628 matches
-
creată de vehemența limbajului său, dezvelit de învelișul spumos, alunecos al diplomației, al tactului în conversație. Plecase și în urma lui liniștea părea apăsătoare. Derutată, Carmina înțepenise pe scaun, abia dacă mai îndrăznea să respire. De la biroul său masiv, profesorul domina imperturbabil încăperea. Nu-i prea plăceau persoanele care discutau cu el în contradictoriu, ba chiar mai ridicau și vocea. N-ar fi acceptat niciodată să-și modifice cu ceva vreo opinie formulată odată pentru totdeauna, după niște tipare îngrozitor de rigide, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
colorate ale almanahului. O simțea caldă, catifelată, așa cum ședea ea acolo pitulată în colțul canapelei, cu cotul delicat sprijinit de marginea din piele. Și din nou furnicături de-a lungul brațului. Într-o zi am să paralizez, presupuse. Alexe măsura imperturbabil odaia, milimetru cu milimetru. Tăcerea se înălțase ca un zid înalt, necruțător, opac. De pe scaunul ei, Carmina își fixase privirea pe cotorul unei cărți: Gândirea feniciană în texte, silabisea Gân-di-rea fe-ni-ci-a-nă în tex-te. Intuise că era vorba de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
până la hâd, în superioritatea lor, în triumful lucidității. Numai așa poți să cunoști fericirea supremă, spuneau ei. Dansul foarte sugestiv al mâinilor Ninei, vocea cu inflexiuni plăcute, vibrante. Libertate spirituală, auzea pomenindu-se. Era mult, mult fum. Alexe expunea sec, imperturbabil, concluzii. Nina amplifica comentariul, turna încă puțină mocirlă, se juca cu oamenii, cu vorbele. Cât sublim poate să existe, la urma urmei, o asigura ea! Și cât sublim? Și cât? Dincolo de mațe și interese meschine, îi preciza Alexe. Era fum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
chiar așa de ușor manevrați, nu-i acceptau tiparele, la a doua vizită, ori la a treia se răzvrăteau, simțeau nevoia să-și impună propriile idei, discuțiile se desfășurau uneori cu vocea ridicată, totul depindea de temperamentul fiecăruia, Alexe mereu imperturbabil, flegmatic, le respingea concluziile: Vacs albina, rostea cu voce joasă, sigură și flutura mâna, acela e un impostor, un impostor și atât e de transparentă lipsa lui de cultură și de ideal încât nici nu poate intra în discuție. Din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
calm mâna după o țigară, rupse nemișcarea, acesta era un semn de slăbiciune, cedase. Carmina se întoarse pe călcâie, dorind mai mult ca niciodată să fie feminină, frapant feminină. Ce faci, mă, pleci? Îl auzi din urmă, la fel de calm, de imperturbabil, în prag ea se împiedică și șovăi puțin pe toc, o clipită numai, pe urmă-și reluă mersul către ușă. Dacă mai rămâneai puțin venea și Nina, o să-i pară rău că nu te-a văzut. Ni te arăți așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vor prăbuși pe covorul oltenesc într-un nor de praf înecăcios, cenușiu, răspândind miros de șoarece. Dar, spre uimirea ei, ridurile arcuite de fruntea Sidoniei dispăruseră, la fel și cele din jurul ochilor, ea rămase pentru o clipă, momentul psihologic, senină, imperturbabilă, cu degetele împreunate, sprijinind genunchiul ce se mișca ușor antrenând în balans tot corpul. Păi, Ovidiu, știi că a terminat postliceala, e tehnician acum și dând de greu acolo în uzină s-a hotărât, în fine să-mi urmeze sfatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
care albește foarte târziu, cu porii turnați într-o substanță mai dură, rezistentă la factori de tot felul, climatici, chimici, nervoși, cu creierul limpede, funcționând după o programare anume, fără să posede calitatea de a face concesii de dragul cuiva apropiat, imperturbabili în fața unui climat emotiv, lipsiți de intuiția care nu aduce decât complicații și întrebări nedorite, nevinovați până la un punct și plini de bune intenții. Fana era îmbrăcată într-un taior cu dungi late, mov cu alb, o stofă puțin poroasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și bruma de rezistență resimțită. Avea nasul vinețiu, porii contractați de răceală. Sunt ca o frunză în vânt, îi spuse după un timp lui Alexe, aproape plângând. El nu-i sesiză încordarea, miezul de dramă trăit de femeie și calm, imperturbabil, îi replică zâmbind cu ironie: Dar, întâmplător, bate un vânt prielnic, așa-i? Dinții îi erau parcă tot mai galbeni, aproape maronii. Sau numai hazardul ți le aranjează pe toate în viață? Scoase o țigară, consumă câteva bețe de chibrit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cheamă „să renunți la o slujbă dificilă de dragul unei vieți mai frumoase“. Am citit un articol pe tema asta. — Renunțarea la slujba e un fenomen de data recentă, zise Fanny. — Suntem pionieri în domeniu. — Și a pornit din America, urma imperturbabila Fanny. — Ba nu, a pornit de-aici, o contrazise Adrian pe un ton ferm. Unde locuiești? — Într-o mansarda din Clerkenwell. — Pe care o împărți cu Creighton? — Da. — Cu ce se ocupă? — E avocat. — Aha! Vasăzică ți-ar fi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
