3,832 matches
-
Titulescu le-a dat ambasadorului Marii Britanii la Lisabona. Prin grija acestuia, cele cinci valize au ajuns În mâinile doamnei Titulescu. După ce Titulescu a murit la Cannes, În 1941, văduva sa le-a remis lui Gigi Nenișor, nepotul direct al ilustrului diplomat, cel mai apropiat membru al familiei. Ulterior, acesta a declarat că una din valize i-a fost furată la Viena. Șeful serviciului secret francez al vremii a afirmat, Însă, că Nenișor dăduse această valiză - cea care cuprindea prețioasele documente
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
alți interlocutori ai mei, n-ați aruncat nici o piatră spre grădina țării noastre... Știu la ce vă gândiți, la românii care ne fac de râs În străinătate. Dar ce Înseamnă aceștia În raport cu un popor care a dat omenirii atâtea nume ilustre? Nimic altceva decât pleavă. Pleavă au și alte popoare, care, firește, ca și noi, se rușinează de ea. Dar pleava e trecătoare, o zboară vântul. Ce contează - și ce rămâne - e trunchiul teafăr al nației, nu frunzele Îngălbenite care se
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
și europene și nici printre cele 60 de manuscrise ale mănăstirii. Cea mai importantă descoperire din fondul sinait îl privește pe protopsaltul, caligraful și creatorul de cântări în notație psaltică Neofit Ivanovici - Iovanovici (1812 - 1897), fiind, deci, unul dintre contemporanii ilustrului protopsalt Dimitrie Suceveanu, a cărui personalitate am reconstituit-o în anul 1995<footnote Vasile, Vasile - Protopsaltul Dimitrie Suceveanu (1816 - 1898), în: Byzantion, vol. I, Iași, Academia de Arte “George Enescu”, 1995, pp. 9 - 56; Idem Dimitrie Suceveanu și desăvârșirea procesului
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
grecesc - românesc 680 un Heruvico-Chinonicar; Manuscrisul grecesc - românesc 2434 Anthologie musicească, ambele scrise pentru Mănăstirea Ghighiu și Manuscrisul grecesc - românesc 3552Tomos al Anthologhiei, scris pentru cântărețul Isaia de la Mănăstirea Căldărușani, astfel că manuscrisul sinait completează lista documentelor rămase de la acest ilustru psalt, „muzician remarcabil (...) bun profesor și un bun cântăreț bisericesc, stimat în toate straturile sociale ploieștene (...) un bun și talentat copist caligraf”<footnote Ionescu, Gheorghe C. - p. 120 footnote>. A devenit un dascăl de mare autoritate a Școlii de cântăreți
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
creațiile lui Dionisie Fotino, Petru Efesiu și Macarie Ieromonahul reprezintă valori ce reflectă puternicele legături ale mănăstirii cu așezăminte monahale ca cele din Athos, unde au ajuns prețioase documente muzicale sau Mănăstirea Neamț, de unde au ajuns la Sinaia creații ale iluștrilor psalți ai acestei vetre muzicale, dovezi ale iradierii concomitente cu curentul paisian a elementelor muzicale specifice. Investigarea lor va aduce elemente noi și prețioase pentru istoria muzicii românești.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Rezultatul sonor însă, este cu totul diferit. Baza de plecare este, întotdeauna, aceeași. Concepția dramatică ce vizează în egala măsură cuvântul și sunetul, are aceleași principii. În multe dintre paginile lui, Puccini privește înapoi, către Verdi, se inspiră din modelul ilustrului său contemporan și face astfel cuvenita reverență respectuoasă, recunoscând geniul înaintașului său. Asupra acestor momente vom insista. Până atunci însă, trebuie arătat contextul și vecinătățile teatrului muzical universal în care se află cei doi compozitori. Această privire sintetică, din perspectiva
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
propriile lucrări. La rândul său, G. Verdi a reacționat atunci când pe firmamentul teatrului muzical italian apare noua promisiune - Giaccomo Puccini. Relația lor însă nu a fost strânsă. G. Verdi s-a dovedit atent și generos iar G. Puccini preluând inovațiile ilustrului său predecesor, i-a recunoscut acestuia meritele incontestabile. Atât prin vorbe dar mai ales ... prin fapte. Se pare că G. Puccini a avut primele contacte cu creația verdiană în locurile de baștină. La Lucca, orașul în care s-a născut
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Cernăuți sună înfiorător: ,,Astăzi, alte drumuri îi poartă pe intelectualii din Moldova spre Europa, noi rămânând cu tristețile și nostalgiile bucovinene, dar, totuși, bucuroși că Ziua orașului Cernăuți de la Alexandru cel Bun își are începutul”. Pornind de la afirmația aforistică a ilustrului savant Nicolae Iorga, enciclopedist din stirpea lui Dimitrie Cantemir și Bogdan Petriceicu Hasdeu, conform căruia: Adevărul e pretutindeni, dar nu-l cunoaște decât acela care îl caută” -, Maria Toacă trece, în al doilea său pilon de temelie, Urme de lacrimi
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
