423 matches
-
sugerează complexitatea termenului și, în același timp, obligativitatea menționării unui alt concept din sociopsihologie, si anume cel de imagologie, care "cercetează sistematic reprezentările pe care le au popoarele sau clasele sociale despre ele însele" (DEX, 1996: 475). I.3.b. Imagologie socioculturala (auto)percepția românilor Am menționat în "Spre o semiotica socială" că atât imaginea, cât și imagologia au în structura de profunzime noțiunea de valoare care trebuie interpretată nu doar ca scop, ci și ca mijloc, prin întruparea mentalului colectiv
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de imagologie, care "cercetează sistematic reprezentările pe care le au popoarele sau clasele sociale despre ele însele" (DEX, 1996: 475). I.3.b. Imagologie socioculturala (auto)percepția românilor Am menționat în "Spre o semiotica socială" că atât imaginea, cât și imagologia au în structura de profunzime noțiunea de valoare care trebuie interpretată nu doar ca scop, ci și ca mijloc, prin întruparea mentalului colectiv al interlocutorilor în obiecte-semn cu un caracter persuasiv. Aspectualizarea durativa a unui sistem de valori specific unui
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de la Topa Mică e un locus solus cu aură baladescă, situs modelator, inclusiv un bestiarium; o rezervație în care răposații din cimitir dialoghează cu cei vii. Pădurea, plopii, dealul, drumul, fântâna, ploaia, caii, tot atâtea realități identitare, se înscriu în imagologia oricărui spațiu rustic; analog, toate se întâlnesc în orizontul iubirilor lui Labiș! Ca la acesta, războiul e fenomen perturbator. În cadru consacrat, Adolescentul ("zeul tinereții") bea "lapte din șiștar, parc-ar bea "soare amestecat cu nouri"; îndrăgostit de stele, de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
The Anthropology of Emotions. În „Annual Review of Anthropology”, 15, p. 405-436. Martin, J. N., T. K. Nakayama (2001). Experiencing intercultural communication : an introduction. Mountain View, Calif., Mayfield Pub. Co. Mazilu, Dan Horia (1999). Noi despre ceilalți. Fals tratat de imagologie. Iași, Editura Polirom. Mazilu, Dan Horia (2003). Noi printre ceilalți. Sau despre literatura peregrinilor. București, Editura Agor. McQuail, Denis (1999). Comunicarea, Iași, Institutul European. Mead, R. (1998). International management : cross-cultural dimensions. London, Blackwell Business. Mead, Richard (1994, 1998). International Management
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
viziunea lui S. Damian, este fugarul constrâns să se acomodeze sub perpetua național-comunista sabie a lui Damocles, ostilă față cu tot ce ține de simbologia "străinului, metecului, invadatorului alogen". Același romanesc dezlegător de enigme nu pregetă să vorbească de o imagologie a xenofobiei, Croh, ca evreu, lăsându-se prins într-o celaniană "pneumatică încercuire". Și totuși Croh, acest "nabab al cugetului", nu se bucură de o amnistie completă. Impresia noastră finală că această carte a lui S. Damian se scrie ca și cum
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958. 7. Cf. Jean Rousset, Le lecteur intime. De Balzac au journal, José Corti, Paris, 1986. 8. Elvira Sorohan, op. cit., p. 94: "...Descrierea Chinei, deși prea puțin originală, e o carte de imagologie despre o țară orientală." CRITICI LA SCENA ROMANULUI DESPRE REPREZENTARE CU G. IBRĂILEANU Măsura intuiției critice și a dispoziției creatoare, în actul interpretării, reprezintă datul fericit sau mai puțin fericit al vocației, promisiunea pentru opera vie, rezistentă la proba timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
investigaciones, con un ensayo sobre el tango, Buenos Aires, Ricordi Americană, 1936. VUARNET, J.N., Le philosophe-artiste, Lignes Essais, Paris, 2004. REVISTE Acta Yassyensia Comparationis, Editura Universității Al.I. Cuza Iași, numerele 1/2003: Occident / Orient; 2/2004: Identitate / Alteritate; 3/2005: Imagologia exodului. . Editură JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, țel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED ÎN ROMÂNIA 1 Ernesto Sábato, Abaddón, Exterminatorul, Univers, București, 1986, p. 37. 2 Cioran, Tratat de descompunere, Humanitas
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cum numim astăzi efortul de "scanare" a liniilor definitorii ceea ce ar însemna cu totul altceva decât plasticizare, convocare de nuanțe, portretistică, în sens călinescian.Critic dogmatic, cu abuz de erudiție, uneori redundantă, irespirabilă, Iorga poate fi considerat un pionier al imagologiei moderne, unde contează modalitatea de a concentra frânturi aparent disparate dintr-o existență, armonizate într-un concret "virtual". Iată un asemenea exercițiu evocator de imagine, în grafie focalizată, esențializată: "Închipuirea puternică a fiului de țeran de supt muntele Neamțului, pe