pe care poștașul ăsta prostănac nu o putea pătrunde. Din păcate. Da, asta cam așa e... Dionisie tresări neplăcut surprins de Încuviințarea neașteptată a lui Gheretă. O fi având și el momentele lui de inspirație. Numai că Întrebarea rămâne, continuă imperturbabil Gheretă. Care? A fost sau n-a fost? Păi, acum vine interpretarea! zise Dionisie și izbi cu pumnul În masă. Paharele goale se răsturnară, dar nimeni nu le lua În seamă pentru că Dionisie era din nou În șaua calului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
inclusiv liniștii de care avem atâta nevoie. Îmi mențin propunerea, continuă Cuceu pe același ton. Nu s-ar putea scurta un pic? strigă omulețul de pe container. Din nou râsete, tropăit, apaluze. Și mișcările imprevizibile ale celor trei sticle. Cuceu continua imperturbabil: Se va populariza restanțierii cu taxele comunale la gazeta de perete a blocului. Propune Luțaș. Mențin propunerea. Bravo, Luțaș! strigă vicele. Îmi place combativitatea ta. Se va amenaja un teren de joacă pentru copii. Propunere colectivă. Se va Încerca creșterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
conducându-mă spre grămada de lucruri de pe jos. Uită-te mai de-aproape. Am ezitat. — În capătul ăsta sunt locuri goale, zise Scout, îndreptându-se de spate. Auzind-o vorbind, ceva viu îmi tresări în gât, însă ea părea calmă, imperturbabilă, ca și când noaptea trecută nu s-ar fi întâmplat nimic. Doctore, crezi c-o să ne mai trebuiască lemn pentru spate? Fidorous probabil că era complet absorbit de ideea montajului, pentru că părea prins absolut pe picior greșit de brusca densitate a aerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și eu de la drum ca să urmez drumul caravanelor. Pe pieptul abrupt al povârnișului, din când în când, furnicile cădeau pe spate și se rostogoleau împovărate de frunzele ce erau de zece ori dimensiunea lor. Dar se redresau imediat, continuându-și imperturbabile drumul, una în spatele celeilalte, și eu, în paralel cu ele, m-am abătut, numai ca să le urmez și să le înțeleg mai bine rostul. În dreapta caravanei urca un furnicoi uriaș, de câteva ori mai mare decât oricare dintre ele, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
întrebări, mai ocolite și mai elaborate așteptau la rând răspunsurile multilingve, silabisite, gângăvite, sâsâite sau graseiate, atât că, în pauza conferinței, maimuța vorbitoare dispare fără urmă. Săptămâni mai târziu, i-a fost semnalată prezența în pădurile Makonde, unde-și petrecea imperturbabilă anotimpul ploios, în coliba ei de stuf, papură și nuiele. Ea nu dorea să trăiască printre oameni, în civilizație, în paturi moi și pufoase, cu bananele mici și verzi, cum îi plăceau ei, la discreție și înconjurată de camere video
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în vacanță! Spală-te pe dinți și vino la masă! Și mă apasă cu pieptul ei pietros și voluminos pe spate, în timp ce-mi aplică un sărut zemos pe frunte. Scriu tot ce-mi trece prin minte! Îi răspund imperturbabil. Scriu cu o frenezie și viteză insuportabile, fără să mă pot opri. Scriu cu o vervă nebună despre toate și despre toți, de-a valma. Despre prietenele mamei și poveștile lor de la școală, pe care le aud în fiecare an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
unele peste altele. Puii, deasupra lor, se răsfață în soare, în cele mai insidioase poziții. Aceste femele par cele mai tactile și senzuale ființe din lume. Te privesc curios și ciudat cu ochii lor negri ca mărgelele. Doar "taurul" bate imperturbabil plaja în lung și în lat, cu ochii încercănați, făcându-și remarcată prezența la mari distanțe, prin mugete înfiorătoare. Simte de pe acum că îl cuprinde oboseala, că zilele lui sunt numărate, că în curând va sosi unul dintre "looser-i", mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
înșfăcat-o fără să stea pe gânduri și a început să înainteze cu ea pe culoarul autobuzului, ținând-o oblic, în aceeași poziție ca în visele ei, și sprijinindu-se în ea la fiecare pas. Și umbrela și-a reluat imperturbabilă locul în cuierul dormitorului ei. De-acolo n-avea să se mai miște multă vreme, căci alte surate ale ei din hol, mai netrebnice și mai obișnuite, aveau s-o însoțească de acum înainte în vâltoarea ploii. Părintele-confesional a primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
