228 matches
-
sanguine. - Calciul participă la transmiterea influxului nervos și la reglarea coordonării dintre mușchi și nervi. Hipercalcemia determină scăderea excitabilității nervoase și diminuarea tonusului muscular. - Excesul de calciu este incriminat și în apariția litiazei reno-vezicale. Lipsa de mișcare, în condiții de imobilism prelungit sau imobilizare fortuită, trebuieîn mod obligatoriu compensată prin mobilizarea pasivă a tuturor segmentelor organismului, cu deosebire a membrelor, chiar dacă leziunea pacientului este ireversibilă și șanse de vindecare nu mai există (Fröhlich, 1993). Kinetoterapia pasivă, în interferență cu participarea activă
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dezechilibru apare în condiții de lezare a endoteliului vascular sau de stază venoasă, însoțită de creșterea vâscozității sângelui. Uneori, formarea trombusului este asociată și cu apariția unui proces inflamator venos, fiind diagnosticată tromboflebita. b) Ca urmare a unor situații de imobilism prelungit, aparatul respirator este în situația unei blocări a elasticității cutiei toracice, care se traduce printr-o limitare accentuată a debitului respirator complementar, de care organismul are nevoie în efort. - Ventilația pulmonară joacă un rol important în schimburile de gaze
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
într-o poziție corectivă, se aplică un aparat special. Prin aplicarea acestor dispozitive și amenajări, pacientul nu mai are posibilitatea de a mobiliza articulația respectivă sau de a deplasa voluntar segmentul supus imobilizării. În această situație, pentru a evita consecințele imobilismului prelungit, sunt indicate contracțiile izometrice. Realizarea practică a imobilizării se face prin: aparat gipsat, materiale sintetice sau metale ușoare, corsete, atele, orteze. Imobilizările sunt utilizate pentru consolidarea fracturilor, luxațiilor, entorselor și, cu totul excepțional, pentru corectarea devierilor osoase din timpul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cuprinde în planul său de etapă. În aceste condiții, mobilizările autopasive au fost doar enunțate, fără a detalia modul în care acestea sunt aplicate în practica kinetoterapeutică, considerând detaliile inutile. Redobândirea sau menținerea masei și forței musculare în condiții de imobilism prelungit Pentru a înțelege de ce este necesară redobândirea sau menținerea masei și forței musculare, pornim de la constatarea că un mușchi care nu poate răspunde la solicitări este un mușchi în suferință, cel mai adesea hipotrofic sau distrofic. Neavând la dispoziție
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
special pentru mână, este condiționată în primul rând de existența libertății de mișcare la nivelul tuturor articulațiilor, pentru a putea promova mișcări cât mai ample. De aceeași importanță este și ameliorarea tonusului muscular, totdeauna scăzut în caz de boală sau imobilism prelungit. Din punct de vedere metodic, dozarea și gradarea efortului vor fi reglate prin creșterea sau scăderea duratei de timp acordate exercițiilor și pauzelor dintre acestea, numărului de repetări și, bineînțeles, în funcție de resursele fizice de care dispune pacientul. Coordonarea mișcărilor
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
soldează cu urmări catastrofale pentru structurile capsulo-ligamentare, care, lipsite de mișcare, sunt supuse unor procese degenerative retractile, care limitează sever amplitudinea de mișcare a segmentelor aparținând articulațiilor respective (Piera și Grossiord, 1991). Pe lângă retracțiile capsulo-ligamentare pe care le realizează, acest imobilism prelungit se înscrie și cu un proces de hipotrofie musculară, a cărei amploare este direct proporțională cu perioada de timp a imobilizării la care a fost supusă musculatura. Reluând tema metodologiei recuperării autonomiei de deplasare, pentru a beneficia integral de
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
într-un mod aparent straniu, două modele mentale antinomice: deși punctul de plecare (tema identității dintre existență și gândire: "gândirea este identică cu obiectul gândirii" cu existența -, deoarece "gândirea trebuie să aibă ca obiect ceva care există"112) este clasic, imobilismul logic al eleaților este convertit de heracliticul Hegel în imanența gândirii, cu devenirea ei continuă către Spiritul absolut. Am spus "aparent straniu", pe de o parte, întrucât, cu Hegel, suntem în epoca în care clasicismul coexistă totuși cu romantismul, în ciuda
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
