2,838 matches
-
punctele slabe ale poeziei: "...senzația de diluare a discursului, de monotonie provocată de reiterarea oarecum mecanică a procedeelor retorice utilizate pentru relativa structurare a textului. (...) superficialitatea punerii în ecuație a unor elemente (de tipul catahrezei, al metaforelor in presentia) ori imperfecta "masacrare" a câte unui schelet descriptiv sau conceptual în jocul imaginilor..." (p. 305). Volumul lui Ion Pop A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei este o lectură obligatorie pentru cei preocupați de studierea operei unuia dintre importanții
Un pedagog la școala avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9333_a_10658]
-
de studierea istoriei evreilor din România de la Universitatea Ebraică din Ierusalim și cu ajutorul prietenesc și colegial al lui Leon Volovici. Chiar dacă incompletă (lipsesc paginile 1, 7, 8, 58-64, 78; ultima are numărul 79), chiar dacă este în mod evident o formă imperfectă, cu multe și evidente greșeli de dactilografiere, plină de ștersături și corecturi manuscrise, dactilograma rămasă de la S. Schafferman conține mărturii extrem de prețioase pentru clarificarea perioadei de militantism sindical și social-democrat a Ťtînărului Istratiť. Amintirile fostului director al Anchetei sînt în
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
a ținut viu în minte faptul că Tratatul... meu trebuia scris cu franchețe și cu sinceritate.“ Înainte de a scrie despre omul... nou, cu slugărnicie și sinceritate față de liberalismul economic, care, ca orice soluție interesată la problema materială a societății, este imperfectă și mai cu seamă părtinitoare (dar se erijează în postura soluției unice și evidente), intelectualul ar trebui să aibă modestia sublimă și naivă de a scrie poate nu un tratat întreg „despre privighetoare“, dar măcar rândurile în care cinstitul autor
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
convertit în calitate morală". în fața unei astfel de situații, omul rămas cu sine însuși are de ales între dezrădăcinarea ontologică ce poate avea consecințe fatale și între asumarea acestei "maxime poveri", care poate fi transmutată în energie vitală. Oricît de imperfectă, viața e corigibilă datorită "eternei reîntoarceri", concept esențial al gîndirii nietzscheene, care ne îngăduie a armoniza temporalitatea și eternitatea. E o imagine circulară a timpului, însă nu una cu caracter strict repetitiv, ci ca o revenire selectivă la ceea ce a
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
din Gorila " Ce este mare la om este că el este o punte și nu un scop: ceea ce se poate iubi la om, este că el este o trecere și un apus," care subliniază ideea că omul este un animal imperfect. Putem iubi în om ceea ce ar putea fi depășit - statutul animalic, căderea în trup. Ofițeri, soldați și victime În primele pagini ale romanului Pădurea spînzuraților, Apostol Bologa pare legat printr-un cordon ombilical de alte personaje exponențiale din literatura Imperiului
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
distribuit - În Firs din Livada. El nu era pentru Firs, ci pentru Gaev! Nu pui nobilul, În rol de iobag! Dacă ar fi să-i reproșez ceva, desigur, regret că nu avea profunzime...Dar cine e perfect, pe lumea asta imperfectă?!... Șeptilici (ce nume nepotrivit!) a avut o viață spectaculoasă: cît e adevăr, cît - legendă, a fost copil din flori de mare politician; era atît de seducător, Încît se sinucideau femeile pentru el; a făcut parte din “complotul” premierei Stelei fără
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Vine mai degrabă de sus, de la cer...E ca o coardă Înfundată care se rupe” zice Trecătorul , episodicul erou al Livezii..., devenit aici personaj principal (p.27). Și-n altă parte:„Se aud, poate, greierii.Sau, mai bine, acea tăcere imperfectă care emană din cîmpie cînd toate sunetele pămîntului se amestecă și creează o sinteză muzicală În sufletul celui care ascultă”(p.37). Ce frumos!... Sau despre particularitatea rusului - subiect care l-a preocupat și pe autorul Stepei: „Creierul rusului nu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
și inevitabil în existența comunității omenești. În vechiul drept penal românesc<footnote Dobrinoiu, V. (1995), Corupția în dreptul penal român, Editura Atlas Lex, București, p. 92 și urm. footnote>, corupția apare incriminată destul de târziu - în perioada domniilor fanariote - dar și atunci imperfect. După cum se știe, dregătorii Principatelor Române erau totodată judecători, iar veniturile lor se acumulau atât din impozitele și dijmele strânse sau din alte foloase culese în legătură cu atribuțiile pe care le aveau în administrarea țării, cât și din amenzile pe care
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
