955 matches
-
baze și complexuri cultural-sportive, tabere școlare, edituri și tipografii, unități de microproducție, spații cu destinația de locuință, orice alt obiect care intră în patrimoniul destinat învățământului și salariaților din învățământul preuniversitar. Aceste componente ale bazei materiale sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile pe toată durata utilizării în sistemul de învățământ. ... 89. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra obiecției de neconstituționalitate. ... 90. La dosarul cauzei au fost depuse puncte de vedere formulate de domnii Nicolae-George
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
baze și complexuri cultural-sportive, tabere școlare, edituri și tipografii, unități de microproducție, spații cu destinația de locuință, orice alt obiect ce intră în patrimoniul destinat învățământului și salariaților din învățământul preuniversitar. Aceste componente ale bazei materiale sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile pe toată durata utilizării în sistemul de învățământ. (6) Nu fac parte din domeniul public local, județean, al municipiului București, respectiv al statului, terenurile și clădirile prevăzute la alin. (2)-(4), deținute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
fi limitată exercitarea atributelor dreptului de proprietate. Prin urmare, având în vedere că baza materială a unităților de învățământ preuniversitar de stat este în proprietate publică sau privată, după caz, și că, prin natura lor, bunurile proprietate publică sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile, conform art. 861 din Codul civil, legiuitorul, în privința bunurilor aflate în proprietatea privată a unităților de învățământ preuniversitar de stat, a stabilit ca acestea să fie inalienabile, insesizabile și imprescriptibile pe toată durata utilizării în sistemul de
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
natura lor, bunurile proprietate publică sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile, conform art. 861 din Codul civil, legiuitorul, în privința bunurilor aflate în proprietatea privată a unităților de învățământ preuniversitar de stat, a stabilit ca acestea să fie inalienabile, insesizabile și imprescriptibile pe toată durata utilizării în sistemul de învățământ, iar atunci când se schimbă destinația acestora din urmă, competența decizională să aparțină autorităților administrației publice. Or, prin lege se poate stabili un astfel de regim juridic special bunurilor care formează baza
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
baze și complexuri cultural-sportive, tabere școlare, edituri și tipografii, unități de microproducție, spații cu destinația de locuință, orice alt obiect ce intră în patrimoniul destinat învățământului și salariaților din învățământul preuniversitar. Aceste componente ale bazei materiale sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile pe toată durata utilizării în sistemul de învățământ. (6) Nu fac parte din domeniul public local, județean, al municipiului București, respectiv al statului, terenurile și clădirile prevăzute la alin. (2)-(4) , deținute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
și a libertăților fundamentale. ... 9. Se consideră că, într-un stat de drept, nu este admisibil să se ajungă la situația paradoxală ca o faptă - contravenția - cu un grad de pericol social mai mic decât alta - infracțiunea - să devină practic imprescriptibilă din punct de vedere sancționator, ceea ce contravine dreptului fundamental la un proces echitabil. ... 10. În final, se afirmă că este neîndoielnic caracterul de continuitate al efectelor contravenției, așa cum este și în cazul anumitor infracțiuni, însă stabilirea de către
DECIZIA nr. 411 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275648]
-
neconstituționalitate formulate, Curtea reține că autoarea excepției susține, în esență, că acestea sunt lipsite de claritate și previzibilitate și contravin accesului liber la justiție și dreptului la apărare, întrucât se ajunge la situația ca o faptă contravențională să devină practic imprescriptibilă din punct de vedere sancționator. ... 19. Cu privire la aceste aspecte, referitor la dispozițiile art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991, prin Decizia nr. 201 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779
DECIZIA nr. 411 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275648]
-
să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 22. Referitor la susținerea potrivit căreia se ajunge la situația paradoxală ca o faptă contravențională să fie practic imprescriptibilă, din punct de vedere sancționator, ceea ce, în opinia autoarei excepției, determină încălcarea dreptului la un proces echitabil, Curtea constată netemeinicia acesteia. Astfel, cu privire la instituirea unor termene de prescripție, prin Decizia nr. 251 din 6 martie 2008, publicată
DECIZIA nr. 411 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275648]
-
