335 matches
-
gama de reacții pe care specialiștii o pot trăi ca urmare a interacțiunii lor cu victime ale unor evenimente traumatice poate fi împărțită în trei arii. Prima categorie se referă la simptomele detresei psihologice, cum ar fi comportamentul de evitare, imageria intruzivă, acuzele somatice sau apatia psihologică. O a doua categorie de reacții se referă la schimbări în credințe și impresii despre lume (Janoff & Bulman, 1992). Indivizii își situează presupunerile și credințele la un nivel preconștient, ceea ce le permite să își
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de alții, schimbări în spiritualitate sau semnificație, în expectanțe, în nevoile de bază precum și în schemele cognitive despre siguranță, stimă, încredere, dependență, control și intimitate. Pearlman (1995) vorbește, de asemenea, despre riscul dezvoltării unei simptomatologii specifice stresului posttraumatic incluzând evitare, imagerie intruzivă și surescitare. Traumatizarea vicariantă are consecințe psihologice profunde și deosebit de detresante care pot dura luni sau chiar ani după încetarea activității cu persoane ce au suferit direct traume. McCann și Pearlman analizează simptomele cele mai pregnante ale acestei patologii
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și deosebit de detresante care pot dura luni sau chiar ani după încetarea activității cu persoane ce au suferit direct traume. McCann și Pearlman analizează simptomele cele mai pregnante ale acestei patologii și menționează printre cele mai importante schimbările cognitive și imageria intruzivă. Schimbările cognitive În elaborarea lui McCann și Pearlman a conceptului de traumă vicariantă, aceștia spun că lumea cognitivă a terapeutului poate fi alterată de expunerea verbală la materialul traumatizant al clientului. Aceste schimbări în schema cognitivă afectează semnificativ sentimentele
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
fi alterată de expunerea verbală la materialul traumatizant al clientului. Aceste schimbări în schema cognitivă afectează semnificativ sentimentele, relațiile și viața terapeutului. Efectele acestei rupturi și transformări a schemei cognitive devin dependente de "centralitatea și saliența acestor scheme" pentru terapeut. Imageria intruzivă Memoria specialistului afectat de traumatizare vicariantă va fi alterată, afectat fiind sistemul de imagerie al memoriei. Trăirea unor imagini și emoții dureroase asociate cu amintirile traumatice ale clientului se poate încorpora în sistemul de memorie al specialistului. Această reexperientare
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
afectează semnificativ sentimentele, relațiile și viața terapeutului. Efectele acestei rupturi și transformări a schemei cognitive devin dependente de "centralitatea și saliența acestor scheme" pentru terapeut. Imageria intruzivă Memoria specialistului afectat de traumatizare vicariantă va fi alterată, afectat fiind sistemul de imagerie al memoriei. Trăirea unor imagini și emoții dureroase asociate cu amintirile traumatice ale clientului se poate încorpora în sistemul de memorie al specialistului. Această reexperientare sau evitare a aspectelor cu privire la amintirile traumatice ale clienților va apărea recurent sub forma flash-back-urilor
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
câteva teme psihologice specifice: "amprenta morții", "culpabilitatea supraviețuitorului", "apatia psihică", "suspiciunea falsei îngrijorări" și "lupta supraviețuitorului pentru sens. • "Amprenta morții" se referă la imaginile teribile ale morții, inclusiv forme grotești și absurde ale acesteia. În cazul subiecților investigati de Lifton imageria raportată se putea referi la camerele de gazare pentru supraviețuitorii Holocaustului și figuri decrepite, uscate și scofâlcite ale persoanelor cu SIDA pentru terapeuții din studiul lui Gabriel. • " Sentimentele de culpabilitate" resimțite de terapeuți puteau decurge din asistarea unui număr mare
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
judecățile sau strategia. Traumatismul vicariant are, de asemenea, un efect profund asupra relațiilor cu ceilalți, credințele despre intimitatea cu ceilalți, încrederea în sine și în ceilalți și stima de sine și de ceilalți. Aceste schimbări ale sinelui vin să completeze imageria intruzivă și restul simptomatologiei specifice stresului posttraumatic. McCann și Pearlman (1990) subliniază faptul că aceste efecte afectează toate ariile vieții specialistului, sunt cumulative, și foarte probabil permanente. Diferențe dintre traumatismul vicariant și stresul traumatic secundar Principala distincție între traumatizarea vicariantă
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
factori demografici / 59, 115, 175 factori profesionali / 37, 45, 120, 156 G genul / 16, 116, 156, 159, 168, 187 grijă empatică / 34, 93-94, 140 grijă detașată / 141 I istoric traumatic personal / 30, 40-43, 46, 101, 103, 118-120, 156-158, 168, 187 imagerie intruzivă / 36, 53-54, 62 interpersonal / 32, 66, 142 L locul controlului / 83, 90-92, 165 M medici / 21, 57, 85, 87, 95-96, 131, 137-143, 147-148, 152-153, 155-161, 165-168, 173-175, 177, 180, 182-284, 187 modele teoretice / 31, 49, 61, 66-67 motivație / 74
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