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Universitari: unul dintre cei mai competenți anal-iști ai revistelor universitare fiind, pare-se un renumit psihiatru, operațiunea se putea realiza fără a fi nevoie de solicitare expresă. 74 Din domeniul antropologiei culturale (unde noțiunea întemeiază o ramură de cercetare, Imagologia, noțiunea a devenit un passe-partout pentru o serie de para-științe (în fapt praxiologii dezmințite de viața socială) cum ar fi "politologia", "relațiile publice". Până și cei a căror cultură este fundamentată pe lectura unor publicații de genul "Click" și vizionarea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
la cerea editorului, nu știm dacă a fost cerut consimțământul autorului), astfel încât un text percutant prin tonul polemic (susținut însă de o documentație impecabilă și pe observarea de zi cu zi a vieții de la noi) capătă titlul unui tratat de imagologie (ROMÂNII. Tipologie și mentalități, Editura Humanitas, 1994). Vezi pp. 116-117. 129 Philppe Rappard, op. cit., 229. 130 Eugenia Chenzbraun, Modalități de comunicare în lumea animalelor, București, Editura Științifică, 1973: 81. 131 Scala acestuia era formată din Corect, Supracorect, Hipercorect, Ideal Revoluționar
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
dificultate i-ar putea fi atribuită vreo ascendentă leopardiană lui D'Annunzio care, mănat și de un orgoliu ce nu îngăduie apropierea să reală de un alt gigant fără impresia că i s-ar face un deserviciu respingea cadențele și imagologia recanatezului. Totuși, în ciuda diferențelor evidente de etică și poetica, D'Annunzio recunoaștea în Leopardi pe unul dintre cei mai mari poeți ai literaturii italiene din toate timpurile. A rămas memorabilă replică adresată lui Umberto Saba prin care ne informează că
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
prin motivele vântului, drumului și valurilor și în imagini ale insulei, miraj al certitudinilor și stabilității. 3.3.1. Vântul, suflul căutării Versurile quasimodiene sunt impregnate de un dramatism ce își trage seva din căutarea unui reper stabil. La nivelul imagologiei poetice neliniștea căutării se concretizează într-o serie de motive literare, precum cele ale vântului, drumului, valurilor ce însoțesc deplasările eului spre spațiile literare ale stabilității: țărmul și insula. Alături de singurătate și de conștiință propriilor limite, durerea ce ia naștere
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
rescriindu-le, dar, concomitent, a conștientizat și necesitatea de a se elibera de greutatea tradiției. 3.3.2. Regasirea armoniei prin metamorfoza vegetală și concepția leopardiană despre natura Dorința poetului ermetic de stabilitate și certitudine nu se manifestă la nivelul imagologiei literare numai prin încercarea de a se odihni în spațiul fix al insulei, ci și prin tentativă de a se reintegra într-o natură necontaminată și prin cea de a găsi o cale de comunicare cu divinitatea.362 În primele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Ce noapte lungă, trad. MB).518 Repetiția nu te părăsește încă (...) nu te părăsește în poziție inițială de vers, scoate în relief puterea pe care versurile Canturilor o exercitau asupra imaginarului quasimodian. Vântul, carele, Ursa, hoțul, grotele sunt elemente ale imagologiei și cronotopiei specifice romanticului pe care scriitorul ermetic le încadrează în scenografia dată de Sicilia natală. Leopardi le reunise în Alla Primavera: Echo, nu-n chip de boare, / ci-n chip de duh nefericit de ninfă (...) Stânci sihastre / și grote
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
iconoclasmul futuriștilor, detractările de orice tip și fragmentările sau limitările induse fără voie de emuli, care preferau, de la caz la caz, ori proza Micilor opere morale ori poezia Canturilor ori cugetările din Zibaldone, care preluau un element sau altul de imagologie sau tehnică leopardiană, formând un mozaic aleatoriu prin însuși modul în care tradiția literară se transmite în operele urmașilor. În acest sens, în prima jumătate a veacului trecut, s-a vorbit despre leopardismul de factură colectivă al scriitorilor revistei 'La
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
veritabile rescrieri ale unor versuri leopardiene. Deoarece în Ce noapte lungă Quasimodo menționează colina, vântul, pădurea, Ursa, grotele, hoțul (acel pallido ladron din Viața Solitara, v. 78), toate motive literare ce definesc poezia recanatezului, este evident că aceasta poezie reelaborează imagologia maestrului: Vântul, cu strune, din Iblei, din conurile / Madoniei smulge imnuri și plângeri / pe timpane de grote străvechi / că agava și ochiul brigandului. Iar Ursa / nu te părăsește încă și tremura cele șapte / focuri de-alarmă aprinse pe dealuri, / și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
umană în medievalitatea românească, în spiritul temei cu variațiuni din muzică, variațiuni care adaugă cu fiecare nouă lectură alte și alte căi interpretative ale unor opere ce se deschid mereu diferit cititorului atent. Literatura stă sub semnul heteronomiei, psihologia, sociologia, imagologia dialogând în aceste cărți despre epoci de altădată, când nu scrisul frumos, ci scrisul util, "furat" uneori de intenții expresive definea cultura română. Analiza operei devine un portret complex al spiritului creator, un portret arcimboldian, din mii și mii de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