nefiind omogenă este neunitară și segmentată; b. este piața cea mai rigidă și sensibilă; c. este piața cea mai organizată și reglementată; d. elementele de voință, de intervenție, de dictat sunt uneori prevalente, ceea ce Îi determină statutul de cea mai imperfectă piață; e. este o piață contractuală, participativă, În care negocierea și contractul sunt instrumente fundamentale de reglare a cererii și ofertei de forță de muncă. Fără a nega existența În cadrul elementelor specifice prezentate a unor referiri la reglementări sub aspect
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
asigură un echilibru și o „relativă” stabilitate a pieței forței de muncă. O altă concluzie cu privire la piață forței de muncă este aceea că elementele de voință, de intervenție, de dictat sunt uneori prevalente, ceea ce Îi determină statutul de cea mai imperfectă piață. Importanța majoră a manifestării de voință, exprimată de partenerii implicați În raporturile juridice de muncă, cu privire la nașterea și desfășurarea acestor raporturi; intervenția statului sub diferite forme pe această piață; deciziile și măsurile dispuse de salariați, angajatori, stat, evidențiază faptul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și nu mai devreme!) voi începe să trăiesc pe deplin, abia după moarte voi afla, de fapt, ce înseamnă să fii fericit și împlinit cu adevărat. Momentul acela îl voi socoti drept renașterea mea din cenușa stârvului acesta învechit și imperfect, care mă va conduce negreșit la împlinirea menirii mele în universul acesta. Deocamdată, însă, încă mă simt încătușat, iar descătușarea mea este problematică, căci singura cale, pe care trebuie musai să merg, pentru a o dobândi, pentru a dobândi acest
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de asemenea, și un perfecționist, unul, cred, fără pereche, însă, deși m-am simțit foarte aproape de perfecțiune de multe ori, n-am atins-o niciodată! Iar, pentru asta, îmi pare a fi doar vina mea, căci omul, prin natura sa imperfectă, este o ființă slabă și vulnerabilă prea din cale-afară, însă mă consolez la gândul că voi pune eu capăt acestui blestem foarte curând. Vreau, cu asta, să spun că mă voi desăvârși, voi deveni perfect, adică îmi voi atinge scopul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
însă, n-am de gând, cu niciun preț, să renunț așa de repede. Cel mai necinstit lucru, pe care poți să-l faci vreodată față de tine însuți, este să te dai bătut! Astfel, tot voi scăpa eu de acest trup imperfect și beteag, plămădit de niște mâini distrate și grăbite. Omul este doar o ființă experimentală și lăsată neterminată, tocmai de aceea îmi și provoacă mie atâta greață! Totodată, privit la prima vedere, omul pare, îndeobște, foarte ager și vânjos, mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Așa a fost dintotdeauna până acum și așa va fi mereu; numai dacă ești orb cu totul, nu-ți poți da seama de asta! - Așadar, pe lângă faptul că scrii o literatură nepotrivită, care am aflat acum că va fi și imperfectă, pe ce pui tu bază întratât de temeinic că aceasta va fi cumpărată și îndrăgită de cei mulți? - Ei bine, pe absolut nimic, să știi! Ce, tu chiar nu observi deloc? Oriunde privești astăzi în jurul tău, constați cu tristețe că
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
pe care oamenii le pun, în general, pe seama ei, nu fac altceva, decât s-o ațâțe și s-o hrănească, dar ea existase cu certitudine dinainte în ei, natural. Ei bine, iată! Fix aici este locul în care sunt eu imperfectă (dar, sper și cred, perfectibilă) și neîmplinită, rănită și nemângâiată. Și, deși mi-am dat seama de propria mea imperfecțiune și i-am găsit (sau, cel puțin, i-am intuit) cauza, cu niciun chip nu pot găsi calea potrivită, care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
veneau să-și elibereze sufletele de cohorta păcatelor făptuite. 13 O statuie veritabilă Vom visa un vis ferice, Îngâna-ne-vor c-un cânt Singuratece izvoare, Blânda batere de vânt. M. Eminescu În dimineața aceea cu cerul de un galben imperfect, vocea dirigintelui vibra fără autoritate peste multe dintre capetele noastre, În Încercarea de a ne organiza corespunzător În careu, pe platoul mare din fața școlii. Așteptam discursul de rahat al domnului director, care, ca În fiecare Început de an școlar, Întârzia
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
conform universalității lor, pentru orice ființe raționale fără deosebire. Numai o ființă rațională are facultatea de a acționa conform legilor, adică numai ea are o voință. „Imperativele nu sunt valabile pentru o voință sfântă - ci numai pentru o ființă rațională imperfectă. Imperativele poruncesc ipotetic sau categoric”. Imperativele ipotetice sunt imperative ale abilității, ale prudenței, ale fericirii personale, pe când „imperativul categoric este Însuși imperativul moralității”; numai el are valoarea unei legi practice, fiind o judecată practică sintetică a priori; imperativele categorice pot