bancă în formă de L, pe care să stea domnii Philip. Am plasat banca într-unul din colțurile mesei, pentru ca Sinele Mare și cu Sinele Mic să se poată privi față în față, mediați și ameliorați în același timp de imperturbabila Mască; ea va sta între ei. Un alt colț va fi ocupat de Maimuța Makonde, pentru a avea o perspectivă panoramico-lingvistică asupra mesei și pentru a se adresa fiecărui oaspete în limba lui maternă. În sfârșit, în cel de-al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
care s... previn... necazuri mari (mai ales pentru cei care fac plasamente din considerente nespeculative, legate de randamente pe termen lung). Jurnalul Național 6 iulie 2005 Inundațiile și bugetul public În lume nu exist... economie care s... funcționeze în mod imperturbabil la șocuri adverse puternice; acestea includ calamit...ți precum inundațiile de mari proporții. Un dezastru provocat de natur... distruge avutul public și pe cel privat, anuleaz... și amputeaz..., fie și temporar, sursele de venit personal și ale unor întreprinderi, încetinește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
numele, fericite de intrarea Într-o anume normalitate, și așa Îl strigau pe copil, copil care Începând a gânguri, a prescurtat prenumele său până la accesibilul...Va. Timpul Își are rostul său iar oamenii percep În fel și chip trecerea sa imperturbabilă. Tinerii, atunci când se află În prejma iubitelor ar dori ca trecerea să fie cât mai lentă, alteori să alerge În viteză pentru a atinge o vârstă a maturității, să scape de sub regulile impuse, Îngrăditor, de către părinți iar cei bătrâni se
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
avea o anume știință a ei, nu prindea pește mic, plevușcă, o „aștepta” să crească, așa Își Învăța și fetele, folosea numai volocuri cu ochiuri mărișoare, reținând numai exemplarele mature ale speciilor pitice. După ce Ochenoaia privea Soarele, care se rotea imperturbabil În jurul pământului... și aprecia câte prăjini mai sunt până să apună, echipajul intra În apă, exact În locul ultimei acostări, În timp ce Va, cu ochii Înfipți În cea mai tentantă găleată cu pește, urmărea cu mare atenție exemplarele deosebite, În Încercările lor
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
despre un articol foarte lung, extrem de bine informat, dar care nu lasă nici o șansă doctrinei palamite. Câteodată, tonul lui Jugie capătă accente pamfletare. Atunci când descrie isprăvile intelectuale ale favoriților săi, el nu-și poate camufla aroganța: „Cu sângele său rece imperturbabil și cu mână foarte sigură, Prochoros plimbă spada dialecticii aristotelice și tomiste pe rana palamită, dând astfel cep buboiului de ipocrizie” (col. 1805). El critică mai cu seamă inconsecvența Bisericii ortodoxe. Conform poziției sale, rușii ar fi respins palamismul începând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și cutiile alea acolo!... I le-am dat pe veresie astă toamnă lu' cumnatu-meu, ca să-i facă fiică-sii trusou de nuntă... Asta e treaba dumitale. Eu trebuie să constat care-i situația gestiunii, ridică Stelian din umeri și consemnă imperturbabil lipsa celor șaptesprezece cutii cu nasturi. Ghiță Marangoci sughiță fără voie și, aplecându-se sub tejghea, dădu la iveală o sticlă mare cu țuică de cazan, din care umplu grăbit două pahare mari. Luați aicea una bătrână, îl îmbie el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
-mi putrezească oasele-n pușcărie, domnu Stelică... Domnu șeeef!!... urlă lucrătorul din comerțul socialist ca un buhai înjunghiat, luându-se cu amândouă mâinile de cap și smulgându-și smocuri de păr. Stelian îl privi liniștit și, clătinând din cap, continuă imperturbabil inventarul, luând la rând rafturile cu încălțăminte, pe care stăteau de-a valma teniși, gumari, botfori, galoși, sandale, iar mai jos, azvârlite pe dușumelele murdare, unse cu motorină, o grămadă de opinci confecționate din cauciuc, despre care gestionarul declară tam-nisam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
tip înalt și zvelt, cu o meșă de păr albit prematur căzându-i peste frunte. Sandu Bura, se grăbi Tase să-l prezinte. Băiat fin și dintr-o bucată. Ar trebui să faceți și voi un comitet pe-aici, sugeră imperturbabil medicinistul, uitându-se în jur. Să le arătăm că suntem solidari. Ce tot vorbești, frate-meu?... sări cu gura Paulică Dobrescu. De unde?... Cu cine mama mă-sii să-l facem? Cum cu cine? se miră Tase. Nu sunteți și voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]