248 matches
-
ardeleni, Editura Humanitas, București, 1997, p. 360. 137 Keith Hichins, Conștiință națională și acțiune politică la românii din Transilvania (1700-1868), ediție de Pompiliu Tudor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987. 138 Klaus Heitmann, Imaginea românilor în spațiul lingvistic german (1775-1918) Un studiu imagologic, Editura Univers, București, 1997, pp. 183-184. 1 Magdalena Popescu, op. cit., p. 216. 1 John Gray, op. cit., p. 104. 139 Idem., p. 106. 140 Magdalena Popescu, op. cit., pp. 250-251. 141 Așa cum încearcă Magdalena Popescu în sistematizarea antropologiei prozei lui Slavici propusă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
să aibă imagini și să le utilizeze în procesul comunicării sociale, adaptându-se contextului istoric. Astfel, o teorie despre imagine ar trebui să evidențieze în ce condiții omul poate atinge reprezentarea simbolică și abstractizarea și în ce măsură natura umană determină procesul imagologic. Cu alte cuvinte, se pune problema ce anume permite omului să acceseze lumea prin imagini, iar răspunsul trebuie căutat în formele culturale ale reprezentărilor, investigând totodată și felul cum și de ce gândește o societate. Înainte de a sublinia importanța studiului imagologic
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imagologic. Cu alte cuvinte, se pune problema ce anume permite omului să acceseze lumea prin imagini, iar răspunsul trebuie căutat în formele culturale ale reprezentărilor, investigând totodată și felul cum și de ce gândește o societate. Înainte de a sublinia importanța studiului imagologic, lucrarea pune în discuție cele mai relevante teorii despre imagine, punctându-le pe cele care pot adăuga valoare investigației imaginii, din perspectiva lucrării de față. În acest sens, imaginea a fost legată atât de imaginar și de imaginație, cât și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imaginii susținând că în cadrul procesului reprezentațional imaginea obiectului prinde viață, copia acestuia fiind atât de reală încât se poate considera ca are propria ei existență. De asemenea, primul capitol subliniează importanța abordării interdisciplinare a imaginii propunând o redimensionare a investigației imagologice, cu ajutorul filosofiei, psihologiei sociale și științelor comunicării. Imagologia a debutat în secolul XX cu un studiu de psihologie socială în care era abordată imaginea celuilalt, temă continuată și dezvoltată ulterior de literatura comparată și de istorie, însă, astăzi putem vorbi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
internă. Dacă primele studii în domeniu au fost realizate prin intermediul psihologiei sociale, ulterior, acestea au fost conturate de literatura comparată, imagologi ca Hugo Dyserinck și Joep Leerssen susținând că literatura comparată se poate identifica cu imagologia. În acest sens, cercetările imagologice din Europa de Vest au analizat imaginile celuilalt în context istoric prin intermediul scrierilor literare, conturând și explicând prin intermediul acestora imaginea pe care indivizii unui grup o aveau despre alteritate. Premisa de la care pleacă aceste studii este că literatura are un impact esențial
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ca fundament operele literare. Astfel, dubla relație despre care vorbeam situează literatura comparată atât ca o reflexie, cât și ca o reflectare a reprezentărilor indivizilor. Ce este important de reținut este faptul că, până în acest moment, problema dominantă a studiilor imagologice din Europa de Vest este cea a străinului și a relației reprezentaționale care se stabilește între alteritate și identitate. Și istoria, în special cea dedicată studiilor despre Bizanț, dar nu numai, a acordat un spațiu amplu imaginii celuilalt, în 1985 Hélène Ahrweiller
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
metodă de investigare a imaginii sociale cu ajutorul unei grile de analiză, denumită sistemul indicatorilor de imagine, unde un rol esențial îl are mesajul și impactul pe care acesta îl are la nivelul individului și societății. Astfel, prin această metodă, studiul imagologic valorifică dimensiunea comunicațională și oferă posibilitatea de a investiga imaginea, lărgind, din acest punct de vedere, orizontul de interpretare și analiză a imaginii sociale. Tot în spațiul românesc, dar fără a iniția un studiu imagologic, Ștefan Afloroaei discută imaginea celuilalt
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Astfel, prin această metodă, studiul imagologic valorifică dimensiunea comunicațională și oferă posibilitatea de a investiga imaginea, lărgind, din acest punct de vedere, orizontul de interpretare și analiză a imaginii sociale. Tot în spațiul românesc, dar fără a iniția un studiu imagologic, Ștefan Afloroaei discută imaginea celuilalt, susținând, în acest sens, importanța pe care procesele de comunicare le au în conturarea imaginii și în răspândirea acesteia. Luminița Iacob, deși acordă un spațiu amplu dimensiunii psiho-sociale a imaginii, nu rămâne tributară acesteia, punctând
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
