1,552 matches
-
Ion Popa, de la Curtea de Apel București, a explicat în "Studiu asupra unor factori de risc și/sau de vulnerabilitate ai sistemului de justiție din România" că marea problemă a justiției vulnerabile este practica neunitară, citează Luju. "Practica neunitară" și imixtiunea în justiție Judecătorul explică că justiția este vulnerabilă în cele mai multe cazuri în care nu se pune problema unei perspective infracționale, cum ar fi, de exemplu, mita. Ion Popa explică: "Practica judiciară neunitară constituie cel mai „potrivit” cadru de exprimare a
Justiția vulnerabilă: De ce o soluție greșită nu poate fi depistată by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/75509_a_76834]
-
face să înceteze orice "analiză sau cercetare a magistratului". Astfel, chiar dacă soluția a fost una greșită, acest lucru nu se poate depista. În plus, soluțiile magistraților pot fi cenzurabile doar în cazul căii de atac. În caz contrar, se numește imixtiune în justiție. Promovarea la ÎCCJ, proces defectuos O altă problemă este "procesul defectuos de promovare la Înalta Curte, din punct de vedere al vârstei celor promovați (35-40 ani), actualii judecători ai Curții, în majoritate covârșitoare, vor rămâne în funcție, pânâ
Justiția vulnerabilă: De ce o soluție greșită nu poate fi depistată by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/75509_a_76834]
-
ca obiect soluționarea apelului formulat în soluționarea unei contestații la executare silită. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât formula executorie se dă în numele Președintelui României, ceea ce înseamnă o imixtiune în atributele autorității judecătorești, în condițiile în care, potrivit art. 84 alin. (1) din Constituție, în timpul mandatului, Președintele României nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată. ... 6. Tribunalul Timiș - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 1 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255577]
-
lipsa incidenței unui text de lege în soluționarea unei cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești, competență ce aparține puterii judecătorești. În caz contrar, instanța constituțională ar soluționa cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești. ... 12. În fine, mai susține că orice imixtiune a altor autorități în actul de justiție conduce la o încălcare nepermisă a principiilor constituționale. Interpretarea modului de aplicare a dispozițiilor legale revine autorității judecătorești, conform art. 124 și 126 din Constituție, iar în vederea aplicării unitare a legilor, Înalta
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
pe calea ordonanțelor și a ordonanțelor de urgență constituie, așa cum se prevede expres în art. 115 din Constituție, o atribuție exercitată de Guvern în temeiul delegării legislative, iar depășirea limitelor acestei delegări, stabilite prin însuși textul Constituției, reprezintă o imixtiune nepermisă în competența legislativă a Parlamentului, altfel spus, o violare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat“. (Decizia nr. 544 din 28 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 30 iunie 2006, cu
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
art. 306 și art. 309 din Codul de procedură penală, activitate care se poate desfășura în perioade lungi de timp. Astfel, prin raportare la faza urmăririi penale, sunt sancționate doar acele declarații neconforme cu realitatea care au condus la o imixtiune excesivă în viața unei persoane (luarea unor măsuri preventive severe), imixtiune care depășește inconvenientele obiective și inerente pe care le implică participarea într-un proces penal. În schimb, în faza de judecată, necesitatea desfășurării procesului penal într-un termen rezonabil
DECIZIA nr. 133 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258324]
-
care se poate desfășura în perioade lungi de timp. Astfel, prin raportare la faza urmăririi penale, sunt sancționate doar acele declarații neconforme cu realitatea care au condus la o imixtiune excesivă în viața unei persoane (luarea unor măsuri preventive severe), imixtiune care depășește inconvenientele obiective și inerente pe care le implică participarea într-un proces penal. În schimb, în faza de judecată, necesitatea desfășurării procesului penal într-un termen rezonabil dobândește un caracter imperativ, impunându-se protecția sporită a stabilității acestei
DECIZIA nr. 133 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258324]
-
semne de întrebare cu privire la imparțialitatea acestuia în efectuarea desemnărilor. Mai mult, luarea unor decizii de acesta în legătură cu actele de urmărire penală efectuate, având în vedere că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului controlului ierarhic, consacră o imixtiune a politicului în urmărirea penală. ... 5. Cu privire la revocarea procurorului desemnat pe motiv de „ineficiență profesională“, se arată că această sintagmă nu cunoaște o definiție legală, putând duce la o revocare arbitrară. Se mai arată că legea nu prevede
DECIZIA nr. 89 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252557]
-
organizație profesională națională a medicilor, fiind o instituție de drept public, neguvernamentală, apolitică și fără scop patrimonial. (2) Colegiul Medicilor din România are personalitate juridică și este autonom în raport cu orice autoritate publică, exercitându-și atribuțiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni. Articolul 2 (1) Ca organizație profesională, Colegiul Medicilor din România apără demnitatea și promovează drepturile și interesele membrilor săi în toate sferele de activitate, apără onoarea, libertatea și independența profesională a medicului în exercitarea profesiei, asigură respectarea de către medici