arată, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât instituie un termen de prescripție pentru acțiunea în tăgăduirea paternității numai cu privire la tatăl copilului, iar pentru ceilalți titulari ai acțiunii, respectiv mama copilului și copil, acțiunea este imprescriptibilă. Prin neinstituirea unui termen de prescripție pentru introducerea acțiunii în tăgada paternității de către mamă, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2007, s-a creat o poziție privilegiată acesteia, deoarece pentru copiii născuți între anii 2000 și 2007
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284703]
-
acțiunii în tăgada paternității de către mamă, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2007, s-a creat o poziție privilegiată acesteia, deoarece pentru copiii născuți între anii 2000 și 2007 acțiunea în tăgada paternității introdusă de mamă este imprescriptibilă, spre deosebire de soțul mamei, pentru care termenul de prescripție este de 6 luni. În acest mod este încălcat principiul egalității în fața legii, ca urmare a inexistenței unui drept de prescripție unic, aplicabil tuturor titularilor dreptului la acțiune, în
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284703]
-
de ambii părinți. Susține că se încalcă, de asemenea, și accesul liber la justiție al soțului mamei copilului, cu atât mai mult cu cât, fiind vorba de apărarea unui drept personal nepatrimonial, acțiunea în tăgăduirea paternității ar trebui să fie imprescriptibilă. ... 6. De asemenea, textul de lege criticat este neconstituțional întrucât momentul de la care curge termenul de 6 luni aduce atingere respectului față de viața de familie, realitatea socială și biologică fiind înlăturată de o prezumție legală. Procedurile care privesc
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284703]
-
din Codul familiei, invocă, pe de o parte, existența unei discriminări rezultate din faptul că nu poate introduce decât în termen de 6 luni acțiunea în tăgada paternității, spre deosebire de copil și mama acestuia, pentru care acțiunea menționată este imprescriptibilă, iar, pe de altă parte, critică momentul de la care termenul precizat începe să curgă, susținând că se încalcă accesul liber la justiție ca urmare a faptului că data de la care începe să curgă acest termen este cea a
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284703]
-
în funcție de ierarhizarea valorilor sociale pe care fiecare incriminare în parte le protejează. Condițiile de tragere la răspundere penală trebuie să rămână însă aceleași, pentru orice persoană acuzată, indiferent de tipul de infracțiune săvârșită, cu exceptarea, bineînțeles, a infracțiunilor imprescriptibile, potrivit legii. În măsura în care legea a prevăzut prescriptibilitatea răspunderii penale, aceasta trebuie să intervină în aceleași condiții pentru toți destinatarii legii penale, respectiv pe durata acelorași termene prevăzute de lege și în considerarea acelorași cauze de întrerupere/suspendare a
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
legii, iar stabilirea caracterului inalienabil al bunurilor intrate în mod legal în proprietatea cultelor nu înlătură posibilitatea declarării nulității absolute a actelor de dobândire, conform jurisprudenței Curții Constituționale, respectiv Deciziei nr. 686 din 20 mai 2010. Stabilirea caracterului insesizabil și imprescriptibil al acestor bunuri reprezintă garanția stabilității unităților de cult. Totodată, dispozițiile de lege criticate nu contravin art. 73 alin. (3) lit. s) din Constituție, întrucât nu se reglementează regimul general al unor bunuri, ci situația particulară a unor bunuri care
DECIZIA nr. 418 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274897]
-
motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, potrivit cărora printr-un statut al unei persoane juridice de drept privat (chiar și de utilitate publică) poate fi stabilit caracterul de bun inalienabil, insesizabil și imprescriptibil al unor bunuri (mobile sau imobile), sunt neconstituționale. ... 6. Se menționează că, redactarea art. 173 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române dă posibilitatea Bisericii Ortodoxe Române, prin folosirea acronimului „etc.“ în cuprinsul enumerărilor pe care le face
DECIZIA nr. 418 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274897]
-
cuprinsul enumerărilor pe care le face, de a declara ca fiind sacru orice bun (mobil sau imobil), cu condiția de a fi sfințit sau binecuvântat. ... 7. Se apreciază că terenurile din domeniul public al statului pot fi inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, în timp ce imobilele proprietate privată nu pot dobândi aceleași atribute, întrucât se încalcă prevederile Constituției. Activitățile de utilitate publică pe care le desfășoară cultele religioase nu schimbă caracterul acestora de organisme private, iar, în activitatea lor, fiecare subiect de
DECIZIA nr. 418 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274897]
-
domeniul public al statului încalcă atât cadrul legislativ existent, cât și interesul general al societății. Dacă s-ar aprecia că printr-un statut al unei persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, poate fi stabilit caracterul inalienabil, insesizabil și imprescriptibil al unor bunuri (mobile sau imobile) s-ar încălca prevederile Constituției. A garanta o protecție sporită numai acelor bunuri considerate ca având o mare importanță pentru desfășurarea activităților specifice cultului, bunuri incluse în categoria celor denumite „bunuri sacre“, apare ca
