390 matches
-
dintre entropie și negentropie<footnote Iancu, A. (1996), op. cit. footnote>. Revenind la resursele naturale, reacția societății umane la procesul mai lent sau mai rapid de diminuare sau epuizare a unor resurse (mai ales a celor minerale) poate fi ilustrată prin imaginarea și punerea în operă a unor seturi de acțiuni care și propun controlul acumulărilor și efectelor entropice. Aceste acțiuni (tabelul 2) se includ în termenul generic de negentropie, fiind numeroase și în continuă diversificare. Reacția statului, a instituțiilor sale, pentru
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
muncă și venituri pentru locuitorii din zonă, venituri la bugetul statului, timpul de recuperare a investiției, efectele externalităților pozitive etc. Este de înțeles că tipul strategiei, nivelul la care se elaborează (firmă, sector economic, nivel național, corporație transnațională etc.) influențează imaginarea scenariilor și procesul de simulare a realizării obiectivelor strategiei. Evident că modificări au loc și în categoria instrumentelor mobilizate la realizarea strategiei. De exemplu, o strategie (națională, sectorială, regională, locală) care are ca obiectiv gestiunea deșeurilor (agricole, urbane, rurale, industriale
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
altfel spus, un univers disponibil, În care descoperirea echivalează cu invenția. A surprinde lumea sub semnul deschiderii, ca spectacol ce se oferă privirii exaltate În Înfățișările lui cele mai dinamice, e un act larg concurat și chiar depășit de fervoarea imaginării ei. Vederea trebuie să sfîrșească În viziune: În „geamul viziunii” e nevoie să bată mereu cineva - altminteri viața Își pierde orice Înțeles. Or, universul lui Ilarie Voronca este tot atît o lume surprinsă În deschiderile ei cît o lume ce
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în primul rând de „lucruri putând să se întâmple”. În ansamblu, studiul lui Toma Pavel reușește să submineze, cu argumente greu de contestat, simpla opoziție „ficțiune”/„realitate”. Nimic nu este mai puțin liniștitor (în special pentru adepții pozitivismului logic) decât imaginarea unui univers în care ficțiunea apare situată pe „o scară continuă de lumi mai mult sau mai puțin «adevărate», mai mult sau mai puțin «ficționale», și ale căror intersectări definesc realitatea umană”148. Discutând concepția despre referință a lui Pavel
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
folclorică, d) experiența fantasticului de atmosferă baladescă. Cu alte cuvinte, calitatea fantasticului este condiționată de proporția dintre ceea ce este supranatural, uimitor (miraculos) și ceea ce este ciudat, neobișnuit, bizar (straniu). În timp ce fantasticul este o categorie estetică largă și constă în rezultatul imaginării unor lucruri care nu și au corespondentul în realitate, fabulosul este o subdiviziune a fantasticului și se referă la obiecte imaginate ca având dimensiuni uriașe. Termenul „fabulos” provine, potrivit Dicționarului de termeni literari, din fr. fabuleux, desemnând ceea ce ține de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
să le facă față, iar apoi să le combată. Imaginându-și în mod repetat și cât mai real evenimentele de frică și descriindu-le cu voce tare în cabinetul terapeutului, clientul are oportunitatea de a-și elimina frica pentru acestea. Imaginarea și discuția repetată despre evenimentele traumatizante poate permite de asemenea clientului să și le integreze în concepțiile lui despre sine și despre lume. Studiile realizate pe supraviețuitorii răpirilor și a veteranilor de război au demonstrat că acest tip de terapie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Vreau un peisaj. Peisajul e totul. Cel mai bun lucru într-un om e un peisaj fără sfârșit. Sfârșiturile unui peisaj sunt curgătoare și amintesc de lapte și ceață. Peisajele sunt peisaje, pentru că sunt o privire dintr-o depărtare nemaipomenită. Imaginarea unui peisaj este sfârșitul apocalipsului uman. Un peisaj veritabil economisește orice naștere, orice viață și firește și mai presus de toate, moartea celui care folosește peisajul. Atunci când un om pictează un peisaj din viață, atunci acel om iese la terminarea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
individuali ai acestor religii sunt omogeni În participarea lor la credință. O religie este, Înainte de toate, o energie a legăturii de omogenizare Între indivizii care cred Într-un singur Dumnezeu sau mai mulți. În cosmogonia lor, În teogonia lor, În imaginarea fundamentelor creatoare ale oricărui lucru care constituie o religie, experiența evenimentelor cărora le sunt sau le-au fost supuși oamenii n-a putut să nu-și dea seama de dualitatea antagonistă sau de antagonismele dintre forțele multiple ale binelui și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Inedită pentru manualele din ultimele decenii este aici trimiterea la textul lui S. -Kirileanu, despre "faptele și vitejiile lui Ștefan cel Mare și Sfânt", text care imaginează secvențe din copilăria domnitorului. O notație și mai puțin previzibilă invitație deschisă la imaginarea unei forme de if history ne amintește că pe tronul țarilor ruși ar fi putut să ajungă un Mușatin, copilul fiicei lui Ștefan, căsătorită cu țarul Ivan al III-lea (Ibidem, p. 39), ceea ce ar fi sporit, fără îndoială, gloria