STATUTUL din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254632]
-
prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar nu este o măsură prin care se interzice, nici măcar temporar, executarea unei hotărâri judecătorești și, în consecință, nu reprezintă o imixtiune a puterii legislative în procesul de realizare a justiției. Curtea apreciază că, mutatis mutandis, considerentele acestor decizii sunt valabile și în prezenta cauză. ... 41. Examinând în continuare criticile formulate de autorii excepției referitoare la încălcarea art. 1 alin. (5) din
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
esență, că textul de lege criticat trebuie să asigure predictibilitatea normelor legale, judecătorii neputând fi ținuți să se supună interpretărilor limitative și obligatorii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), întrucât se încalcă art. 1 din Constituție prin imixtiunea pe care instanța supremă o realizează în judecarea cauzelor. Se arată că pensiile reprezintă un segment juridico-social care impune o specializare strictă a completurilor de judecată. Or, de vreme ce justiția se realizează prin intermediul instanțelor de judecată, potrivit competențelor
DECIZIA nr. 191 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271814]
-
în exercitarea atribuțiilor funcționale și trebuie să asigure apărarea cu fermitate, onestitate și principialitate, în limitele prevăzute de lege, a drepturilor și intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naționale, în conformitate cu prevederile Constituției României și ale actelor normative. (2) Orice imixtiune din partea oricăror persoane, indiferent de calitatea pe care o au, făcută în activitatea consilierului juridic cu scopul de a-l determina să adopte o poziție sau o soluție contrară legii ori intereselor Ministerului Apărării Naționale sau să renunțe la
INSTRUCȚIUNI din 14 iulie 2009 (*republicate*) () [Corola-llms4eu/Law/271662]
-
comunităților școlare. Deziderate precum asigurarea accesului beneficiarilor primari la o educație gratuită, incluzivă, de calitate, menită să le confere competențele-cheie, revalorizarea carierei didactice, reformarea arhitecturii instituționale în sensul repoziționării școlii românești în centrul comunităților locale, într-un context ferit de imixtiuni politice, au fost deturnate de legiuitor prin adoptarea unei legi vădit neconstituționale, care denotă lipsa unei viziuni în acord cu valorile Legii fundamentale. ... 67. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
judecată să poată verifica dacă noua încadrare juridică s-ar potrivi mai bine situației de fapt descrise în actul de sesizare ori dacă ar fi mai adecvată din punct de vedere legal, pentru că acest fapt ar avea semnificația unei imixtiuni în atribuțiile acuzării. Apreciază că motivele anterioare sunt susținute de absența totală din textul art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală a oricărei formulări care să prevadă că instanța penală analizează cererea de schimbare a încadrării juridice altfel
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
lucrărilor efectuate de executorii judecătorești nu poate fi concepută în afara legalității care reprezintă conformitatea acestora cu o normă legală. De aceea, limita controlului administrativ este conformitatea cu dispozițiile legale aplicabile, fără ca acest control să se constituie într-o imixtiune într-un caz concret aflat în curs de soluționare. Din analiza dispozițiilor Regulamentului și a celor din art. 60-62 din Legea nr. 188/2000 nu rezultă existența unei contradicții între cele două reglementări referitoare la obiectul controlului profesional și nici nu
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
traficului de persoane în raport cu obiectivele prevăzute în planurile de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale; ... ... 3. La articolul 3, alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins: (2) Activitățile prevăzute la alin. (1) se desfășoară fără a se produce imixtiuni în competențele și activitățile specifice altor instituții sau organizații. (3) Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu respectarea dispozițiilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce
HOTĂRÂRE nr. 569 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254592]
-
nu este proporțională cu situația care a determinat-o, nu este aplicată în mod discriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății. ... 7. Apreciază că este încălcat și liberul acces la justiție, fapt ce derivă implicit din imixtiunea procurorului în acțiunea civilă, acesta intervenind între inculpat și partea civilă, creând astfel un dezechilibru. Posibilitatea procurorului de a dispune de acțiunea civilă și de a face apărări în numele părții civile, care nu înțelege să își exercite acest drept
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar nu este o măsură prin care se interzice, nici măcar temporar, executarea unei hotărâri judecătorești și, în consecință, nu reprezintă o imixtiune a puterii legislative în procesul de realizare a justiției. ... 24. Curtea mai reține că invocarea art. 1 alin. (3) privind statul de drept, a art. 41 alin. (2) privind munca și protecția socială a muncii și a art. 47 alin.
