496 matches
-
Diana, dar și Soarele, se cânta și se dansa, iar după trecerea Sânzienelor, coronița se păstra atârnată de derigii casei sau se arunca pe acoperiș de către fete ca să afle când se vor mărita. Sărbătoarea se ținea și noaptea, când, pe imașul satului, se făceau focuri și se sărea peste foc, în ideea purificării. Într-o perioadă mai veche se făceau roți de focă (roți obișnuite de care erau legate paie) și li se dădea drumul de pe dealuri spre sat, imaginând rostogolirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și flăcăi de însurat. Muzica era asigurată de o cobză, țambal și vioară - instrumentiștii erau țigani. Se aplicau penalizări celor care nu primeau cu „vălăretul”, în sensul că nu erau primiți la hora satului în duminica de după Paști, organizată pe imașul satului de către inițiatorii vălărețului. Un bun prilej de întâlnire, reunire a familiei, de „socializare” cum se spune acum, îl constituiau hramurile, organizate de ziua Sfântului sau Sfinților care patronau biserica satului: în Slobozia - Filipeni, Lunca și Valea Boțului, hramul se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
loc de practicare a sportului. În absența unui cadru organizat, comunitățile sătești aveau și practicau întreceri sportive tradiționale: oina, care este un sport național, cu variantele sale determinate de numărul participanților 4 sau 8. Jocul cu mingea se desfășura pe imașul satului între două echipe: una la bătut, lovit mingea cu un băț îndămânos, alta la aruncat și prins. Mingea, făcută din păr de bovină, bătut bine, în mod repetat, până căpăta consistență și greutate, era legată în ochiuri cu ață
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de însurăței și maturi. Jocul era antrenant, dinamic, contribuind la dezvoltarea abilităților de prindere și a atenției. În perioada interbelică, luncașii aveau o echipă de oină cu care se întreceau cu alte echipe, din alte localități, fiind neîntrecuți. Tot pe imașul satului se întreceau tinerii și vârstnicii în doborârea popicelor, cu o bilă de lemn pe o bandă săpată în pământ și, eventual, căptușită pe margini cu scândură. Asemenea „benzi” se găseau și pe lângă crâșme, care, multă vreme, a fost loc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bour), pe scrisori s-a menținut multă vreme. Despre funcționarea poștei în comuna Filipeni ne informează tot Toader Boca. Poștașul, un om din sat care nu șștia carte, pleca luni cu traista cu hârtii spre Bacău, pe josă peste zarea imașului, pe Iapa și peste Dealul Mare. Ajungea la Buhoci, lua de acolo hârtiile și le ducea la poștă, la Bacău, le lăsa acolo și le lua pe cele care trebuiau aduse la poștă la Buhoci și la Filipeni. La Bacău
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vieții, din comuna Filipeni, nu-i mai știu pe cei plecați dintre ei și ce hram poart pe unde-l poartă. Ba, nici nu le vine să creadă că băiatul lui Cutare, cu care au păzit vacile și oile pe imaș și pe dealuri, a ajunsă el ce-a ajuns. Ei, și?! Tu, oricât ai fi ajunsă la ceva sau cineva, nu ești nimică în ochii lor, ai rămasă tot la stadiul acela de pe vremea când copilăria și adolescența ta s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
păsărele-aud. Iar mugurii apar pe ramuri să-mbrace pomii, să dea viață. Puhoi de gâze, zeci de neamuri roiesc în calda dimineață. Răsună multă veselie prin munți, păduri sau în oraș. Cârduri de oi în ospeție vin ca să pască pe imaș. Alei prin parc devin iar pline cu-ndrăgostiții mână-n mână, ce doruri vin ca să-și aline în dup-amiezi de săptămână. Atâta dor de trai renaște în noi, ca Sfântă Înviere încununată-n zi de Paște... Speranța nici-odat' nu
RENAȘTERE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364344_a_365673]
-
și la ger, Cum peste ani, apare un alt ...escu Și aduce lacrima ca simbol peste cer Mă întorc și scriu dintr-un Luceafăr, Ce a cântat cu- al României glas. ,, Zdrobiți orânduirea crudă și nedreaptă” Să fie pace, nu imaș! Referință Bibliografica: Astăzi / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 380, Anul ÎI, 15 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ASTAZI de PETRU JIPA în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361316_a_362645]
-