discută imaginea celuilalt, susținând, în acest sens, importanța pe care procesele de comunicare le au în conturarea imaginii și în răspândirea acesteia. Luminița Iacob, deși acordă un spațiu amplu dimensiunii psiho-sociale a imaginii, nu rămâne tributară acesteia, punctând importanța studiilor imagologice interdisciplinare. Pentru Iacob, imagologia se ocupă cu studiul etnoimaginii și al hetero imaginii, investigând, în acest sens, etnostereotipurile și stereotipurile. Prin intermediul capitolului al doilea, Imaginea între inconștient și conștient, se deschide perspectiva anistorică a imaginii, întrucât, din punctul de vedere
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
să aibă imagini și să le utilizeze în procesul comunicării sociale, adaptându-se contextului istoric. Astfel, o teorie despre imagine ar trebui să evidențieze în ce condiții omul poate atinge reprezentarea simbolică și abstractizarea și în ce măsură natura umană determină procesul imagologic. Cu alte cuvinte, se pune problema ce anume permite omului să acceseze lumea prin imagini, iar răspunsul trebuie căutat în formele culturale ale reprezentărilor, investigând totodată și felul cum și de ce gândește o societate. Din acest punct de vedere, este
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sens, ea având ca obiect de studiu imaginile și identitățile etnice 141. Este foarte important de notat faptul că, deși consideră că imagologia este o investigație care ține de domeniul psihologiei, mai exact de psihologia popoarelor, Brachfeld intuiește că cercetarea imagologică trebuie să beneficieze de o abordare și o perspectivă, dacă nu interdisciplinară, măcar multidisciplinară: "începe să se contureze o nouă modalitatea de a studia imaginea mentală, la toate nivelurile conștientului, de la semi-conștient, la pre-conștient, subconștient și inconștient. Discipline foarte diverse
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a studia la nivel academic imaginile pe care națiunile le au în textele literare, folosind instrumentele literaturii comparate. Încă de la începuturi, preocupările în domeniul imagologiei au fost, în principal, bazate pe investigarea autoimaginii și a heteroimaginii popoarelor. De fapt, cercetarea imagologică pune accent pe înțelegerea felului cum este construită imaginea celuilalt, în special imaginea anumitor popoare și națiuni, indiferent de proximitatea față de subiectul actului reprezentațional. Punctul de vedere al lui Hugo Dyserinck, ca de altfel al multor cercetători tributari perspectivei literare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
întrebarea privitoare la modul de comportare al receptorului potențial în fața emitentului (...). În acest sens, devine ușor de înțeles de ce ea a condus direct spre imagologie"145. Din punctul de vedere al lui Dyserinck, doar textele literare pot fi suportul studiului imagologic 146, întrucât în literatura universală se află "suficiente cazuri ușor de demonstrat în care apar imagini atât de strâns legate de conținutul și forma operei, încât aceasta nu poate fi înțeleasă și cu atât mai puțin cuprinzător interpretată dacă nu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
văzute ca un schimb cultural între popoare 148. Cu toate acestea, Dyserinck consideră că investigarea dimensiunii extraliterare a imaginilor este extrem de importantă, dar că ea ar trebui atribuită psihologiei, fără a intui că această dimensiune face parte din însuși studiul imagologic, care nu poate fi restrâns la investigarea textelor literare. Influențat de programul centrului din Le Hâvre, Dyserinck subliniază funcția etnopsihologică a imagologiei, în sensul că aceasta are un rol important în stabilirea unor bune relații între grupurile etnice sau naționale
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mentală a celuilalt, care este determinată de caracteristicile familiei, grupului, tribului, poporului sau rasei și care domină opiniile despre ceilalți și controlează comportamentul pe care individul îl are despre aceștia"153. Leerssen și Beller susțin eliminarea dimensiunii sociale din cadrul studiului imagologic, sugerând că acesta trebuie să-și propună să înțeleagă discursul și nu societatea 154, întrucât, în opinia autorilor, imagologia are ca scop clarificarea codificării textuale atât a imaginii naționale, cât și a imginii altor națiuni în cadrul literaturii. Este important de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a trăirilor umane simbolurile și miturile pentru a ajunge la formele lor istorice, determinate logic și care asigură transformarea nefamiliarului în familiar reprezentarea și presupoziția. Incursiunea în sfera imaginii prin analiza structurilor prelogice ale acesteia are ca scop identificarea stratului imagologic esențial și a regulii care stă la baza formării imaginii. Astfel, prin aplicarea raționamentelor logice în sfera exprimărilor nonlogice și anistorice poate fi descoperită devenirea acestora în logic și istoric. Considerând, în termenii lui Jean Piaget 188, că fiecare structură