DECIZIA nr. 6 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254602]
-
art. 61 alin. (1) din Constituție, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării. Totodată, Curtea a reținut că nu are competența de a se implica în domeniul legiferării și al politicii penale a statului, orice atitudine contrară constituind o imixtiune în competența acestei autorități constituționale (a se vedea Decizia nr. 629 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 932 din 21 decembrie 2014). Astfel, Curtea a recunoscut că, în acest domeniu, legiuitorul se bucură
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
ierarhiei actelor juridice consacrat de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și reluat în art. 108 (fost 107) din Constituție, a fost soluționat în mod eronat de către instanța de fond, printr-o imixtiune nepermisă a instanței de fond în atribuțiile puterii legislative. Așa cum a arătat, principiul ierarhiei actelor juridice este consacrat de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative care, la alin. (3) al art. 4
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
Codul de procedură civilă. Se susține că instanța de fond a încălcat principiul ierarhiei actelor juridice consacrat de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și reluat în art. 108 din Constituție, printr-o imixtiune nepermisă în atribuțiile puterii legislative, stabilind eronat că, deși actul contestat nu se întemeiază pe un act cu forță superioară, chiar dacă facilitățile erau reglementate prin lege, finalitatea actului ar fi fost aceeași. Într-o încercare de definire a sintagmei
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
trecerea abuzivă a „barierelor“ între funcțiile ce revin autorităților publice și el este un exces față de limitele fixate prin norme constituționale. Astfel spus, „excesul de putere“ constă în încălcarea de către judecători a principiului separației puterilor în stat, în imixtiunea lor în atribuțiile puterii legislative sau executive. Înalta Curte constată că, în cauza de față, nu ne aflăm în niciuna din ipotezele prezentate mai sus. Rolul unei instanțe judecătorești este de a spune dreptul, de a interpreta legea, judecătorul având
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
de a se supune unor interpretări limitative și ambigue pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate stabilesc obligativitatea interpretărilor date chestiunilor de drept de către instanța supremă, ceea ce echivalează cu imixtiuni în judecarea proceselor de către celelalte instanțe de judecată în materii care nu intră în competența sa. Autorii critică modul în care Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, invocând argumente similare
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
informațiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditati, implicati în tratamentul pacientului, acordarea consimțământului este obligatorie. Pacientul are acces la datele medicale personale. Orice amestec în viața privată, familială a pacientului este interzis, cu excepția cazurilor în care aceasta imixtiune influențează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate și se face numai cu consimțământul pacientului. Sunt considerate excepții cazurile în care pacientul reprezintă pericol pentru sine sau pentru sănătatea publică. Art. 123. Accesul la dosarul pacientului se face de către utilizatorii
REGULAMENT din 13 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260760]
-
funcționarea instanțelor și parchetelor. Potrivit art. 31 alin. (1) din legea criticată, „Secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul, respectiv obligația corelativă de a se sesiza, din oficiu, pentru a apăra judecătorii și procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea, precum și împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, secțiile Consiliului Superior al Magistraturii apără reputația profesională a
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]