35,973 matches
-
sau de tendință a voinței spre rău, atunci când ea nu se mai află sub influența sensibilității? Ce ar putea s-o mai determine la rău? Căci, ca voință liberă, deci ca manifestare a caracterului inteligibil, ea nu acționează decât sub imperiul legii morale”. Sigur că filozofia lui Kant a avut și merite. Se pot cita sentimentele de admirație și venerație cu privire la legile morale: „Două lucruri au mișcat deopotrivă sufletul meu: cerul înstelat deasupra mea și legea morală din mine”. Cât despre
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1455557320.html [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
spunea acesta într-una, fără să răspundă cuvintelor lui Tiberius. Timpul trecu apoi pe nesimțite și după ce Tiberius primise jilțul și cununa de lauri imperială, realizase că Octavian Augustus, în ciuda aparențelor, îi lăsase în urmă o situație extrem de dificilă în imperiu mai ales în privința finanațelor. Tiberius însă era un expert fără pereche în probleme economice și își dăduse seama chiar atunci că fără o reformă susținută și strictă lucrurile puteau lua o întorsătură nefavorabilă care ar fi putut degenera rapid într-
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
întâmplat acest lucru atunci dușmanii Romei ar fi prins imediat de veste și ar fi trecut limesurile și ar fi cucerit castrele de graniță invadând teritoriile ocupate, iar provinciile supuse s-ar fi răsculat, măcelărind sau alungând pe romani. Astfel, imperiul ar fi căzut, sau în cel mai fericit caz s-ar fi zdruncinat din temelii și și-ar fi revenit cu foarte mare greutate și cu multă vărsare de sânge. Temându-se de un asemenea scenariu Tiberius munci pe brânci
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
zdruncinat din temelii și și-ar fi revenit cu foarte mare greutate și cu multă vărsare de sânge. Temându-se de un asemenea scenariu Tiberius munci pe brânci cu o sumă de funcționari loiali pentru a redresa economia și finanțele imperiului și după câțiva ani de încordare, de previziuni și de adaptări ale legislației se întrezări o oarecare stabilitate economică. Situația financiară se îmbunătăți și ea trptat. Statul reuși să-și plătească cu greu datoriile dintr-o trezorerie aflată la un
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
plimbări pe înălțimile stâncoase ale insulei, sau vâslind cu bărcile pe sub imensele grote pe jumătate inundate de la baza uriașelor stânci calcaroase, împăratul credea că Roma și pericolele ei mortale nu îl puteau atinge. Și în mare parte avea dreptate. Despre imperiu și despre demnitatea de împărat, Tiberius spunea câteodată că mai ușor i-ar fi fost să i se lege de gât o piatră de moară. Uneori exagera spunând că munca titanului Atlas care ținea pe umerii săi tot pământul era
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
fost să i se lege de gât o piatră de moară. Uneori exagera spunând că munca titanului Atlas care ținea pe umerii săi tot pământul era mai facilă. Căuta tuturor să spună că el era de fapt un serv al imperiului, chiar dacă unii căutau să-l gratuleze cu titulatura de zeu, pe care el o refuzase precum o refuzase și Augustus în timpul vieții sale. Uneori se amuza de această ciudată alăturare a două ipostase care ar fi putut sălășlui într-o
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
a două ipostase care ar fi putut sălășlui într-o singură persoană. Acela de zeu și acela de rob, două condiții total opuse, unite însă în aceeași persoană... Îmbătrânise, și asemeni lui Augustus trebuia să lase un moștenitor la cârma imperiului și uneori în discuțiile cu apropiații săi lăsa impresia că ar dori să și numească un succesor căruia să-i cedeze puterea la momentul cuvenit, însă vremea trecea iar Tiberius nu avansă nici un nume în acest sens, așa cum făcuse din
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
diaspora își duceau deci, mai departe existența prin cultura proprie, prin credința religioasă, prin obiceiuri. Existau însă și iudei care erau rupți de comunitățile respective întemeiate în diaspora, iar unii chiar deveniseră cetățeni prin adopție ale acelor locuri, popoare sau imperii. Vitregiile vremurilor reușiseră să rupă și să dezbine poporul evreu în așa fel încât Samaria aflată la nord de Iudeea devenise un pământ pe care iudeii tradiționaliști îl ocoleau prin Pereea și prin Decapolis, ori dacă erau forțați de împrejurări
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
deciziile prioritare ale Sinodului I Ecumenic și cele exprese ale Împăratului Constantin cel Mare s-au numărat: - stabilirea Zilei de cinstire a Învierii Domnului, Duminica; - libertatea religioasă a tuturor confesiunilor; - cinstirea supremă a creștinismului; - legiferarea expunerii simbolurilor creștine în întreg imperiul; - întărirea economică a Bisericilor locale și eliberarea clerului de de greutățile financiare publice; - a înlesnit prezența creștinilor în armată și în ierarhia publică; - a făcut daruri bisericilor și a împărțit gratuit grâu locuitorilor Constantinopolului și locuitorilor săraci ai Imperiului; - a
