1,309 matches
-
publică a statului, stabilit prin art. 136 alin. (4) din Constituție, dreptul de proprietate publică al statului nu încetează decât prin modalitățile indicate în lege, cu respectarea tuturor condițiilor pe care legiuitorul le-a instituit, și nu prin norme juridice imprecise și fără o justificare temeinică. În consecință, Curtea constată încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 136 alin. (4) din Constituție. ... 52. De asemenea, prin Decizia nr. 384 din 29 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
mai este titularul dreptului de proprietate, pe care tocmai l-a transmis. Ca atare, Curtea constată încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 120 alin. (1) din Constituție. ... 55. În consecință, Curtea constată că, în contextul unei reglementări imprecise a înseși măsurii juridice dispuse cu privire la bunurile vizate, mecanismul derogatoriu instituit de prevederile de lege criticate, prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă, este de natură să contravină art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta privind exigențele de
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naționale a României, sunt funcționari publici, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal. ... 31. Curtea a constatat că dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal nu sunt confuze, imprecise și imprevizibile, chiar dacă nu prevăd expres categoriile profesionale vizate, întrucât îndeplinirea condițiilor prevăzute de textul de lege criticat trebuie analizată pentru fiecare categorie profesională în concret, pornind de la normele speciale care îi reglementează statutul. Dispozițiile de lege criticate
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
totodată, în crearea unui regim probator mai facil în situația în care subiectul pasiv al acțiunii nu se conformează obligației legale de a preda documentele contabile către administratorul sau lichidatorul judiciar. ... 97. Soluția oferită de noua reglementare are o redactare imprecisă, întrucât se referă in terminis numai la prezumția de culpă și de legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu. Acest neajuns a perpetuat practica judiciară neunitară ivită sub imperiul reglementărilor anterioare, în noua reglementare controversa fiind generată de sfera de
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
fi analizată de instanța care se pronunță asupra perimării în funcție de împrejurările concrete și în ansamblul normelor procedurale aplicabile în cauză. Curtea a apreciat, totodată, că nu se poate susține că sintagma criticată ar avea un caracter vag și imprecis, întrucât, față de regulile de procedură clare și inechivoce care guvernează procesul civil, dacă partea interesată acționează cu diligență și bună-credință, textul criticat îi oferă acesteia posibilitatea de a avea reprezentarea a ceea ce ar putea să constituie motive imputabile
DECIZIE nr. 824 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252401]
-
art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, critica de neconstituționalitate vizează încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, din perspectiva presupusului caracter imprecis al condiției de a demonstra existența unei „pagube iminente“, pentru a obține suspendarea executării unui act administrativ. ... 14. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a făcut referire la jurisprudența Curții Europene
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
art. IV pct. 2 din același act normativ restrâng dreptul la un proces echitabil în cadrul procesului penal, întrucât reglementarea referitoare la categoriile de organe de cercetare penală care pot efectua supravegherea tehnică dispusă de procuror, în acest caz, este imprecisă și neclară, iar omisiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul soluției legislative criticate, în mod expres, care sunt organele de urmărire penală competente are relevanță constituțională, prin încălcarea dreptului la un proces echitabil al justițiabililor. ... 26. În final, Avocatul Poporului
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
constitutive au fost circumstanțiate de instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, nu este de natură a conferi un caracter neclar, imprecis sau imprevizibil dispozițiilor legale ce urmează a fi astfel interpretate și aplicate. ... 33. De asemenea, Curtea a reținut că, în materie penală, principiul ultima ratio nu trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală trebuie privită ca ultimă măsură aplicată
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]
-
Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri. “ ... 21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a mai analizat critici similare privind pretinsul caracter imprecis și neclar al normelor legale ce formează obiectul excepției (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021, Decizia nr. 391 din 8