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
potestas). Conceptul de suveranitate este corelativ cu conceptul de Stat. Un Stat nu este ca atare, sau cel puțin nu e perfect ca atare, dacă Îi lipsește suveranitatea. Așa-zisele State semi-suverane, State sub protectorat sau State vasale, sunt figuri imperfecte de Stat. Giorgio del Vecchio distinge două aspecte ale Suveranității: 1. din punct de vedere extern, Statul e suveran Întrucât nu e supus unui alt Stat, adică nu atârnă de nici o altă putere; 2. din punct de vedere intern, deoarece
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
consimțământul lor particular, care poate fi oricât de variat. Întotdeauna trebuie să fie vorba de „o Întâlnire de personalități, care să se recunoască, În ființa lor, ca atare”. Situațiile contrare sunt relevate de „teoria viciilor de consimțământ” care vizează „personalitățile imperfecte”, incapabile de o determinare autonomă, ale căror „acorduri” semnalează o „necunoaștere a personalității umane”. Astfel apare ca justă: nulitatea pactelor de dare În sclavie, sau aceea de mutilare a propriului corp etc. Aceeași ordine de adevăr există și În domeniul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mai nimic pentru instituțiile teatrale naționale. E o criză managerială, după 1990, mai vizibilă (iertat fiindu-mi gradul de comparație!) decît Înainte. Înainte erau directori ; acum trebuie manageri. Și de unde manageri, cînd singura cu titlu s-a dovedit o conducătoare imperfectă de teatru? Pe de altă parte, profit de ocazie să atrag atenția că, printre longevivii conducători de teatre ai perioadei comuniste, s-au numărat oameni fără studii, dar cu instinct. Teatrul Giulești sau cel din Piatra Neamț, stau dovadă. Cel mai
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cîteodată. Dă... prolificitate! Adică, putere de muncă. La mai multe, bre! Am luat deci Teatrul din interiorteatrul din culise ( Biblioteca revistei Familia, 2005) la răsfoit, nu știu de ce, de la coadă, spre Început : și am (re) descoperit , În pliurile memoriei mele imperfecte, montări importante ale teatrului orădean ( instituție pe care istoricul a slujit-o cu pasiune, devotament și pricepere, trei decenii ) și nu numai; mi-am reamintit, văzînd fotografiile din addenda, de Ciocîrlia lui Penciulescu, de D-ale...semnat de Moisescu, Dictatorul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
I se adresă cu severitate: — Ești norocoasă dacă mai crezi că asta Îți va folosi la ceva. Dar constată, spre uimirea lui, că ea putu trece instinctiv peste severitatea sa, care se baza pe teorii elaborate laborios de o rațiune imperfectă. — Nu cred, spuse ea, dar trebuie să fac ceva. El fu șocat de lejeritatea cu care-și recunoștea lipsa credinței, lejeritatea care nu venea din lectura sistematică a scriitorilor raționaliști și a savanților din secolul al nouăsprezecelea. Fusese născută Întru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
își umple gura de crutoane și sos roșu. — Ar fi fost o prostie, zice. Vreau să zic, gândește-te și tu - și-și mai îndeasă în gură niște chili. L-ar fi citit imediat, și n-am nevoie de concurență. Imperfectă și murdară, asta e lumea în care trăiesc. Departe, atât de departe de Dumnezeu, ăștia sunt oamenii cu care trebuie să am de-a face. Toți se luptă pentru putere. Mona, Helen, Nash și Stridie. Singurii oameni care mă cunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
rămâne mereu inertă sub lupa limitată a observațiilor noastre, alunecându-ne parcă de sub picioare ca nisipurile mișcătoare. În definitiv, totul este relativ, extrapolând spusele marelui savant Albert Einstein. Un prim aspect de netăgăduit este faptul că trăim într-o societate imperfectă, departe de viziunea filozofului antic Platon datorită imperfecțiunii umane a tuturor membrilor ei. Dacă oamenii ar fi perfecți și ar avea numai calități, desigur că și societatea ar fi una perfectă, un adevărat paradis. Însă lucrurile nu stau deloc așa
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
apărut ca o utopie splendidă: de la Morus și Campanella la socialiștii secolului XIX. Era ca și cum ideea cea mai scumpă a burgheziei - aceea de progres uman nestăvilit - ar fi găsit în utopia comunistă modul și locul realizării absolute, dincolo de contingența capitalistă, imperfectă și stingheritoare. Comunismul a fost visul cel mai frumos al capitalismului. Tot ce funcționa defectuos în capitalismul real părea corijabil în socialismul utopic. Multe dintre mințile cele mai de seamă ale Europei s-au aprins de aceste iluzii. Abandonarea acestei
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]