ridicolului acestei lumi mimetice prin revelarea "contrastului între aparență și esență" (E. Altherr), mai exact între fațada blazonată de High life bucureștean și remanența comportamentului și a limbajului neaoș de mahala, explică în mod concret efectul ilar ca descătușare de tensiune, dar și ca manifestare a sentimentului de superioritate a receptorului în stare să observe, să respingă și să sancționeze prin râsul comic abaterea și contradicția rizibilă. Cu alte cuvinte, comicul din această celebră schiță caragialiană satisface
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al revistelor umoristice și al magazinelor ilustrate, Tudor Mușatescu publică nenumărate schițe, momente și povestiri și se remarcă prin scrisorile apocrife compuse în manieră caragialiană reunite în ciclurile Doresc ca micile mele rândulețe și Post-restant. Umorul acestora, bazat pe efectele ilare ale vârtejului de agramatisme de tipul celor comise de "eroii" din comediile și schițele lui Caragiale, primește diverse irizări, inclusiv foarte întunecate. Multe epistole ilustrează, astfel, chiar umorul negru, însă în varianta benignă, din lecția însușită de la autorul nuvelei Pastramă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sintagme construite pe baza unor "etimologii populare"119 precum ,,renumerație", "scrofulos", "lege de murături", ,,fidea", ,,cioclopedică" etc., sau în cele provenite din "hiperurbanisme"120 precum ,,famelie", "nifilist", în neologisme neasimilate de tipul ,,adrisant", ,,bampir", ,,soțietate", intervin mutații fonetice cu efect ilar. Același efect e stârnit de folosirea improprie a unor termeni. Ghiță e ,,scrofulos" la datorie, Cațavencu înțelege prin ,,liber schimbist", elastic în concepții, Zița se vaită speriată că fostul soț a intenționat s-o "sinucidă", jupân Titircă Inimă Rea îl
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
spânzurat în chilia maicii Varvara. Toate încercările de a-l readuce la viață s-au dovedit tardive și deci zadarnice. Mobilul crimei sau al sinuciderii pare a fi o dragoste nefericită"145. Hazul întâmplării este stârnit nu doar de confuzia ilară între motanul Tănase Păcătosul și tânărul angrosist, dar și de mobilul presupus al crimei, insinuarea neaplicându-se defel în cazul maicii Varvara, o bătrână trecută de șaizeci de ani, chioară și șchioapă, lipsită de "nuri care să dea prilej de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
profesiunea de credință a intelectualului ca mefientul de serviciu al umanității, ele nu sunt o noutate în orizontul cultural, declinul inevitabil și aneantizarea lumii corupte și materialiste fiind propovăduit de cel puțin două milenii în lumea occidentală. Dincolo de imaginile uneori ilare prin ininteligibilitate ale unor astfel de profeți apocaliptici, de la Spengler la Evola, alteori traduse în istoria factuală prin catastrofale exerciții ale Apocalipsei, în care s-au surpat milioane de vieți, de lumi și de idei, universul se încăpățânează să existe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și o psihologie." ibid., p. 143. 361 Edward Said, Orientalism, p. 341. 362 A se vedea în acest sens valorosul studiu al Simonei Corlan-Ioan, Inventarea Africii Negre. 363 Robert Segal, Myth: a Very Short Introduction, pp. 138-142. Cazurile oscilează de la ilar la tragic: Mel Gibson este mult mai scund decât lasă să se vadă rolurile interpretate, Greta Garbo s-a condamnat la recluziune pentru a-și păstra imaginea tinereții, Robert Mitchum își implora fanii să nu aștepte strategii militare din partea sa
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de nemulțumire. Îmi amintesc cum îmi imaginasem mâna lui Stacey și inelul pe jumătate îngropat în carne. Și atunci - sunt sigur de asta -, exact atunci, pe când îmi aminteam de pielea moale și albă și de sclipirea pietricelelor albastre printre rotocoalele ilare în stil rococo, mi-am dat seama că totul se schimbase. Dispăruseră într-o microsecundă a teribilei cunoașteri toate vestigiile așa-ziselor sentimente paterne pe care le proferasem în cazul acestei fete. Dispăruseră, pentru a fi înlocuite în aceeași clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
cea mai blîndă nuanță de ironie În glas. Încurcat, Jim lăsă capul În jos. CÎt fusese bolnav, Încercase În mod greșit să o mituiască pe doamna Vincent cu promisiunea unei recompense, dar Îl intriga faptul că ei i se părea ilar refuzul de a ridica măcar un deget ca să-l ajute. Jim ezită, Înainte de a părăsi camera. Locuise cu doamna Vincent aproape trei ani și Încă Își dădea seama că o place. Era una din puținele persoane din lagărul Lunghua care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
mai mult!) și inerția eternă a birocraților, conflict care se rezolvă în favoarea celui dintâi. Era, cumva, în publicarea acestor nuvele, ascunsă, ironia sarcastică a lui Ion Micu? Desigur, fiindcă nu puteam să-mi închipui că i-ar fi plăcut acești ilari continuatori ai lui Slavici și Rebreanu, dar asta numai pentru că eu îl cunoșteam, ce trebuiau să creadă însă cititorii care nu știau că redactorul șef al acestei publicații e un om atât de subtil încît publica aceste texte ca să-i
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
moldovenească). Faptul că prima disciplină din planurile de Învățămînt ale școlilor din Uniunea Sovietică era, În anii ’80 și la Începutul anilor ’90, limba și literatura rusă Începuse a fi considerat normal, dar că următoarea disciplină de Învățămînt era era ilar, căci, dacă există limbă maternă, o astfel de literatură este de neînchipuit. Nu e de mirare că uriașa descătușare de energie din Basarabia În anii ’80 și continuată În anii ’90 a avut ca principal element coagulant dreptul la cultivarea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
o realitate diferită de limba română, aceeași persoană a publicat, de data aceasta cu numele său adevărat, Vasile Stati, Dicționar moldovenesc - românesc, Chișinău, 2003. Mai rămîne acum să traducă și opere ale unor scriitori români În limba moldovenească. Lucrul pare ilar, dar se spune că prin anii ’50 se făcuse propunerea ca unele dintre operele lui Mihail Sadoveanu să fie traduse În limba moldovenească, fapt care a atras reacția autorului: Auzi, mișeii! Să mă traducă pe mine În limba mea! Într-
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de guverne care îi chemau pe capitaliști pentru sprijinirea lor. Astfel, dovezile istorice indică primatul politicii asupra economiei și faptul că „domnia omului de finanțe... asupra politicii internaționale” este, într-adevăr, după cum spune profesorul Schumpeter, „o poveste jurnalistică, contrazicând aproape ilar faptele”11. Departe de a fi instigatorii, capitaliștii ca grup - în afara unor indivizi - nici măcar nu au fost susținători entuziaști ai politicilor imperialiste. Literatura și politicile grupurilor și partidelor politice reprezentând elementele capitaliste în societățile moderne sunt o demonstrație a opoziției
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
s-a degradat și urâțit într-un asemenea hal încât și indignarea apare ca o glumă tristă și o formă de autodistrugere. Mirel Vara anului 2006, Câmpina Vizita unui fotograf francez într-un mic oraș de provincie poate provoca situații ilare, de neînțeles pentru o minte occidentală, bine antrenată să înțeleagă lucrurile logice, comprehensibile și mult mai greu deprinsă cu felul românesc de a manevra și interpreta realitatea. Fotograful reprezenta o prestigioasă Societate de Geografie, care dorea să realizeze un alt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]