496 matches
-
s. Bălan și la sud-vest cu sectorul nr. 1 al moșiei Cucueți. Semnele de hotar șunt bine vizibile. Suprafață sectorului conform planului elaborat în 19100 este de 386 des. 2200 sajini, dintre care pămînt arabil - 312 des. 880 saj p; Imașuri - 69 des. 288 saj. p.; Sub iazuri - 3 des. 1792 saj. p.; Sub drumuri - 1 des. 1640 saj.p. Acest sector a fost în arendă de la 1 martie 1897 - 1 martie 199 la locatarii s. Sturzeni și s. Bălani pentru
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
dinspre Rucșin. A intervenit Batalionul 9 Vanatori de Munte și a restabilit situația. Astfel, la ora 20:00, Batalionul 16 a intrat în partea de sud a pădurii Hotin, urmat aproape de Batalionul 9. Detașamentul "Ciubotariu" a înaintat pana pe Dealul Imașului, unde a surprins o coloană sovietică în retragere. În timpul nopții, pozițiile detașamentului au fost puternic atacate de infanterie sprijinită de tancuri, dar a rezistat, blocand o eventuală cale de repliere spre sud-est. Pe 7 iulie, pe o ploaie torențiala, luptele
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
nr. 1872/1042 în ziua de 22.04.1942 oră 11:00 în sediul Ocolului Agricol Rîșcani s-a ținut licitația publică pentru darea în arendă pe anul 1941/1942 a terenurilor rimase de urma împroprietăririi: Cucueții-Vechi - 0, 7989 m.p., imaș. În anul 1942 a fost elaborată o lege prin care s-a impus de a alege în fiecare sat paznici agricoli. Astfel prin deciziunile Președintelui comitetului agricol comunal al comunei Sturzeni, plasa Rîșcani jud Bălti, Dumitru Cociufli din 11 mai
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
7 văduve, 28 burlaci, în total 112 bărbați, satul era amplasat pe moșia mănăstirii Sfântul Spiridon din Iași, și deținea 60 fălci de seliște, 650 de fălci de fâneț, 450 de fălci de terenuri arabile și 600 de fălci de imaș. După 1818 Slobozia-Bălți devine centrul administrativ al volostei (plasă) cu același nume . Satul se afla la o distanță de 2 km de vatra orașului Bălți. Până a se construi calea ferată (1894) Slobozia-Bălți era separată de Bălți, mai târziu, la
Slobozia, Bălți () [Corola-website/Science/322899_a_324228]
-
Soroca era unul cu bunăstare înaltă. S-au înregistrat: 2 preoți, 1 dascăl, 1 pălămar, 3 mazili, 68 de gospodari , 5 văduve, 11 burlaci; în total - 86 de bărbați, 5 văduve. Moșie răzeșească și avea 300 f. fînaț, 400 f. Imaș, 300 f. pămînt arabil, 1 iaz cu pește și cu moară. Localitatea ocupa 50 de fălci. 1837. Țăranii cei mai în vîrstă Ștefan Bostan, Lupu Titelea, Ion Titelea, Ion Ghervas, Catan, Nicolae Nastase au declarat în fața comisiei județene că nu
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
alipirii (Anexarea) Basarabiei de Rusia, moșia Condrătești aparținea răzeșilor. Adminstrativ aparținea de județul Iași și în sat locuiau: doi dascăli, 48 mazili (răzeși), 6 ruptași, 19 gospodării de săraci, 10 burlăci, în total 85 de bărbați . Pămînt arabil, finețe și imașuri satul avea îndeajuns, avea pădure-codru, 21 de vii, 24 de livezi, a răzeșilor și două mori de vânt. La recensămîntul, din 1817, sătul a fost clasat la categoria G- săraci. Peste aproape o sută de ani, în 1904, în sat
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
303 bărbați și 308 femei). În periada anilor 1848-1849 satul a înregistrat 6 ani nerodnici și puțin roditori. Locuitorii satului sînt nevoiți să împrumute de la stat, prin organele zemstvelor, produse alimentare. Pe măsură ce sporea populația creștea suprafața pămînturilor valorificate, care reprezentau imașuri nefolosite. Sectoarele răzeșilor se micșorau din cauza diviziunii între urmași, iar o mare parte din aceste pămînturi cădeau în posesia negustorilor, fiindcă o parte din răzeși, din lipsă de finanțe, le vindeau și plecau pe pămînturile boierești, mănăstirești sau ale satului