spus "aparent straniu", pe de o parte, întrucât, cu Hegel, suntem în epoca în care clasicismul coexistă totuși cu romantismul, în ciuda adversității lor, iar pe de altă parte, fiindcă numai așa, prin adoptarea unei soluții tipic heraclitice, se putea debloca imobilismul imperturbabil al modelului eleat, care într-o manieră clasică spațializa durata și segmenta procesele dinamice, refuzându-i mișcării dreptul la existență.113 Împrumutând limbajul lui Dilthey, am putea spune că absența unei "corelații a stărilor de fapt" îi determina pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Fundațiunei I.V. Socec, f.a., p. 46). 119 L. Blaga, Despre conștiința filozofică, p. 112. 120 De data aceasta pluralitate, fiindcă pentru a continua o imagine anterioară, evocată supra în nota 118 "golul", non-existența sunt necesare ca antiteze menite să deblocheze imobilismul unei gândiri de tip eleat. 121 Apud Arnold Metzger, Phänomenologie und Metaphysik. Das Problem des Relativismus und seiner Überwindung, Pfullingen, 1966, pp. 40-41. 122 A. Metzger, op. cit., p. 52. 123 Ibid., pp. 53-54. 124 Ibid., p. 75. 125 W. Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ci doar încearcă să-l reformeze. Aici mai reamintim că, oricum, "critica rațiunii istorice" se dorește a fi o replică la Critica rațiunii pure (vezi I, 3C) o replică aptă să dinamizeze în spirit (post)romantic, prin relativizare și istoricizare, imobilismul clasic care mai caracteriza cadrul transcendental al cunoașterii, în varianta lui kantiană (vezi II, 2Aa). Într-un alt subcapitol (II, 1Bd) am schițat deja în ce măsură se apropie și se distanțează de Kant atât Droysen, cât și Dilthey. Considerăm că acum
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la începutul anilor '30 poate mai mult decît alții: acestea au fost traiectoriile lui Déat și Henri de Man, însă ele nu s-au conturat pe deplin decît în ajunul celui de-al Doilea Război mondial și nu înainte. Acest imobilism generalizat marginalizează tentativele de reînnoire întreprinse de socialismul revoluționar, condamnîndu-le; forțele sale, deloc neglijabile, sînt totuși prea șubrede pentru a putea revigora fracțiunile Internaționalei Socialiste a Muncii: Stînga revoluționară a SFIO, precum și POUM nu au nici un discipol în Marea Britanie și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
examinat retrospectiv cu toată atenția pe care o merită, iar astăzi este încă imposibil de să-i evaluăm impactul și consecințele. Într-o primă fază, venirea la putere a lui Gorbaciov, în martie 1985, ca urmare a ultimilor ani de imobilism practicat de Brejnev și a scurtelor conduceri ale lui Andropov și Cernenko, pare să fi marcat o etapă în schimbarea conducătorilor Uniunii Sovietice. Foarte repede, semnele unor schimbări profunde se întețesc: ele nu au fost de altfel întotdeauna corect percepute
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cerchiști", va să repună în drepturi reputațiile unui Doinaș sau Negoițescu, și nu va pregeta să lanseze promoția "Desant", omul nu va mai avea puterea să denunțe legământul inițial cu utopia politică. S. Damian se întreabă asupra acestui tip de imobilism (coerență cu sine?), se miră până la stupefacație de ce Croh n-a dat semne de convertire, deși a înțeles "mistificarea pe care a cauționat-o". Dezavuându-i pe cei ce-l incriminează pe Croh ca promotor al realismului socialist, S. Damian
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
un cioranian ce veștejește cu predilecție provincialismul ca simptom devastator al unei posibile patologii culturale. De la înălțimea unei perspective "monarhice, inventariază în această stranie republică a literelor păcate veniale și mortale, cum ar fi veleitarismul, reveria protocronistă, furtul de idei, imobilismul, lipsa de vlagă și onestitatea în a-și impune valorile la scară universală. În contra acestui tip de comoditate conservatoare, Marian Mincu și-ar fi lansat metoda ce îmbină teoria telquel-istă a textului cu semiologia italiană și tematismul, totul fiind profetizat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
limbaj, ci elementul structurant al operei: Camil Petrescu, Ion Barbu, Ilarie Voronca, Anton Holban, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Liviu Rebreanu, H.P. Bengescu. În opera sa, E. Lovinescu, adept al mobilității culturale, s-a ridicat împotriva oricărui tip de "imobilism", "provincialism", "tradiționalism" și a urmărit o circumscriere a variațiilor sentimentului estetic. Înzestrat cu inteligență și talent, acesta avea incisivitate polemică și tărie morală, în sprijinul orientării "moderniste": "literatura de inspirație citadină", "poezia nouă", "proza obiectivă", "romanul psihologic". A fost ultimul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Disperarea se înstăpânise și atunci peste suflete, orizontul părea definitiv închis, inerția aproape deplină. Era nevoie de multă forță sufletească, dacă nu și de o mare propensiune utopică, pentru a închipui o ieșire din letargie. Cum să se înfrângă exasperantul imobilism? Lancea lui Horea a fost una dintre soluții: protestul radical și fără întoarcere contra opresiunii. Luminarea sistematică a poporului prin școală și biserică definea o altă linie de conduită. Alăuta și Albina lui Asachi deveneau simboluri ale noului tip, alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
guvernamentale în Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg și în Norvegia se retrag sau sînt eliminate fără ca, prin aceasta, să-și dea seama de amploarea sau consecințele acestor fenomene. Într-adevăr, la Moscova este ora ezitării și a imobilismului. Partidele comuniste nu mai au consemne clare. De altfel, această retragere se asociază adesea cu o situație economică și socială foarte tensionată, care-i supune pe comuniștii aflați la putere la presiuni interne și la contradicții din ce în ce mai insuportabile. În Franța