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
întreg imperiul; - întărirea economică a Bisericilor locale și eliberarea clerului de de greutățile financiare publice; - a înlesnit prezența creștinilor în armată și în ierarhia publică; - a făcut daruri bisericilor și a împărțit gratuit grâu locuitorilor Constantinopolului și locuitorilor săraci ai Imperiului; - a împodobit noua Capitală a lumii cu porfira de lumină a ortodoxiei; - a emis edictul care restituia bisericilor toate bunurile sechestrate de prigonitorii și persecutorii anticreștini; - a interzis cultul personalității împăratului; - a manifestat evlavie și cinstire față de Clerul superior al
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
a Sf. Ap. Petru de la Roma; - a sprijinit dorința mamei sale în încercarea de a găsi lemnul Sfintei Cruci la Ierusalim; - a adaptat legile statului la principiile creștine ale Evangheliei; - s-a preocupat de soarta creștinilor din alte regate sau imperii; - a purtat grija față de propăvăduirea Cuvântului evanghelic, etc. Anterior Bisericile locale se orientau ca mod de calcul după temeiul iudaic, fapt care-l deranja extrem pe Constantin cel Mare, mâhnire pe care o exprimă în epistola imperială trimisă Bisericilor locale
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
cel întocmai cu Apostolii, Trad. din lb. greacă: Preot Ion Andrei Țârlescu, Cartea Ortodoxă, Alexandria-2013, p.18). Faima imperială a Marelui Constantin, a crăiescului său Oraș, centrul unei lumi de lumină, cum îl numea Sir Steven Runciman și a milenarului imperiu traco-geto-dac, n-au putut fi umbrite, nici de tirania romană, nici de uraganul musulman pustiitor, nici de apocalisul gândirii apusene, care s-a revoltat din țâțâni să deformeze, să calomnieze și să profaneze adevărul istoric. În mod plenar pe împăratul
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
sa își pregătește finalul pământesc pentru pragul ceresc. Disprețuind cultul personalității, atinge înalta autoritate a unui Erou universal. Pășind pe Calea lui Hristos, misiunea sa imperială capătă apoteoza majestății divine. Transformă propria conștiință religioasă și pe cea a creștinilor din imperiul său într-o identitate sobornicească. Mărturisindu-și faptic dreapta credință, sprijină și călăuzește poporul spre Biserică. Toate însușirile sale răsfrânte în aura Duhului Sfânt, îi conferă autoritatea ortodoxă de a substitui teoria cosmocentrică a antichității greco-romane cu învățătura teocentrică a
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
conștiința geto-dacă, a înaintașilor punând bazele unei înfloritoare culturi și civilizații creștin-ortodoxe. Toate virtuțiile sale excepționale și responsabilitatea plenară a desăvârșirii lor i-au conferit aureola celui mai mare Comandant al istoriei și aura de Apostol al Mântuitorului. Creând un Imperiu Ortodox, i-a lăsat o mostenire spirituală, milenară. Strălucitor la chip, cu suflet de lumină, cu har în cuvânt, cu dreptate în inimă, cu evlavie de ascet, cu pătrundere mistică, neclintit în credință, biruitor în nădejde, jertfitor în cruce s-
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
se împletesc culorile Toamnei - că prevestire (Partea I - Picuri de mir), culorile primăverii - că reînviere (Partea a II-a - Simfonia vântului primăvăratec), culorile zăpezilor sufletului (Partea a III-a - Ferestre de vise), precum și culorile unui anotimp numit Speranța - evadarea de sub imperiul sentimentelor încarcerate (Partea a IV-a - Flori sub zăpadă). Așezate într-o ordine relativ-cronologică, poemele surprind prin ritm și culoare, alternând versul clasic, cu versul alb (ce păstrează expresivitatea și calinitatea poeziei). Se sesizează, odată cu apropierea de axa prezentului, ca
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
include și “Zbateri”, “Tristeți”, “Incertitudini”, “Visare”, “Destin”, “Blestem”, “Pasiuni”, “Pătimi”, ne oferă și pasteluri: “Privesc naruirea-n decor de blesteme”, (Furtună), dar și gânduri închinate Proniei Cerești, “ Îmi ninge”, sau marilor sărbători religioase. Pe fiecare filă ne întâlnim cu necuprinsul imperiu uman al fiecăruia din noi. Un loc special îl ocupă setea de iubire: “E ca o dulce vraja ce staruie-n dorința,/ De-a fi mereu deschisă, cu suflet luminos” ( Sentimente), o iubire plenară, a maturității, cu bucuria împlinirii, iubirea
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
poate găsi - fie doar și într-o mică măsură - smerenia și pocăința, evlavia și frica lui Dumnezeu? De fapt, atunci când această atitudine și-a făcut apariția prima dată în Biserică - aceasta s-a întâmplat imediat după convertirea la creștinism a Imperiului Roman și a rezultat din creștinarea ulterioară a populației sale și din scăderea, direct proporțională, a vieții religioase și morale printre creștini - Sfinții Părinți au văzut în aceasta nu un rezultat al smereniei și al fricii lui Dumnezeu, ci al