-i însă vestea rea: La drum lung ție o să-ți pice! * Avocatul dracului Țară parcă-i pușcărie, Condamnați suntem cu toții! Una ție, restul mie: Uite-așa se-mpacă hoții! * Fabula într-o dunga Astăzi, lupul, prea gingaș, Duce mielul la imaș. Dar se miră, dacă-i cer și diplomă de (b)oier! *Unui "dur" Duritatea ta, amice, La stomac greu o să-ți pice! Și, cum vede fiecare, Ai și capul... la picioare! * Credo Eu mă lupt cu mine însumi. Asta-i
EPIGRAME DISPONIBILE DE COSTEL ZĂGAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363314_a_364643]
-
Când o pasăre măiastră, peste lan trecând ușor, Zice: „Dulce-a mai fi pâinea de la snopurile lor!” Soarele este puternic. Pe cer nu se zărește crâmpei de nor și nici măcar o abureală de vânt nu se simte în văzduh. Pe imașuri stau oile, îngrămădite unele în altele, ca să-și facă umbră. Ciobanii, tolăniți și ei pe iarbă, la umbră, îngână o doină din fluier. Este un tablou idilic, cum este zugrăvit și în poezie: „La șipot vine copilița, Cu păr desprins
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
cu urechile ciulite spre vântul rece dinspre drum, stăteau planton la grâne și la vite, la casele sub coș de fum... Trecură ani și-ai lor stăpâni plecară la oraș, iar bieții câini pribegi, rămași fără speranță, fac turme pe imaș. Doar unii au plecat, mai norocoși în soartă, la câte un om bogat cu vilă și cu poartă... Dar sfânta libertate a lor, a celor mulți ce nu cuvântă, rămase amintire ce-n lunga noapte, cu jale, o mai cântă
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]
-
a săgeților slobozite din arcuri întinse dinspre marginile răbdării. Și a răbdărilor...”prăjite”! Sub formă de „prafuri”, „găluști”, „gogoși” și alte ingrediente de „demagogie aplicată” la contextul electoral dat. Chiar „caii verzi” alergau nătrăvași în galop pe pereții abrupți ai imașurilor înșirate cu „lapte și miere” - cu niște sacerdoți ce-i tămâiau din răsputeri postamentul, însoțiți negreșit de stele de aceeași culoare, pe care le va vedea cel mai bine electoratul la urmă... Și-apoi, o uriașă sferă de foc, jerbe
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
pe noi înșine - comuni cum suntem - creatori de valori. „Care, cum poate!”, mai adăuga, parcă mulțumită și încrezătoare. O voce egală și gravă ca o doină cu ciobani mioritici și „smetiți” de dor pe cărările munților cu poieni alpine și imașuri cu iarbă grasă ... „Chiar și în mărginirea calităților voastre vă puteți proba temeinicia de a fi existat: o dată singuri și de cele mai multe ori în echipă, împreună cu cei cu care ardeți aceleași pasiuni și idei!”. Născută pe vremea răscoalei moșnenilor rucăreni
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
învățat. A doua zi la facultate când s-a întâlnit cu cei doi prieteni, Cristian a fost asaltat cu întrebări despre modul cum s-a desfășurat plimbarea la pădure. - Ia zi, barosane, cum s-a comportat mieluța. A zburdat pe imaș la iarbă verde? era curios Andrei. - Da, s-a simțit bine și chiar mi-a plăcut dezinvolturaei. Și nu era, măi, imaș, ci cărări umbroase de pădure, am fost la Gârboavele, nu pe lunca Dunării. - Am zis și eu metaforic
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
cum s-a desfășurat plimbarea la pădure. - Ia zi, barosane, cum s-a comportat mieluța. A zburdat pe imaș la iarbă verde? era curios Andrei. - Da, s-a simțit bine și chiar mi-a plăcut dezinvolturaei. Și nu era, măi, imaș, ci cărări umbroase de pădure, am fost la Gârboavele, nu pe lunca Dunării. - Am zis și eu metaforic, craiule. Hai..., intră în amănunte, dă din casă. S-a lăsat și ea pipăită pe ici pe colo prin părțile esențiale? făcu
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
La mulți ani!" V-am pregătit un coș cu flori, Să v-aducă zâmbete în zori... Sunt flori de primăvară-n el, La loc de cinste, micul ghiocel! L-am pus și pe frățiorul toporaș, Ieșit mai ieri, pe întinsul imaș. Poartă-n el dorință și speranță, Bucuria de-a se fi trezit la viață! O gingașă și mică viorea firavă, Ce-abia și-a scos căpșorul afară! Zâmbește veselă în primăvară, C-a biruit iarna și-a ieșit afară! V-
COŞUL CU FLORI de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350069_a_351398]
-
în: Ediția nr. 1527 din 07 martie 2015 Toate Articolele Autorului Fata se-ndură și-i povesti cum la fel și ea, Când pe terenul școlii lor adesea venea, Printr-o gaură-n gard ea ușor se strecura, Și pe imașul lor cel frumos mai că zburda.. III Le-a fost iubire-n năbădăi, dar se-nțelegeau, Cum viețile cu 'ordine de fericire se-nălțau, Căci fata de la școala de fete tot fugind, Pe băiatul din școala vieții lui va fi