culcă cu oricine. Dar, în toate treburile lor, nu le întrece nimeni. Brodează cu mare măiestrie cu țepi de porc-spinos, fiindcă au devenit foarte pricepute. Și fac și treburi de bărbați”. Acest uimitor portret al artistului lasă mult în urmă imageria romantică și, mai tîrziu în epocă, pe cea a poetului sau pictorului blestemat, cu toate variațiunile pseudofilozofice care o însoțeau în privința raporturilor dintre artă și nebunie. Acolo unde noi vorbim în sens figurat, societățile fără scriere se exprimă în sens
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
consfințește testamentar acest filon, alternând confesiunea personală cu citatul (vocea tatălui, a cronicilor sau tradiției anonime) și secvențele versificate cu cele de poem în proză, totul sub semnul asfințitului unei lumi cu care poetul se identifică total și definitiv. Dindărătul imageriei ceremonioase și muzicale se înalță - în întreaga poezie a lui C. - un aer elegiac și o atracție către zonele eterice ale sensibilității: un macedonskian „perihelic”, trecut prin amurgurile lui Mateiu I. Caragiale. SCRIERI: Curtea Veche, București, 1974; Serbări, București, 1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
de vedere creștin, a diasporei evreiești. Soren Kierkegaard considera că mitul „evreului rătăcitor” ar fi - alături de cele ale lui Don Juan și Doctor Faust - unul dintre cele trei mituri fundamentale ale culturii europene. La rândul său, Champfleury (Histoire de l’imagerie populaire, Paris, 1869) credea că, „dintre toate legendele care s-au Înrădăcinat În sufle tul poporu lui, cea a evreului rătăcitor este, fără Îndoială, cea mai tenace” <endnote id="(455, III, p. 354)"/>. Interesant este faptul că această legendă a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de limbaj), autoreferențialitatea, deconspirarea ficțiunii ca artefact și convenție, recursul la metalimbaj, preferința accentuată pentru ludic, ironie, contradictoriu, incertitudine referențială, experiment lexical, caracterul fragmentar și dezorganizat al textului, repudierea elitismului și a seriozității convenționale, caracterul aparent fortuit și derizoriu al imageriei și al intrigii (conform unui model entropic), recurgerea la sarcasm, la grotesc și la bizarerie, la elemente tematice șocante și la procedee compoziționale abstruse, amestecul derutant între fabulos și realism, manipularea kitschului și conivența deliberată cu arsenalul de teme și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
firesc al noii educații. Cf. ibidem, 253d. Cf. ibidem, 254a. Cf. ibidem, 254b-c. Cf. ibidem, 254e. Cf. Gabriel Liiceanu, lec.cit., nota 61, p. 516. E drept că precizarea aceasta o face Hackforth cu privire la altceva, la magnus annus și la „imageria astronomică” și care-i stă în putință lui Platon. Același efect îl are și în felul în care am folosit trimiterea. Cf. Kenneth J. Dover, op.cit., p. 137. Cf. ibidem, p. 146. De altfel, discursul Diotimei spune, fără să mai
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
un rol important pentru a așeza omul în antropocentrismul lumii. Iar la Eminescu suveranitatea privirii antropocentrice a magului reprezintă felul său de-a înțelege universul "într-un mod sintetic, prin imagini", "fără mijlocirea stânjenitoare a simțurilor"16. De aici o imagerie vastă având în centru, ca punct de refracție a privirii, stânca (piatra, muntele). Într-un manuscris Eminescu nota: "O piatră singură are un punct, spartă în două, are două puncte"17. E vorba de o multiplicitate ce convenea structurii sale
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
la Începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Societate rurală și mentalități colective, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997. Oișteanu, Andrei, Imaginea evreului În cultura română, ed. a II-a, Editura Humanitas, București, 2004. Pageaux, Daniel-Henri, „Une perspective d’études en littérature comparée: l’imagerie culturelle”, În Synthesis, VIII, 1981. Pamlényi, Ervin, Horváth Mihály, Művelt Nép, Budapesta, 1954. Panaitescu, Petre P., Călători poloni În țările române, Cultura Națională, București, 1930. Panofsky, Erwin, Ideea. Contribuții la istoria teoriei artei, Editura Univers, București, 1975. Pantazi, Radu, Simion
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
168-175. Alexandru Duțu, Modele, imagini, priveliști, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, pp. 5-29. Se pot adăuga acestor considerații, privitoare la relația dintre imagini și cadrul lor referențial, argumentele concordante ale lui Daniel-Henri Pageaux, „Une perspective d’études en littérature comparée: l’imagerie culturelle”, În Synthesis, VIII, 1981, p. 171, referitoare la „iluzia referențială” (inspirate, la rândul lor, de o demonstrație semiotică a lui Umberto Eco): definirea imaginii ca „reprezentare a unei realități culturale străine față de care fiecare individ sau grup care o