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
cu nume mare. Suprafață e de 745 km pătrați. Ultimul recesamânt din 2008 a arătat că populația a crescut până la 15 000 de oameni. Cricova e plasat pe platforma Moldoveneasca 1000-2000 m, în valea râului Ichel. Aici se întâlnesc livezi, imaș, pădure, câmpii. Solul predominant e cernoziom humificat slab și cele levigate. Climă este temperat-continentală, verile sunt calde și uscate iar iernile reci și blânde. Aici sunt diferite instituții administrative că școlii: școală rusă nr.77; liceul teoretic "A. Mateevici"; școală
Cricova () [Corola-website/Science/305088_a_306417]
-
oferit de Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor și Casa Națională de asigurări de sănătate) pentru cel mai bun chirurg. Peste doi ani primește premiul pentru "Cel mai bun medic chirurg pentru anul 2006" în urmă cercetării sociologice întreprinse de CURS, TNS-CSOP, IMAȘ și INSOMAR și reprezentând opinia medicilor chirurgi români la gala “Zece Pentru România”. În 2007 a câștigat Premiul I, acordat de MECT - ANCS, pentru Proiecte de Cercetare-Dezvoltare Complexe, aria tematica - Sănătate, 2007. În transplantul de organe Prof. Dr. Irinel Popescu
Irinel Popescu () [Corola-website/Science/305351_a_306680]
-
școală evreiască a fost construită în 1922-1924. În ea învățau 22 de elevi. La începutul secolului XX localitatea prosperă vădit, doar în vecinătate funcționa cu succes calea ferată Basarabeasca. În 1910 în casele unor negustori apare telefonul: Merimski, Okulis, Andelman, Imaș, Țuker. La 5 decembrie 1912 a fost deschisă o sinagogă, ravin fiind numit doctorul Boris Sverlov. Își construiesc și creștinii ortodocși o biserică, după ce Grigore și Vasile Demeșliev au fost să îngenuncheze în fața țarului Rusiei și li s-au dat
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
a fost redeschisă. Satul Mihaileni este situat pe două dealuri destul de pieptișe în lungul alhiei rîușorului Ochiul- Alb. Perimetrul moșiei satului se întinde pe o distanță de 39 km 388 m, cuprinzînd în suprafață totală 6091 ha de pămînt arabil, imașuri, terenuri povîrnite, care nu sînt folosite în scopuri agricole. Pe moșia satului mai sînt lacuri artificiale cu oglinzile apei destul de mari. Are hotare comune cu moșiile Stiubeeni, Ciubara, Baraboi, Ochiul-Alb, Ramazan, Riscani și Vasileuti. Pe aceste locuri au fost descoperite
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
ha). În urma reformei agrare de după Primul Război Mondial au fost expropriate 648 de ha teren arabil, proprietarului rămânând restul de 279 ha. Moșia Solești avea în 1940 o suprafață de 748 ha, dintre care 583 ha teren arabil, 66 ha imaș și 99 ha fâneață, pentru ca în 1949 să mai cuprindă doar 49,200 ha de pământ, din care 31,5 ha teren arabil, 2,41 ha grădină de zarzavat, 1,41 ha fâneață, 2,90 ha livadă, 4,24 ha
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
perioada 1990-1996 a fost Președinte al Consiliului Fundației Soros. A început să activeze în domeniul marketingului ca Director de marketing al firmei DANTE HD. În 1992 a fondat alturi de alți colegi sociologi și statisticieni Institutul de Marketing și Sondaje IMAȘ, una dintre primele firme de cercetare private în domeniu, pe care a condus-o până în 2003. În 2001 este numit Șeful "Grupului independent internațional pentru analiză sistemului de adopții" format la cererea Uniunea Europeană și că o condiție pentru aderarea României