DECIZIA nr. 418 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274897]
-
nu își poate recupera creanța stabilită de instanțele judecătorești, întrucât i se opune un regim special al bunurilor urmărite silit în dosarul de executare, intimata având posibilitatea de a „sfinți“ sau „binecuvânta“ bunurile sale, acestea devenind astfel inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. ... 11. Judecătoria Medgidia apreciază că se impune respingerea excepției de neconstituționalitate invocate, întrucât dispozițiile de lege criticate nu pot fi interpretate în sensul că un anumit cult religios își poate apropria orice bun în considerarea prevederilor propriului statut, încălcând ordinea
DECIZIA nr. 418 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274897]
-
considerarea prevederilor propriului statut, încălcând ordinea juridică a statului, doar pentru că printr-un act normativ a obținut calitatea de cult recunoscut de stat și poate să confere acestuia caracterul de bun sacru și mai departe, de bun insesizabil și imprescriptibil. În acest sens, instanța reține că dobândirea unor astfel de atribute ale bunurilor este strâns legată de condiția ca bunurile să fie dobândite cu titlu, deci intrate în mod legal în patrimoniul unui cult, pentru ca ulterior acestea să urmeze
DECIZIA nr. 418 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274897]
-
al României, Partea I, nr. 201 din 21 martie 2014, având următorul cuprins: „Bunurile sacre, respectiv cele afectate direct și exclusiv cultului, stabilite conform statutelor proprii în conformitate cu tradiția și practicile fiecărui cult, dobândite cu titlu, sunt insesizabile și imprescriptibile și pot fi înstrăinate doar în condițiile statutare specifice fiecărui cult. “ ... 16. În opinia autoarei excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53
DECIZIA nr. 418 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274897]
-
că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul statuează cu privire la bunurile sacre, respectiv cele afectate direct și exclusiv cultului, stabilite conform statutelor proprii în conformitate cu tradiția și practicile fiecărui cult, dobândite cu titlu, prevăzând că sunt insesizabile și imprescriptibile și pot fi înstrăinate doar în condițiile statutare specifice fiecărui cult. ... 18. Sintetizând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că autoarea excepției susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât printr-un statut al unei persoane juridice
DECIZIA nr. 418 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274897]
-
formulate, Curtea reține că autoarea excepției susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât printr-un statut al unei persoane juridice de drept privat, chiar și de utilitate publică, nu poate fi stabilit caracterul inalienabil, insesizabil și imprescriptibil al unor bunuri mobile sau imobile. Or, se observă că dispozițiile criticate stabilesc caracterul de bun insesizabil și imprescriptibil al unui bun sacru. Așadar, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează calificarea unui bun ca fiind sau nu un bun sacru
DECIZIA nr. 418 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274897]
-
statut al unei persoane juridice de drept privat, chiar și de utilitate publică, nu poate fi stabilit caracterul inalienabil, insesizabil și imprescriptibil al unor bunuri mobile sau imobile. Or, se observă că dispozițiile criticate stabilesc caracterul de bun insesizabil și imprescriptibil al unui bun sacru. Așadar, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează calificarea unui bun ca fiind sau nu un bun sacru. ... 19. Având în vedere aceste critici, Curtea reține că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului
DECIZIA nr. 418 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274897]
-
14 mai 2010). ... 20. În consecință, problema de drept invocată de autoarea excepției de neconstituționalitate și dedusă spre soluționare Curții Constituționale - referitoare la stabilirea caracterului de bun sacru și, ulterior, consecință a acestui caracter, conferirea atributelor de bun insesizabil și imprescriptibil - este în realitate una de interpretare și de aplicare a normelor de lege aplicabile cazului concret dedus judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. În cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3
DECIZIA nr. 418 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274897]
-
fiecare 4 ani”. Totul sub deviza istorică “dacă nu acuma, atunci când, dacă nu noi, atunci cine?”. Etc., etc. În “Al cincilea discurs”, intitulat ” Greșeli proprii și greșeli induse. Ticăloșia la rang de virtute”, Mircea Chelaru arată erorea ireparabilă și culpa imprescriptibilă al celor care “au semnat decesul-asasinat al economiei românești”, pe care “îi știm, îi cunoaștem și vine vremea (când o -n.m.) să le spunem pe numele adevărat!”. Aceștia “ne-au amanetat viitorul urmașilor pentru o sută de ani!”.” Națiunea
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]