un fel de embrion cultural. Scrisul expresiv nu e doar portretul codat al unei ființe, ci fixează specificul unui popor mult mai fidel decât orice alte acte oficiale, iar acest aspect se vede limpede în demonstrațiile Elvirei Sorohan: paginile de imagologie construiesc decorul preferat și potrivit în care se va desfășura marea narațiune a istoriei literaturizate. Accentul pe conștientizarea specificului național, a "personalității literaturii române" care începe să se contureze o dată cu letopisețele este cu atât mai binevenit într-un context de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Virgil Nemoianu în Îmblânzirea romantismului, un romantism Biedermeier și un Romantism înalt (High Romanticism). Ion Negoițescu trasa un scenariu interesant, dimensiunea plutonică era îmbânzită, temperată de spiritul cartezian, clasicizant al lui Titu Maiorescu interesat de caracterul pedagogic, socializant, tranzitiv al imagologiei eminesciene, de îmblânzirea unui High Romanticism în care devenea sesizabilă individualizarea radicală a expresiei poetice cu un rapel vertiginos și primejdios către propria interioritate incandescentă. În Visul Chimeric, pe filiera durandiană a antropologiei imaginarului, coroborată cu analiza figurilor imaginarului la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
l'altérité, la polémologie des sexes, la confrontation de la loi du père avec la loi de la mère, la dégénéréscence sont surprises dans le roman de 1894, et ce sous-chapitre que nous lui avons dédié en utilisant les instruments de l'imagologie, se propose d'illustrer la manière dans laquelle l'art de l'écrivain les offre au lecteur. Nous nous sommes proposés aussi de récupérer quelques textes tels la nouvelle "L'auberge des corneilles", par lesquels l'écrivain offre au lecteur
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Prefață de TEODOR DIMA INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuprins Prefață (Teodor Dima) / 7 Introducere / 9 Cap. I. O teorie despre imagine, o teorie despre om / 19 I. 1. Imagine și natură umană / 19 I. 2. Abordări ale imaginii / 45 I. 3. Imagologia / 64 Cap. II. Imaginea între inconștient și conștient / 83 II. 1. Dimensiunea neconștientizată a imaginii / 83 II. 2. Structuri ale imaginii în afara și în interiorul istoriei / 96 II. 3. Imagine și simbol / 117 II. 4. Arhetipul, un silogism incomplet / 127 Cap
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și alteritate / 170 III. 3. Alteritatea ca starea pe care eul nu o poate atinge / 198 Cap. IV. Imagine, reprezentare, stereotip / 205 Concluzii / 261 Summary / 269 Résumé / 278 Bibliografie / 188 Indice de termeni / 303 Indice de nume / 307 Fundamente ale imagologiei Corina Daba-Buzoianu, cadru didactic universitar, doctor în epistemologie, construiește cu structuri și imagini măiestrit alese o nouă arhitectură epistemologică a imaginii, folosind denumirea de imagologie, care mie îmi îndrumă gândul spre acel "imago" al lui Cantemir, o legătură fără legătură
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
269 Résumé / 278 Bibliografie / 188 Indice de termeni / 303 Indice de nume / 307 Fundamente ale imagologiei Corina Daba-Buzoianu, cadru didactic universitar, doctor în epistemologie, construiește cu structuri și imagini măiestrit alese o nouă arhitectură epistemologică a imaginii, folosind denumirea de imagologie, care mie îmi îndrumă gândul spre acel "imago" al lui Cantemir, o legătură fără legătură cu conținutul atât de actual al acestei cărți. Ea este o construcție teoretică proprie care evidențiază putere de selecție și de aprofundare, în care raportul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acordat fenomenologiei imaginii, sociologice, psihologice, inclusiv ale psihologiei sociale, istorice și literare, mai exact ale literaturii comparate. Toate acestea, așa cum vom vedea în primul capitol, O teorie despre imagine, o teorie despre om, pot fi reunite sub generoasa umbrelă a imagologiei, al cărui caracter interdisciplinar oferă posibilitatea investigării imaginii cu instrumente care depășesc granițele unei singure paradigme. Astfel, morfologia imaginii presupune identificarea legității acesteia și analiza mecanismelor ei, prin intermediul unei investigații interdisciplinare. Lucrarea își propune să descompună imaginea pentru a ajunge
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prinde viață, copia acestuia fiind atât de reală încât se poate considera ca are propria ei existență. De asemenea, primul capitol subliniează importanța abordării interdisciplinare a imaginii propunând o redimensionare a investigației imagologice, cu ajutorul filosofiei, psihologiei sociale și științelor comunicării. Imagologia a debutat în secolul XX cu un studiu de psihologie socială în care era abordată imaginea celuilalt, temă continuată și dezvoltată ulterior de literatura comparată și de istorie, însă, astăzi putem vorbi despre imagologie nu doar în termenii analizei identității
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]