l-a găsit la Conferința Inter-universitară din București, la care participa în calitate de rector al Universității din Cernăuți (...) Peste un an, savantul și-a găsit locuința devastată și biblioteca risipită. Dar acestea n-au fost cele mai mari pagube suferite de ilustrul cărturar, căci în curând aveau să-l năpăstuiască altele mult mai grave - pierderea universității, a publicațiilor sale dragi Junimea Literară, Glasul Bucovinei, Codrii Cosminului, dimpreună cu tipografia, editura și librăria din fosta capitală a Bucovinei”; 5. ,,Invocând acea perioadă de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Pătrășcanu 27, îi trimite chiar și ziarul unde a fost publicată această traducere a lui Eminescu, sub titlul ”Obsesiune”. Astfel, la 15 februarie 1900, un cititor curajos, care semna ”Al dumneavoastră admirator, D.D. Pătrășcan, Bacău, România, Europa”, trimitea o scrisoare ”Ilustrului domn” Mark Twain, în limba franceză, mărturisindu-i că a învățat limba engleză, fiind printre puținii cunoscători ai acestei limbi în România, pentru a putea citi în original lucările scriitorului. Inițial, opera acestuia îi era accesibilă tânărului băcăuan prin intermediul unor
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
sau străini care trăiesc în afara țării. Noua ProVincia Corvina practică o literatură sans frontières. Este foarte greu, dacă nu chiar imposibil să spui care text este mai interesant sau mai bun, sau să selectezi un articol în favoarea altuia. Semnăturile sunt ilustre, materialele reprezentative și de primă mână. Se promovează opera unor scriitori din Ardeal cum ar fi: Aurel Pantea, Cornel Nistea, Ladislau Daradici, Constantin Stancu, se prezintă mereu materiale din bogata arhivă a revistei. Fiind în primul rând poet, e normal
Revista hunedoreană NOUA PROVINCIA CORVINA [Corola-blog/BlogPost/93968_a_95260]
-
ar fi meritat cu prisosință locul și titlul de academician. Cu adevărat o uriașă pierdere pentru istoria și cercetarea românească. Fie-i pe veci lumina de odihnă și cinstire! Gheorghe Buzatu (1939-2013) - Știința istorică româneasca pierde una dintre cele mai ilustre personalități Gen. (r) prof. univ. dr. Vasile Cândea - Presedintele Academiei Oamenilor de Știință din România În ziua de 20 mai 2013 a încetat din viață Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România. Gheorghe
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
a secției de științe istorice și arheologie, precum și participările sale pline de substanță la simpozioanele și congresele științifice ale Academiei Oamenilor de Știință din România. Prin fulgeratoarea moarte a domnului Gh. Buzatu, știința istorică româneasca pierde una dintre cele mai ilustre personalități, iar Academia Oamenilor de Știință din România un membru valoros și extrem de activ. Gheorghe Buzatu - un mare istoric și patriot român - Prof. univ. dr. Ioan Scurtu Veste morții lui Gheorghe Buzatu, în ziua de luni 20 mai 2013, m-
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
a ținut atât de mult și pe care îl va sluji și în continuare, nu numai dintre îngeri, dar și prin opera colosală pe care o lasă urmașilor, pe pământ. Personal, încerc multe și diverse sentimente. Am amintirile mele despre ilustrul profesor. Discuțiile și corespondența purtate sunt mereu vii. Când am primit vestea cea tristă, într-o unitate scurtă de timp, toate mi s-au rederulat prin memorie. Chiar și fapte pe care nu mi le mai reamintisem de multă vreme
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
să se regăsească în Panteonul marilor oameni se știință ai Țării, pe care a iubit-o și respectat-o cum numai el a știut. Ar fi o initiativa deosebita ca Institutul de Istorie al Academiei de la Iasi sa poarte numele ilustru al Profesorului Gheorghe Buzatu. Dumnezeu să-l odihnească și să-l aseze în locul ce i se cuvine. O viață dăruită istoriei adevărate a românilor. Veșnica pomenire, domnului profesor de identitate națională! - General (r) Aurel Rogojan Omul care s-a înălțat
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
precum și pe cea de director al Centrului de Istorie și Civilizatie Europeana al Filialei Iași a Academiei Romane (din 1992). In legislatura 2000- 2004 a fost senator al României. Inainte de toate, istoricul Gheorghe Buzatu a fost un spirit temerar. Un ilustru cavaler al istoriei naționale, profesorul univ. dr. Gheorghe Buzatu s-a ridicat la Dumnezeu, întru slăvirea neamului său. Luni, 20 mai 2013, marele dascal de identitate națională și permanentul competitor în lupta pentru adevărurile incomode ale nației sale a căzut
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