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și, în caz de plictis accentuat, în lectură, plimbări ș.a.m.d. În plus, "fericiții" pot lucra când vor și pot dormi după pofta inimii, apropiindu-se de sensul care înnobilează, spre final, orice înclinație către vulgarizarea subiectului operei prin imaginarea unor episoade al căror conținut explicit este depășit doar de limbajul trivial inventiv. Această "domnie a burlescului" din romanul rabelaisian, cum o numise Zoe Dumitrescu-Bușulenga, deschide opera în sensul acelui memento laetari (adu-ți aminte să te bucuri) care-l
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
personale, a sporirii eficienței acțiunilor, a obținerii unor transformări prin autoîncurajare, manifestare a încrederii. • Echilibrarea și autostimularea prin transfigurare imaginară a lumii interne sau externe, cu recursul la creație, fantezie, reverie, trăire imaginativă, iluzie, pentru ieșirea din realitatea nedorită și imaginarea uneia de vis, peste limitele normalului. • Folosirea compensării directe sau indirecte pentru autostimulare, echilibrare psihică în situații dificile, cu recursul la alte mijloace sau acțiuni de afirmare. • Utilizarea comunicării cu alte persoane de încredere, ca destăinuire, solicitarea unui sfat, confruntarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
clasică în discuțiile despre nivele și înglobări, în concepția lui Vladimir Propp despre sferele de acțiune și în careul semiotic al lui Greimas unde geometria și inteligibilitatea textului sunt inseparabile, unde tema geometrică este țesută, așa cum anticipează Henry James , cu imaginări ale clarității geometrice, simetriei și proporției narațiunii sau textului narativ și unde naratologia furnizează orientări pentru interpretări necontaminate de subiectivismul tradițional al criticii literare. Această ambiție geometrizantă se află în relație cu un aspect major al naratologiei din perioada ei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
clasică în discuțiile despre nivele și înglobări, în concepția lui Vladimir Propp despre sferele de acțiune și în careul semiotic al lui Greimas unde geometria și inteligibilitatea textului sunt inseparabile, unde tema geometrică este țesută, așa cum anticipează Henry James , cu imaginări ale clarității geometrice, simetriei și proporției narațiunii sau textului narativ și unde naratologia furnizează orientări pentru interpretări necontaminate de subiectivismul tradițional al criticii literare. Această ambiție geometrizantă se află în relație cu un aspect major al naratologiei din perioada ei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
clasică în discuțiile despre nivele și înglobări, în concepția lui Vladimir Propp despre sferele de acțiune și în careul semiotic al lui Greimas unde geometria și inteligibilitatea textului sunt inseparabile, unde tema geometrică este țesută, așa cum anticipează Henry James , cu imaginări ale clarității geometrice, simetriei și proporției narațiunii sau textului narativ și unde naratologia furnizează orientări pentru interpretări necontaminate de subiectivismul tradițional al criticii literare. Această ambiție geometrizantă se află în relație cu un aspect major al naratologiei din perioada ei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de la Creangă (într-o scenă melodramatică, în care plâng amândoi abundent) și se urcă în tren, căutând-o iar pe Veronica imaginară. La atât se rezumă, de fapt, "subiectul" romanului, semn că inventivitatea epică a prozatorului se limitează tot la imaginarea convențională de scene și situații (melo)dramatice, în marginea documentului, pe fondul confruntării mereu reiterate (în toată literatura lovinesciană) dintre "iluzie" și "realitate". Însă ambiția de a fi luat în serios ca romancier l-a determinat pe Lovinescu să se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și creativitate (Momanu, M., 2005, p. 215) - pregătirea unei activități didactice nu înseamnă aplicarea unui „tipar”, a unei scheme prestabilite la un conținut anume; - creativitatea profesorului necesită anticipare, reflecție prealabilă asupra a ceea ce ar fi de dorit să se întâmple, imaginarea unui scenariu al activității, crearea unor situații autentice de învățare, a te desfășura în prezentul activității, nu în trecutul proiectării ei EVALUARE 1. PROPUNERI DE ITEMI Itemi cu răspuns dual Citiți cu atenție fiecare din următoarele afirmații. În cazul în
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