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sfanta_euharistie_taina_n_stelian_gombos_1389254379.html [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
prezența mea un ,,edicta repentina” care va fi citit aici, spuse Pilat. Magistratul Simbinacus se ridică de pe scaunul său își aranjă toga și desfăcu un sul pe care îl citi. -În numele lui Tiberius Caesar Augustus, princeps și suveran al imperiului, stăpân al Provinciei Cezareea din Guvernoratul Siriei și din porunca înaltului procurator al Iudeii, Ponțius Pilate, a cărui autoritate i-a fost acordată de însuși magnificul Tiberius Caesar Augustus, impunem acest ,,edicta repentina” care intră în vigoare imediat. Se va
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
la noi. Nu contează dacă recoltele sunt bune sau nu, prețurile vor crește, spuse Simbinacus cu ironie. Pilat încuviință și el cele spuse. -Roma are nevoie de prăzi și de sclavi pentru a se putea susține... Fără prăzi și sclavi imperiul s-ar prăbuși, spuse el. -Cum așa, nu vă înțeleg ?! întrebă nedumerit centurionul Livius. -E simplu Livius, spuse Pilat. În momentul în care Roma pune mâna pe cele mai bogate prăzi cantitatea de monedă de pe piață crește, Cezarul ia aurul
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
spun că în timp ce unii se îmbogățesc ceilalți sărăcesc, între unii și ceilalți căscându-se încet, încet, o prăpastie de netrecut. -Așa a fost dintotdeauna Iocentus, aprobă Pilat, asta ca să nu spunem, sau să creadă cineva că Tiberius a scăpat frâiele imperiului din mână... Chiar așa! Ce se mai aude de Naevius Sertorius Macro, noul prefect al gărzii pretoriene? - Hm! exclamă magistratul Simbinacus, mulți spun că a plecat un Aelius Seiano, iar Naevius Macro nu e departe de el, deși nu are
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
și-a făcut deja un renume prost în Roma, după moartea tatălui său, ilustrul Germanicus. Să ne ferească zeii de acest Caligula fiindcă se și vorbește că împăratul ia în considerare ca acesta să fie desemnat succesorul său la comanda imperiului, deși împăratul mai are o alegere în persoana lui Tiberius Gemelus un tânăr cu adevărat educat. Să sperăm că zeii vor fi însă buni cu noi. -Zeii sunt neângăduitori Simbinacus, spuse Pilat. Ei fac ce doresc, iar noi suntem doar
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
promovată sub masca internaționalismului proletar de peste 70 de ani (mă refer la raioanele de est - Transnistria). Conaționalii noștri din Transnistria, aflați în „raiul ruso-sovietic” doar cu 20 de ani mai mult decât noi, sunt alții, gândesc altfel, vorbesc altfel. Dacă imperiul ruso-sovietic ar mai fi existat vreo 50 de ani, probabil că noi, ca exponenți ai națiunii române, am fi dispărut, iar limba vorbită (și la bucătărie) ar fi fost limba rusă. Ceea ce ne-a salvat întrucâtva de la asimilare completă a
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
avansa ipoteza că Salii Palatini erau, de fapt o formă romanizată a unui dans tracic. De fapt, însăși istoria Romei ar trebui reconsiderată, dacă luăm în considerare originea tracică Lupei Capitolina, simbolul originii celui mai puternic și mai longeviv dintre imperii. Primele consemnări medievale au fost făcute de unguri Cea mai veche relatare medievală a Călușarilor o avem, paradoxal, de la un poet maghiar, Balassi Bálint (1554 - 1594), care a avut ocazia să învețe puțin din acest dans, el fiind și bun
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul by http://uzp.org.ro/calusarii-de-la-jocul-tracic-al-sabiilor-de-pe-vremea-lui-xenofon-pana-la-dansul-ritualic-cu-bate-baba-novac-calusarul/ [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
a vorbit și Artur Silvestri, care a plecat dintre noi acum un an de zile, la sfârșit de noiembrie. El gândise pentru mințile luminate ale românilor de pretutindeni adevărate „foruri” pentru „ideile-forță”, adunate ca pe un patrimoniu al țării în imperiul său mediatic, unde le-a dat încredere scriitorilor si publiciștilor români, mai puțin cunoscuți, în valoarea lor creatoare. Pe Oamenii Mari, cei care au rămas modelele neamului îi numea „Înțelepții secreți ai nației”: „Școala lor era altundeva. Ei erau ca
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_convorbire_cu_elisabeta_iosif_.html [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
și liniștea în care voi ați construit aceste castele v-au fost asigurate de români, care în acel timp purtau războaie grele de apărare împotriva turcilor și tătarilor, blocând, cu o mână de viteji, accesul lor în Europa occidentală, până când imperiile păgânilor s-au destrămat. „Nu am fost o țară barbară. Am avut construcții, am avut o extraordinară cultură teologică și sapiențală în secolul al XVIII-lea pe care n-o cunoaștem - și am avut o subtilitate, o anumită suplețe și
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479321490.html [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]