care, în general, e un admirabil stilist, pateticul său realizându-se printr-o scriitură netă) este dialogul din 21 septembrie cu Ilya Ehrenburg, mare oaspete sovietic al Bucureștiului din toamna lui 1945. Discuția are loc pe un fond de oboseală, ilustrul Ilya (de o impecabilă curtuoazie occidentală) fusese mult solicitat; chiar primindu-l în camera sa de hotel, el îl roagă pe vizitator să aștepte transcrierea unui poem promis altui gazetar bucureștean. Ehrenburg și Paraschivescu au vorbit "poezie, traduceri și diverse
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
bun și cu Marcel Iancu, un împătimit pictor "constructivist", I. Vinea devine unul dintre promotorii modernismului nostru extremist cu vad bun în propria-i revistă Contimporanul, apărută zece ani mai tîrziu, în 1922. Aici se regăsesc grupate numele unor colaboratori iluștri, printre care T. Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, N. D. Cocea (de la care Ion Vinea preia în 1930 directoratul Faclei), dar și Paul Eluard sau Louis Aragon. După publicarea incendiarului Manifest activist către tinerime în 1924, prestigiul revistei crește, ea
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
cerută de cugetul tău, Rabbi, cel care mă iubești ca pe un ciob de cer și mă ții în lumina ochilor tăi cum o cămașă de forță peste înfățișarea adevărată a lucrurilor și stau în palma Dumnezeului celui viu și ilustru încăpînd toată în confuzia cosmogonică de după înălțare, și sînt pusă ca priveliște în mijlocul ocărilor în plumb de cuvînt hipnagog și stau de vorbă cu vocea ta, Rabbi, gîndind la fel cum orbecăiesc prin plaur alveolele liniștii, și mănînc miez de
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
acestea, după "da"-ul lor, sunt trei (în, desigur, scrierea lui Dante): limba de oc, adică occitana (care se mai cheamă provensală); limba de oïl (devenit oui), franceza; limba de sì, în fine, — italiana. Italia însăși e, de altfel, după ilustrul florentin (cf. Inf. XXXIII, 80) "șilț bel paese là dove il sì suona", — "frumoasa țară unde sì răsună". (Limbă de sì, spaniola e amintită doar în treacăt, iar portugheza, ignorată). riginea celor trei "da"-uri e, bineînțeles, limba latină: oc
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
cufunda în textul aleatoriu și infinit al vieții din jur, pînă la urmă tot cartea rămîne ultim recurs. Cutare eveniment neprevăzut, cutare persoană pe care abia am cunoscut-o, cutare răsturnare de situație tragică ori comică îmi evocă, invariabil, modelul ilustru preexistent în vreo carte, de preferință în literatură. Fac parte dintre cei care pentru a înțelege, pur și simplu, o circumstanță nouă trebuie să o raporteze la cartea în care ea se afla deja consemnată scriptic de un autor celebru
Preambul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/13361_a_14686]
-
This is my private opium den. - And where’s the opium then? - I am the only possible. Doar omul se poate lăsa pe sine moștenire. Doar noi putem instaura muzee în care chiar gîndurile noastre să fie prețoasele relicve. Moaște ilustre sau anonime - toț avem același drept de a lansa o sticlă în ocean. Să ne însemnăm cu totul. Să ne transpunem hîrtiei. Și să fim recunoscători, căci un Dumnezeu atent și onest ne va fi promis eternitatea și fără pic
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
Sorana Gurian este urmărită pentru o serie întreagă de excrocherii și falsuri săvîrșite în numele unor miniștri. Acum Sorana Gurian ascunsă de teama poliției a apărut la... «Universul», unde semnează pe pagina I-a articole de politică externă. Mai aflăm că ilustra colaboratoare a «marelui ziar românesc» încasează diferite sume de bani de la oameni cărora li s-a rechiziționat automobile. Agenta Gestapoului de ieri se dă azi drept «om al Comandamentului Sovietic». Ce are de spus d. Lugoșianu?"25 "Demascarea" aceasta este
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
pe baza unui articol de modă publicat de Sorana Gurian în "Femeia și căminul". A urmat apoi o altă "demascare": Pînă mai ieri revista ș"Femeia și căminul"ț se bucura și se mai bucură și astăzi de colaborarea unei ilustre gazetare, romanciere și patroane de bar."42 (Acuzația nu era nemotivată. Cella Serghi relatează în cartea ei episodul: "șSuccesul literarț n-a împiedicat-o să deschidă, într-o magazie pe marginea mării, la Mangalia, un bar, apelînd la toți prietenii
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
mistificare. Lipsa de respect pentru valorile consacrate ale literaturii universale este limpede. Să mai adăugăm detaliul reprobabil că autorul face comerț cu titlurile, le împrumută prietenilor și apoi le ia înapoi (probabil cu dobîndă) căci nu degeaba compară Simion {tefan, ilustrul nostru înaintaș, cuvintele cu banii. De exemplu prozatorului Costache Olăreanu îi împrumută “Nesfîrșitele primejdii”, titlu de care acesta, pe bună dreptate, nu are nevoie și pe care i-l înapoiază lui MHS după cîțiva ani. Cartea merită citită măcar pentru
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]