Alin Teodorescu () [Corola-website/Science/305280_a_306609]
-
înscris în Partidul Social Democrat și a inițiat o profundă reforma organizațională a partidului (?!). În perioada 2004 - 2008 a fost deputat PSD de Brăila în Parlamentul României. Din 2008 s-a retras din viața politică și s-a întors la IMAȘ unde derulează în continuare o activitate de cercetare. Este membru al "Asociației Române de Sociologie" (ARS), al "Asociației Române a Profesioniștilor de Relații Publice" (APRP) și al "Asociației Române al Cercetătorilor de Marketing", precum și a "World Association of Public Opinion
Alin Teodorescu () [Corola-website/Science/305280_a_306609]
-
Costuleni este un sat din raionul Ungheni, situat la 18 km de orașul Ungheni, pe șoseaua Ungheni-Nisporeni, și se întinde pe 2911 hectare (împreună cu terenul agricol, păduri și imaș). Spațiile locative cuprind doar 121 ha, imașului îi revin 314 ha, terenului agricol aproximativ 2000 ha, iar restul terenurilor silvice. Sunt înregistrate 1200 de case în care locuiesc 3410 persoane (oficial, aproximativ 200 sunt plecate peste hotare), dintre care 1902
Costuleni, Ungheni () [Corola-website/Science/305221_a_306550]
-
Costuleni este un sat din raionul Ungheni, situat la 18 km de orașul Ungheni, pe șoseaua Ungheni-Nisporeni, și se întinde pe 2911 hectare (împreună cu terenul agricol, păduri și imaș). Spațiile locative cuprind doar 121 ha, imașului îi revin 314 ha, terenului agricol aproximativ 2000 ha, iar restul terenurilor silvice. Sunt înregistrate 1200 de case în care locuiesc 3410 persoane (oficial, aproximativ 200 sunt plecate peste hotare), dintre care 1902 de sex feminin, respectiv 1508 de sex
Costuleni, Ungheni () [Corola-website/Science/305221_a_306550]
-
199 m; Nr de locuitori 257 Numere de casă 97 Case locuite 71 Toponimie, părți de hotar: La cruce, la piatră, Hodai,urmele unei construcții, există o fântână artezian, Rovina,Satescu, Râturi, la Cris, în Sălci, Zoampa, Lalascu(dealul din imaș), Târși(pădurice), Plopi(pădurea orașului Beiuș), Zăcătoare, Topili(pod), la Fântână Foarelui-faurului-, Vale-Lata, Valea Bicii. la Fântână Foarului (și nu Foarelui), Florescu, Dealul Morii, Bereag, Prunduț, Sub Ciuceti, La Vale, Omezău. (Frentiu Titus) Satul: Sat de forma pătrată , cca 150
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
De fapt în sat nu există decât un fierar și un cizmar (care a fost tatăl meu, dar care mai mult cârpea decât confecționa) și un măcelar (mosul lui Miron) care avea o măcelărie (Misărniță) lângă drumul mare vis-a-vis de imaș și drumul care merge în râturi și acolo vindea numai joia când oamenii veneau de la târg de la Beiuș. (Frentiu Titus) - 1958 În timpul lucrărilor de modernizare a drumului național Oradea - Deva în zona sub Piatră și la Cruce până la drumul de
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
difuzate la 20.00, sunt prezentate de Cristina Gheiceanu prima în discuție. Principalul buletin de știri, cel de la ora 20.00, cu Angela Gonța, este cel mai urmărit program de știri în Chișinău, potrivit unui sondaj de audiență realizat de IMAȘ Chișinău, în octombrie-noiembrie 2012 . Datele studiului, efectuat după metodă day-after recall, arată că aproximativ 300 de mii de moldoveni urmăresc în fiecare seară buletinul de la ora 20.00. În mediul urban, PRO TV Chișinău ocupă poziția a doua că audiență. Circa