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
comuniști se vor alătura chiar votului de învestitură a lui Pierre Mendès France, dar acesta refuză să-i socotească în majoritatea lui. Acest lucru nu anulează faptul că PCF a reușit să se reintroducă în viața națională, să-și depășească imobilismul și să-și stabilizeze aparatul. De altfel, pe 2 ianuarie 1956, el întrunește 25,6% dintre sufragii la alegerile legislative, adică aproximativ același procent înregistrat în 1951. În afară de PCI și PCF, și alte partide cunosc o evoluție sensibilă. PCE, care
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
partidele burgheze este greșită [și că] (...) comitetul central nu a fost destul de atent la curentele care creșteau în sînul partidului socialist belgian împotriva politicii nefaste a șefilor socialiști de dreapta 28. În practică, aceasta va fi deschisă multor interpretări. În fața imobilismului care lovește partidul, este convocat un congres, în octombrie 1954, la periferia orașului Bruxelles. Dacă la tribună, opozanții denunță fracționarismul și cultul personalității secretarului general...belgian, Stalin este în continuare calificat drept continuator al lui Marx și Engels și cel
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
la linia internațională. O puternică minoritate pro-sovietică obligă partidul să meargă pe căi ocolite între critica violării drepturilor omului în Est și solidaritatea critică față de URSS. Conducerea, dacă a reușit să evite scindarea, a făcut-o cu prețul unui cert imobilism. Există un decalaj între rezoluțiile cu conotații novatoare și practica politică ce rămîne tradițională. Militanții ce încearcă să reformeze partidul din interior se descurajează în fața extremei prudențe a conducerii. Tot PCB este confruntat din ce în ce mai mult cu problemele lingvistice din Belgia
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
aceste două partide nu consideră că trebuie să tragă concluzii privitoare la propria linie politică. Cele două conduceri sînt din ce în ce mai recuzate în sînul partidului de către contestatari, care încearcă să se sprijine chiar pe reformele din Est pentru a ieși din imobilism. PCF este confruntat cu o serie neîntreruptă de grele înfrîngeri electorale, cu un val fără precedent de contestații interne și cu prăbușirea marilor certitudini venite din țările din Est. Destabilizată din toate părțile, conducerea face corp comun în jurul secretarului general
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
a reuși să-l destabilizeze. Opozanți ca Charles Fitermann au dublul handicap de a fi sprijinit mult timp politica pe care o condamnă astăzi și de a nu putea conta pe sprijinul numeroșilor reformatori, care părăsiseră deja partidul, descurajați de imobilismul său. Chiar și PCP, partidul cel mai stabil și cel mai unit dintre partidele comuniste occidentale intră, începînd din 1986, într-o zonă puternic instabilă. Episod simbolic al contradicțiilor cu care s-au confruntat mai multe partide comuniste în fața social-democrației
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
c Nedreptatea profesorului: adolescenții doresc din partea profesorilor să aplice egalitatea de tratament În raport cu ceilalți colegi; când În aplicarerea sancțiunilor nu se respectă echitatea de tratament, avem de-a face cu o formă de violență psihologică din partea profesorului Împotriva elevilor. d Imobilismul : adolescenții sunt În mod firesc dinamici, expansivi, au tendința de a se mișca, explora, manipula; școala le cere să fie linistiți, silențioși și ascultători. Comportamentul inadecvat este definit de școală ca o conduită contrară ordinii și liniștii. e Funcția de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
versantul oriental ce face racordul morfologic, printr-un platou etajat, cu platforma arabică din Hadramauth. Evoluția spațiului agro-rural egiptean poate fi considerată un clișeu standardizat al fenomenului rural din lumea arabă. Este o mostră a ceea ce s-ar putea numi imobilismul agrarși eșecul parțial al demersurilor reformatoare agrare de factură nasseriană, care, în loc de așteptata revigorare economică, au creat contraste socio spațiale frapante. Astfel, a fost exacerbat modelul spațial forjat pe principiul teritoriului ce gravitează în jurul capitalei (“Cairo este Egiptul”), înconjurată de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
aspru și torid al insulei, pe care fiecare a încercat s-o părăsească, dar care îi atrage magnetic și malefic înapoi: bătrînul Marcel, care a plecat la război în 1939, apoi a lucrat în administrația colonială, pentru a scăpa de imobilismul locului natal, dar care s-a întors, plin de resentimente, fără să știe exact ce și cine nu i-a dat ceea ce a așteptat de la viață ; Matthieu, tînărul care nu și-a petrecut decît vacanțele pe insulă, dar care a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]