DECIZIA nr. 39 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254970]
-
nu reglementează în mod expres și ipoteza legii speciale în care reclamant este beneficiarul persoană juridică de drept public. Or, raporturile juridice nu se pot bucura de stabilitate și securitate dacă fondul activ al legislației cuprinde soluții legislative contradictorii, neclare, imprecise care pot conduce la situații imprevizibile. În acest sens, Tribunalul București invocă considerente din mai multe decizii ale Curții Constituționale, de exemplu, deciziile nr. 26 din 18 ianuarie 2012, nr. 31 din 27 ianuarie 2016 și nr. 72 din 29
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care au stat la baza pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a Deciziei nr. 25 din 26 noiembrie 2018, sunt insuficiente, imprecise și impredictibile, deoarece nu prevăd modalitatea de acordare și cuantumul indemnizației de concediu la care sunt îndreptățiți asistenții maternali, fiind astfel în contradicție cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, creând o discriminare evidentă între categorii socioprofesionale diferite. Astfel
DECIZIA nr. 108 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271601]
-
ultimul rând, se precizează că în jurisprudența sa Curtea a reținut că, în contextul inexistenței unei distincții clare a bunurilor care fac obiectul transferului intradomenial, din perspectiva apartenenței acestora la domeniul public sau privat al statului, la momentul transferului, caracterului imprecis al regimului juridic al unor bunuri imobile ori lipsei unei reglementări clare a înseși măsurii juridice dispuse de lege cu privire la unele dintre bunuri, mecanismul derogatoriu instituit de legea criticată este de natură să contravină principiului securității raporturilor juridice
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
previzibil al normelor de lege, deoarece speranța titularilor acestor drepturi, deși are un suport real, este, în realitate, lipsită de conținut. Lipsa de previzibilitate conduce la afectarea caracterului de lex certa al normei aplicabile și, implicit, în condițiile unei legi imprecise, la relativizarea garanțiilor care însoțesc dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ce include și dreptul la o apărare eficientă. Prin folosirea unei tehnici legislative inadecvate, sui generis
DECIZIA nr. 204 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272177]
-
civile prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de către aceștia. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia apreciază că dispozițiile art. 25 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt neclare și imprecise, determinând interpretarea sintagmei „instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă“ în sensul că „instanța respinge acțiunea civilă“, astfel că moștenitorii persoanei vătămate nu mai au dreptul de a continua în fața instanței civile demersul judiciar promovat de antecesorul lor la instanța penală
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
de judecată poate fi sesizată de contravenient sau de organele abilitate, fără stabilirea unor termene distincte referitoare la posibilitatea achitării amenzii, după care abia ulterior să se constate că nu există posibilitatea executării silite, imprimă legii un caracter relativ și imprecis. ... 14. Printr-o categorie distinctă de critici se susține că legea nu respectă art. 4 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenție referitor la interzicerea dublei incriminări. ... 15. Se arată în acest sens că, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
măsurii administrative a conducerii persoanei la sediul poliției și raportarea doar la sintagma „de îndată“ pentru efectuarea verificării situației de fapt, luarea măsurilor legale care se impun și părăsirea sediului poliției după finalizarea acestor activități și măsuri, sunt neclare și imprecise. Lipsa unei delimitări temporale a măsurii conducerii persoanei la sediul poliției conduce la imprevizibilitatea textului de lege criticat, deoarece întinderea dispunerii măsurii se poate decide în mod arbitrar, creând premisa aplicării ei ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
sau recuzarea se repartizează aleatoriu la un alt complet de judecată. ... 13. Totodată, se mai susține, în esență, că sintagma „alt complet de judecată“ contravine dispozițiilor constituționale invocate. Textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât, printr-o formulare eliptică și imprecisă, creează posibilitatea eludării legii, prin nerepartizarea cauzelor pe complete de judecată, în mod aleatoriu, în sistem informatizat. Arată că neclaritatea art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală a generat apariția unei alte reguli de repartizare a soluționării cererilor