ProTV Chișinău () [Corola-website/Science/306787_a_308116]
-
moldoveni urmăresc în fiecare seară buletinul de la ora 20.00. În mediul urban, PRO TV Chișinău ocupă poziția a doua că audiență. Circa 11 la sută dintre oamenii care se uită la televizor în prime-time, urmăresc programele PRO TV Chișinău, potrivit studiului IMAȘ. PRO TV Chișinău a fost singurul post de televiziune care a transmis în direct protestele de la Chișinău din 2009 pentru posturi de televiziune străine. Associated Press a preluat semnalul satelit difuzat de PRO TV Chișinău chiar din fața sediului Parlamentului, atacat în acel
ProTV Chișinău () [Corola-website/Science/306787_a_308116]
-
12.03.1946, conform actului de transmitere din 08.03.1946, între mănăstire și sanatoriul de tuberculoză “Vorniceni”, s-a decis: “De a transmite sanatoriului 1 ha - pămînt arabil; 20 ha livadă; vie - 4,5 ha; grădină - 1,5 ha; imaș - 30 ha; total - 59,2 ha. Din ordinul nr. 1, cu aprobarea mănăstirii se transmite țăranilor din s. Ciuciuleni pămînt arabil 50 ha; vie - 5 ha; livadă - 15 ha. Cu consimțămîntul mănăstirii se transmite întreprinderii cooperatiste “Timoșenco” din s. Ciuciuleni
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
sat înstărit ce avea 2 preoți, 1 dascăl, 1 pălămar, 157 de gospodării, 13 văduve, 29 de burlaci (în total 194 de bărbați). Krupenski deținea 550 de fălci de fâneață, 500 de fălci de pământ arabil, 350 de fălci de imaș, 1 heleșteu, 1 moară, 3 livezi. Ralli avea 750 de fălci de fâneață și 300 de fălci de pământ arabil. Teritorial satul aparținea Ocolului de Mijloc, Ținutul Hotin. Ulterior Corjeuții devin proprietatea generalului I. Nicoriță. Se presupune că în acea
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Frumușica, județul Botoșani. 42. Riedel Hortensla Iovanca, născută la 5 decembrie 1975 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Totovici Radu și Rozenberger Maria, cu domiciliul actual în Germania, 95180 Berg, Hadermannsgrun 31, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Str. Imașului nr. 2, bl. 2, sc. B, ap. 17, județul Arad. 43. Stavila Simion, născut la 12 septembrie 1927 în localitatea Jora, România, fiul lui Stavila Ananie și Arefa, cu domiciliul actual în Suedia, 63345 Eskilstuna, Arbygatan 11, leg. 111, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
bunul-plac a diferitelor categorii de funcționari administrativi și judecătorești și la discrețiunea proprietarului, arendașului, a speculantului de la țară, la care e nevoit a se adresa în caz de trebuință. Și trebuințe sânt multe. Fostul clăcaș, neavând, în urma promulgării legii rurale, imașul trebuitor pentru nutrirea numeroaselor sale vite - și în vite consistă avuția principală a săteanului - neavând lemne pentru ars, neavând bani spre a plăti impozitele, neavând în urma unei recolte rele nutrimentul necesar pentru dânsul și pentru familie, el a trebuit să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bată". Mihai Beniuc, prezent la Iași în 1954, ține să atragă atenția autorilor autohtoni că "literatura realismului socialist se face cu ordine și disciplină". Între timp, "Iașul Nou" se transformă, în august 1954, în "Iașul literar", supranumit, nu fără ironie, "Imașul literar". În 1956, o poemă adecvată publică la Iași Tudor Arghezi, Cultură: Cînd am făcut atîtea școli/ Am înțeles să iasă avocați,/ Contabili, ofițeri și doctori pentru boli,/ Dar nu avem nevoie de prea mulți învățați.// Mai multă carte duce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]