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350049_a_351378]
-
pe Tine din sânul Său mai înainte de veci,, să înnoiască trăsăturile Chipului Tău întru mine. Eu Te-am părăsit. Tu să nu mă părăsești. Eu am plecat de la Tine, Tu pleacă în căutarea mea, și fă-mă să intru în imașul Tău și mă socotește în numărul oilor turmei Tale celei alese, și mă hrănește împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată îți este Ție sălaș și se vede în ea (se ivește) strălucirea descoperirilor Tale. Și
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
a o-ntinde când s-a luat roua în horituri, când fântâna rece de sub arini trimite boarea deasupra și de-a lungul Văii Strâmbii, dincolo de părușca țepoasă de pe Podul Porcului și alăturea de poteca ce duce spre nesfârșite fânețe și imașuri alpine de pe Iezerul și Păpușa Făgărașilor, pe Valea Râușorului spre Măra. Până una-alta, fusul leapădă fir tors din caierul de lână țigaie al furcii prinsă în betele fotei tinerei femei care toarce de zor și adună în ghem alb
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
au trecut? E primăvară, dorul de țară, Mă prinde iară, ca la-nceput! E primăvară și ciocârlia Străbate glia bunilor mei. E primăvară și ninge-afară, Dar cu petale de flori de tei. E primăvară și lin coboară, Parfumul suav, înspre imaș. E primăvară. Auzi izvorul, Cu murmur dulce de copilaș? E primăvară, în suflet zace, Gândul de pace pe tot pământul. E primăvară dar omenia, Și armonia, o bate vântul. . . E primăvară și zburdă mieii, Scăpați la paște, acum cresc mari
E PRIMĂVARĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365673_a_367002]
-
Preda Publicat în: Ediția nr. 1582 din 01 mai 2015 Toate Articolele Autorului E primăvară, primăvară iară, Abundă ciripit de păsărele, Șăgalnic soarele străluce-n seară, Iar sufletul ni-i plin de cer și stele ! Al ierbii colț ne-mbie pe imașuri, Copaci-nmuguriți dau să-nverzească, Noi ne plimbăm și facem lungi popasuri, Iar dragostea, dă ghes să-nmugurească ! Al sevei murmur, clocot dă să iasă, În tot ce-i viu și verde în natură, Iar nouă nu ne vine-a
E PRIMĂVARĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352550_a_353879]
-
fiecare călăreț să moară După ce zece dușmani doboară. CETAȘUL VOLBURĂ Punând mâna în dreptul inimii și apoi pe spada de la șold.). Noi cu credință în Dumnezeu am jurat să-ți fim părtaș Și la bine și la rău în luptele de pe imaș. CORUL PATRULEI ( Auzindu-se în depărtare.). În corturi dorm oștenii, În pădure dorm buștenii! Somnul tuturor le place Fiindcă peste tot e pace! POVESTITORUL Mircea cel Bătrân cercetează un hrisov, făcut sul ce se afla pe masa unde se văd
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
asupra oamenilor de lângă ea. Ana Maria Gîbu surprinde realitatea în imagini clare, trecute prin filtrul sensibilității proprii, prelucrate și redate sub o haină originală. Un astfel de final surprinzător este cel din poezia „anunț publicitar”: „Mă mut la bunica / are imaș până la poartă // fără PC”. Alte finaluri remarcabile: „cuvintele au loc în loja principală” (strig fără cuvinte); „jumătate de glob / se droghează cu stele” (etnobotanicele anulate fără ordonanță de guvern); „acopăr timpul cu inima” (indiciile din nisip atacă); „retrăiesc reîntâlnirea / în
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
învățat. A doua zi la facultate când s-a întâlnit cu cei doi prieteni, Cristian a fost asaltat cu întrebări despre modul cum s-a desfășurat plimbarea la pădure. - Ia zi, barosane, cum s-a comportat mieluța. A zburdat pe imaș la iarbă verde? era curios Andrei. - Da, s-a simțit bine și chiar mi-a plăcut dezinvolturaei. Și nu era, măi, imaș, ci cărări umbroase de pădure, am fost la Gârboavele, nu pe lunca Dunării. - Am zis și eu metaforic
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
cum s-a desfășurat plimbarea la pădure. - Ia zi, barosane, cum s-a comportat mieluța. A zburdat pe imaș la iarbă verde? era curios Andrei. - Da, s-a simțit bine și chiar mi-a plăcut dezinvolturaei. Și nu era, măi, imaș, ci cărări umbroase de pădure, am fost la Gârboavele, nu pe lunca Dunării. - Am zis și eu metaforic, craiule. Hai..., intră în amănunte, dă din casă. S-a lăsat și ea pipăită pe ici pe colo prin părțile esențiale? făcu
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]