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Proorocul, Vid), inventariază imaginarul din linia expresionismului magic ( Peisaj, Câinele pământului, Moara umbrelor, Ielele, Adam). Totodată, în investigarea prozei lui Vinea, eseistul este printre cei dintâi care decelează, alături de influențe de tip romantic, rolul freudismului și al suprarealismului în articularea imageriei onirice. SCRIERI: Ion Vinea, București, 1971; Soare, fântâni, trandafiri...., București, 1972; Inscripții, București, 1981. Traduceri: Hermann Hesse, Peter Camenzind, București, 1975; Prosper Mérimée, Studii asupra artelor din Evul Mediu, pref. Marius Tătaru, București, 1980. Repere bibliografice: Marcel Petrișor, „Ion Vinea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
abordările fenomenologice, pentru care mitul este o formă fundamentală de aprehensiune, susținând că orice experiență primară este percepută mitologic. În fine, mai trebuie amintite abordările simbolice, pentru care mitul este cristalizarea experiențelor esențiale ale vieții, construit prin varii forme de imagerie, lectura sa reprezentând o psihoterapie personală și culturală. Alți autori propun clasificări pe coordonate diferite ale abordărilor mitologice. Andrew von Hendy, de pildă, distinge între teoriile ideologice (cum ar fi reacțiile negative ale lui Marx și Engels, conform cărora mitul
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de luptă. Pentru el, miturile sunt "sisteme de imagini" care îi fac capabili pe oamenii care iau parte la lupta socială să își conceapă acțiunile ca bătălii ce se vor încheia în triumf și mântuire (precum imnurile și posterele propagandistice, imageria mitică trebuie evaluată în relație cu sentimentul și acțiunea, mai degrabă decât cu intelectul și istoria). Împingând ideea conflictului marxist în sferele antiraționale, mitice, apocaliptice (și deci religioase, în sens funcțional), conceptul sorelian al mitului a constituit dinamul marxismului și
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
aservită textului (cea ce nu mai este o bandă desenată, ci mai degrabă o poveste ilustrată).531 Dar în banda desenată imaginea nu este doar un suport al textului, nu există un "divorț" între acestea, precum în romantism ori în imageria Épinal, iar în banda modernă se impune chiar o nouă notație a textului, a unei "limbi vorbite", într-un real efort de "sonorizare" în care cuvântul este de multe ori izolat, localizat, cu roluri diferite (vorbire, gând, ecou, voce apropiată
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sensului, de reprezentare a "totalității lumii", de descifrare a experienței lumii, susține autorul, spre deosebire de evaluările psihanalizei, pentru care e doar o sumă de agregate ordonate prin legi de asociere. 425 Ibidem, p. 21. Wunenburger continuă: "situăm epicentrul antropologic al tuturor imageriilor noastre personale sau colective într-un spațiu de simbolizare, singurul care poate să explice că multe din imaginile noastre nu sunt banale reproduceri ale realului, ci forme generice, de la care plecând realul poate să fie perceput și înțeles. Altfel spus
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sigle stâlcite, a dușmani lipsiți / de măsură. Printre primejdii / de primăvară ochiul vede zeii / mișcându-se. Neamuri întregi - / fără să înțeleagă ce trebuie - / se vor închina, mai târziu, / pe locul acesta” (Un fragment din vârtej). Odată destructurată (și astfel dezvăluită) imageria poetică, autoarea procedează la o reînvestire a temelor și motivelor cu semnificație proaspătă, netocită încă prin uzul liric. Acest lucru e obținut printr-o decantare atentă, meditativă, a experiențelor, printr-o esențializare cvasimodernistă, ce ia la un moment dat forma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
Zbucium, iar după 1955 se manifestă ca un foarte productiv traducător. Romanul Zbucium, producție mai mult decât modestă, a fost, într-un fel, „victima” contextului în care a apărut. Cu un talent precar, autorul încerca să reitereze limbajul, rețetele și imageria proprii „romanului popular”, ale foiletonului aventuros, gen paraliterar destinat unui public larg, puțin instruit și fără exigență artistică, doritor de evaziune și de anecdotică senzațională, captivantă, cu mesaj pretins justițiar și edifiant, în fond menită să desfete prin etalarea „exotismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]
-
morbidul grotesc și revărsările de macabru e vecin cu lumea lui Stephen King din Salem’s Lot, pentru a nu mai pune la socoteală enorma zestre cinematografică a autorului. C. este, prin excelență, un vizual, de infernuri și purgatorii, iar imageria lui, imperiul său fabulos de vedenii nu are precedent în proza românească. Descentrat, excesiv împovărat de simbologie și prolix peste marginile îngăduite, Orbitor poate fi citit ca fișa clinică a unei nevroze obsesionale, ca scriitura unei eminescianități totalitare sau ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
autoreferențialității (protagonistul are intenția să scrie o proză cu același titlu) cu transcrierea unor instantanee din viața de zi cu zi. O narațiune interesantă este și Pământ de flori, unde sunt „reconstituite”, în manieră comportamentistă, dar și recurgându-se la imageria de tip oniric, ultimele scene și gânduri ale unui erou mort pe front. SCRIERI Pe malul fluviului, departe..., București, 1968. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Pe malul fluviului, departe...”, RL, 1968, 3; Cornel Ungureanu, „Pe malul fluviului, departe...”, O, 1968, 12
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289947_a_291276]