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se asigură coeziunea socială și culturală. Toate acestea sunt posibile întrucât "mitul conține în structura sa arhetipul și trezește în individ sentimentul participării la un anumit mysterium tremendum, care face legătura dintre Cosmos și Sine"227. Însă, participarea la procesul imagologic nu transformă arhetipul într-o imagine, indiferent că este numită primordială sau nu. Arhetipul rămâne natură, substanță pură, desemnând ceva despre un subiect, însă neconținând atributele și caracteristicile subiectului. II. 2. Structuri ale imaginii în afara și în interiorul istoriei La finalul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
idee, în sens platonician, și nu într-o imagine. Diversitatea reprezentărilor regilor în cadrul civilizațiilor primare evidențiază o serie de atribute și însușiri de multe ori contradictorii, de la o cultură la alta, imposibil de explicat dacă ar fi avut un fundament imagologic comun. De fapt, este vorba despre ideea de conducător care dobândește semnificație și creează o imagine. Mai mult decât atât, atributele conducătorului sunt atât de diferite și provin din domenii atât de divergente, încât este greu de admis că ar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
față, deși vor fi analizate ambele puncte de vedere, identitatea și alteritatea trebuie studiate interdisciplinar, fiind termeni care definesc ființa umană, care, așa cum spuneam în primul capitol, este foarte greu de înțeles doar din unghiul unui singur domeniu. Astfel, investigația imagologică a identității și alterității ar reprezenta soluția pentru o analiză interdisciplinară, dacă nu a naturii celor două concepte, măcar a structurii și funcționării acestora. În acest sens, punctul de plecare în studiul identității și alterității are în vedere ideea unor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
relația identitate-alteritate este conturată și invers, de la exterior către grup, și nu de la grup către exterior, așa cum am văzut până acum. În acest caz este vorba despre cea de-a treia dimensiune a fenomenului devenirii întru celălalt, în care construcția imagologică începe din exteriorul grupului, alteritatea fiind cea care inițiază schimbul și interacțiunea, făcând apel la reprezentările simbolice ale identității, pe care încearcă să le îmbine cu elemente proprii. Această dimensiune are, la rândul ei, două planuri. Primul, despre care am
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
descoperi ce cred oamenii unui anumit moment istoric despre natură și lume în general și de a afla care sunt credințele care constituie presupozițiile întregii lor fizici, ale investigării căreia îi supun orice detaliu 514. Paradigma lui Collingwood și cea imagologică își găsesc un numitor comun în câmpul imagologiei istorice, care analizează imaginile care au fost create și au funcționat în anumite epoci istorice. În acest sens, în analiza imaginii este esențial să fie avute în vedere elementele sociale și culturale
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
oameni 520. Astfel, chiar dacă au un fond anistoric, credințele se supun devenirii, fiind integrate în circuitul istoriei. Ele sunt răspunsul istoric al indivizilor la provocările civilizației și sunt legate de felul în care aceștia își reprezintă lumea. Structurile reprezentaționale, procesele imagologice depind de felul în care se articulează o societate. O analiză a acestora ar fi, cum spune Robin George Collingwood, o regândire a gândurilor actorilor sociali investigați aflați în circumstanțe istorice determinante care privesc evenimentele istorice prin prisma credințelor și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a imaginii, explicând relația de cauzalitate dintre experiențele personale ale individului și felul în care se conturează imaginile în mintea acestuia. Astfel, ceea ce Husserl și Kelly considerau a fi fenomenologia imaginii și respectiv teoria constructului personal, Millas pune pe seama bagajului imagologic și a contextului în care s-au format reprezentările și imaginile individului. Mai mult decât atât, investigând imaginile contemporane pe care le au turcii despre greci și invers, Millas consideră că procesul reprezentațional depinde de o meta-imagine, acea imagine care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre el. Astfel, stereotipurile pe care un grup le are despre altul depind nu numai de etnoimagine, ci și de imaginile stereotipale care descriu cum crede grupul că este privit de către celălalt. Procesul, în mod evident, este influențat de bagajul imagologic primit și de experiențele individuale și de grup. Practic, Millas demonstrează prin studiile sale ceea ce Adorno intuia încă din 1982: "Între stereotip și experiența personală nu există o ruptură foarte clară. Stereotipul îl ajută pe individ să privească lucrurile confortabil
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
niciunul dintre politicienii, jurnaliștii sau scriitorii care s-au specializat în critica severă a Balcanilor (...) nerevendicând (n.n.) vreodată baza filosofică a argumentației sale, deși a ajuns la ea"593. Todorova discută despre stereotipurile legate de Balcani în termenii unui fenomen imagologic, în sensul că aceștia au fost imaginați de-a lungul timpului și dintr-o serie de motive drept exteriori Europei, definiți ca alteritatea acesteia și cumulând "un număr mare de frustrări materializate politic, ideologic și cultural, provenite din tensiunile și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]