mai mare. Cea dea doua experiență majoră de cunoaștere este a „omului în fața morții“, dezvoltată în tablourile următoare, prin conștientizarea situației arhetipale (Iona înghițit de balenă: Trebuie să dormi. - De ce trebuie să se culce toți oamenii la sfârșitul vieții?), prin imaginarea morții eroice, în război, prin reflecția asupra morții sacrificiale a lui Isus (Că noi, oamenii, numai atâta vrem: un exemplu de înviere. Apoi ne vom duce liniștiți la casele noastre, să murim bine, omenește, pe la casele noastre.), prin asumarea propriei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Cea dea doua secvență tematică, „omul în fața morții“ este puternic reliefată în tablourile următoare, prin conștientizarea situației arhetipale (Iona înghițit de balenă: Trebuie să dormi. - De ce trebuie să se culce toți oamenii la sfârșitul vieții? - Hai, pune capul jos.), prin imaginarea morții eroice, în război, prin reflecția asupra morții sacrificiale a lui Isus (Că noi, oamenii, numai atâta vrem: un exemplu de înviere. Apoi ne vom duce liniștiți la casele noastre, să murim bine, omenește, pe la casele noastre). Cele două repere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
susținând în cap. 18 că nu doar harul exterior lucrează în călugăr, ci și cel interior. ,,Tradiția răsăriteană, din care Cassian se trage, n-a fost precis definită. Cu toate acestea, inspirația morală a călugărilor s-a îndreptat întotdeauna către imaginarea urcușului către divinitate ca o colaborare între Dumnezeu și voința umană, dar o colaborare în care omul să fie primul care acționează. Harul divin a fost oferit liber tuturor celor ce l-au dorit. Însă poate intra cu dificultate în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de ce le numim pe toate acestea „limbaje“ nu primește răspuns prin indicarea uneia sau a mai multor trăsături 220 GÂNDITORUL SINGURATIC comune tuturor, ci prin scoaterea în evidență a unor asemănări sau apropieri parțiale, care devin vizibile prin găsirea sau imaginarea verigilor de legătură. „Limbajul“ este un concept cu contururi tot atât de vagi ca bunăoară conceptul „joc“. Ceea ce există de fapt nu este „limbajul“, ci „limbaje“ dintre cele mai diferite. 5. Contrapartea modului cum este privit limbajul: tratarea problemelor filozofice Un element
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
schimbări a viziunii asupra limbajului care marchează evoluția gândirii lui Wittgenstein. Pentru autorul Cercetărilor fundalul pentru înțelegerea modului cum apar problemele filozofice, văzute drept neliniști, obsesii sau crampe mintale, care semnalează înfundături și blocaje ale gândirii, îl reprezintă descrierea sau imaginarea unei mari varietăți de situații în care limbajul „lucrează“, situații în care folosirea expresiilor devine clară, transparentă datorită relației dintre ele și activități ale oamenilor în împrejurări determinate. Problemele filozofice iau naștere, de obicei, atunci când lipsește relația expresiilor limbajului cu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și persistentă că există o esență a limbajului și a gândirii, a cărei pătrundere ar trebui să constituie țelul ultim al celor care practică filozofia.81 Abia prin eforturi susținute de a „cuprinde cu privirea“ funcționarea limbajului, prin descrierea și imaginarea unei mari varietăți de situații în care expresiile limbajului capătă sens, se vor putea face pași în această direcție, se va putea înțelege astfel cum iau naștere probleme pentru care nu putem găsi o soluție cât de cât satisfăcătoare, cum
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sau privilegiată. Wittgenstein nu mai credea, așadar, că în filozofie pot fi obținute rezultate pur și simplu prin mânuirea cu îndemânare a unei metode, că filozofii pot fi îndemânatici așa cum sunt chimiștii îndemânatici. Obținerea unor clarificări prin activități cum sunt imaginarea jocurilor de limbaj care se asociază diferitelor situații de viață și activități oferă, credea el acum, posibilități de exprimare a personalității, este adevărat foarte diferite de cele pe care le oferea marea tradiție a metafizicii speculative, dar tot atât de generoase. Dacă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
expresiei și să descrieți diferitele genuri ale folosirii ei.“10 Aceasta este o declarație care merită o atenție deosebită deoarece ea le relevă ceva esențial cu privire la resorturile și intențiile care susțin o practică filozofică cu totul singulară. Explorând posibilități, prin imaginarea folosirilor pe care le-ar putea primi expresii ale limbajului 260 GÂNDITORUL SINGURATIC cotidian într-o mare varietate de situații și circumstanțe, Wittgenstein urmărește să pună în evidență tendința noastră spontană de a considera aceste folosiri doar drept instanțe particulare
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care nu pare compatibilă cu conceptul la care ne-au condus alte folosiri. Se spune: nu este așa! - dar este totuși așa - și nu se poate face nimic când aceste contradicții se tot repetă.“16 De multe ori căutarea sau imaginarea unor alternative la folosiri stereotipe ale expresiilor lărgește orizontul vederii noastre, îmbunătățește înțelegerea noastră despre modul cum funcționează gândirea și limbajul. Suferim întotdeauna în această privință și câștigăm ceva important ori de câte ori reușim să facem un pas cât de mic în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]