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
stabilesc măsuri punitive, sancțiuni contravenționale, așa cum sunt art. 66 lit. a) și art. 65 lit. h), constată că, deși, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, contravențiile intră în sfera ilicitului penal, reglementările sunt neclare, imprecise și imprevizibile. Așa fiind, se întreabă cum ar putea o persoană să fie trasă la răspundere contravențională și cum poate să își facă o apărare efectivă și concretă în fața unei instanțe de judecată atunci când va trebui să conteste
DECIZIA nr. 10 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256506]
-
neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, critica de neconstituționalitate vizează presupusul caracter imprecis al normei criticate, care stabilește condiția de a avea „comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist“, în vederea accesului la concursul de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne și la ocuparea funcțiilor de polițist în condițiile
DECIZIA nr. 623 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256689]
-
12. Se susține că ambele poziții suportă o justificare juridică teoretică multiplă și se bazează pe principii ale dreptului și ale interpretării dreptului general acceptate, însă fără o delimitare clară. Cu alte cuvinte, textele legale comportă o interpretare mult prea imprecisă, întrucât, și doar cu titlu de exemplu, orice hotărâre a autorităților locale, inclusă în sfera de reglementare a alin. (2) al art. 45 din Legea nr. 215/2001 are implicații de natură patrimonială evaluabilă în bani. Cu titlu de exemplu, se
DECIZIA nr. 218 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257630]
-
73 din decizia precitată). ... 25. Cu privire la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 215/2001, formulată în dosarele nr. 216D/2019 și nr. 2.261D/2019, potrivit căreia textele legale comportă o interpretare mult prea imprecisă, întrucât orice hotărâre a autorităților locale, inclusă în sfera de reglementare a alin. (2) al art. 45 din Legea nr. 215/2001, are implicații de natură patrimonială și ar fi necesară majoritatea cerută de art. 45 alin. (3) din Legea nr.
DECIZIA nr. 218 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257630]
-
principiul legalității presupune existența unor norme de drept penal suficient de clare, precise și previzibile. Includerea criteriului de opinie politică pentru a atrage răspunderea penală a unei fapte de incitare la violență, ură sau discriminare imprimă normei penale un caracter imprecis în procesul de interpretare și aplicare al acesteia de către autorități. Mai mult, în condițiile exercitării neîngrădite a libertății de opinie politică ce caracterizează un stat democratic, presupusul făptuitor este în imposibilitatea de a-și adapta conduita la prescripția normativă
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
înaintea împlinirii termenului de 8 ani de la cumpărare, fără a clarifica anumite aspecte referitoare la etapele procedurale, stabilirea în sarcina cui revine obligația calculării, reținerii, virării și declarării, după caz, a impozitului datorat, precum și necorelarea dispozițiilor și reglementarea imprecisă a anumitor condiții necesare realizării scopului prevăzut de lege, respectiv comasarea terenurilor agricole, diminuarea achiziției acestor terenuri în scopuri speculativ-investiționale, față de necesitatea soluționării, în regim de urgență, a unor situații nereglementate în prezent, generate de intenția persoanelor fizice și
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 104 din 30 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256924]
-
acestei componente salariale, cu influență asupra salarizării polițiștilor“. ... 23. Cu referire la art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 arată, mai întâi, că sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ introduce o limitare a destinatarilor articolului care este imprecisă. De pildă, printr-un ordin de ministru clasificat, s-a dispus ca aceste prevederi să fie aplicate doar angajaților din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne, modificându-se, astfel, textul legal. Totodată, angajații din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
încălcat principiul unicității soluției procurorului la terminarea urmăririi penale, că rechizitoriul rămas la dosarul cauzei ar fi în continuare unul neregulamentar întocmit, precum și că prin emiterea a două acte distincte în care sunt descrise faptele este adâncit caracterul ambiguu, imprecis al rechizitoriului, înțelegerea acuzațiilor fiind cu atât mai dificilă. În literatura de specialitate, opinia cvasiunanimă este însă în sensul că actul prin care se remediază rechizitoriul nu poate fi în niciun caz un alt rechizitoriu. În argumentarea acestei soluții s-
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]