377 matches
-
corupție gravă (Cauza Euro Box Promotion). ... 165. Sunt relevante în acest sens concluziile avocatului general Michal Bobek, în cauzele conexate C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 și C-840/19, asupra criteriilor care trebuie folosite la aprecierea existenței sau inexistenței unui risc sistemic de impunitate. În paragraful 170 se arată că „Acest risc ar fi apreciat în funcție de numărul potențial de cauze afectate, chiar dacă alte elemente, precum impactul concret asupra bugetului Uniunii ori tipul sau complexitatea cauzelor în discuție, sunt propuse în egală
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
cu privire la întreruperea prescripției răspunderii penale, și de a da întâietate, astfel, obligației de a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene se bazează pe concluzia că aplicarea standardului național de protecție este de natură să agraveze riscul sistemic de impunitate în sensul că infracțiunile de fraudă gravă nu vor fi pedepsite într-un număr mare de cauze, ceea ce contravine obligației asumate de stat de a combate frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, prin aplicarea de sancțiuni
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
de către instanța de trimitere. ... 168. Concluziile avocatului general mai sus prezentate au evidențiat faptul că, folosind același criteriu, „actorii implicați - Comisia, instanța de trimitere și procurorul“ au ajuns la concluzii diferite asupra existenței sau inexistenței unui risc sistemic de impunitate generat de jurisprudența Curții Constituționale din România (prin alte decizii decât cele analizate în prezenta cauză). ... 169. Rezultă din cele expuse că nu există criterii clare în baza cărora riscul sistemic de impunitate să poată fi evaluat de instanțele naționale
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
existenței sau inexistenței unui risc sistemic de impunitate generat de jurisprudența Curții Constituționale din România (prin alte decizii decât cele analizate în prezenta cauză). ... 169. Rezultă din cele expuse că nu există criterii clare în baza cărora riscul sistemic de impunitate să poată fi evaluat de instanțele naționale, cărora le este impusă obligația de a lăsa neaplicată jurisprudența națională, în considerarea acestui risc. De altfel, din Hotărârea Curții de Justiție rezultă că în considerarea incompatibilității acestui risc sistemic de impunitate cu
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
de impunitate să poată fi evaluat de instanțele naționale, cărora le este impusă obligația de a lăsa neaplicată jurisprudența națională, în considerarea acestui risc. De altfel, din Hotărârea Curții de Justiție rezultă că în considerarea incompatibilității acestui risc sistemic de impunitate cu cerințele impuse de art. 325 alin. (1) din TFUE, de combatere a fraudei împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prin măsuri disuasive și efective, sunt impuse obligații atât autorității legislative naționale, cât și instanțelor naționale. ... 170. Astfel, Curtea de
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
configureze un regim sancționator care să asigure respectarea art. 325 din TFUE și art. 2 alin. (1) din Convenția PIF, inclusiv prin modificarea normelor privind prescripția răspunderii penale, astfel încât acest regim sancționator să nu prezinte un risc sistemic de impunitate cu privire la infracțiunile ce aduc atingere intereselor Uniunii Europene. Instanțelor naționale le revine, potrivit hotărârii Curții, obligația de a lăsa neaplicate dispozițiile din dreptul intern care, în cadrul procedurilor de genul celor de mai sus, împiedică aplicarea de sancțiuni
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
din dreptul intern care, în cadrul procedurilor de genul celor de mai sus, împiedică aplicarea de sancțiuni efective și disuasive. ... 171. Așadar, premisa lăsării ca neaplicată (în cauza de față) a Deciziei nr. 67/2022 este existența unui risc sistemic de impunitate dedus din efectele pe care această decizie le-ar produce, anume prescrierea răspunderii penale într-un număr semnificativ de cauze, prin neutralizarea efectului de întrerupere al unor acte de procedură efectuate înainte de 25 iunie 2018, după intrarea în vigoare
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
după intrarea în vigoare a Codului penal la 1 februarie 2014, respectiv pentru o perioadă mai mare de patru ani. ... 172. Instanțele nu dispun însă de criterii predefinite de legiuitor pe baza cărora să poată aprecia asupra riscului sistemic de impunitate existent într-un număr semnificativ sau mare de cauze, iar aprecierea oricărei instanțe asupra unor criterii de stabilire a noțiunilor de mai sus ar însemna, în același timp, și arogarea unor atribuții care aparțin în drept unei alte autorități a
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
căruia îi sunt atașate, în principal, noțiunile de accesibilitate, previzibilitate și precizie a legii, și de absența unor criterii sau metodologii care să permită a se decela un sens predictibil juridic apt să contureze conceptul însuși de risc sistemic de impunitate existent într-un număr semnificativ sau mare de cauze, se constată incidența unei situații apte să conducă la încălcarea art. 7 din Convenția europeană. În plus, mai trebuie avut în vedere că în considerentele Deciziei nr. 37 din 17 iunie
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
condiții, măsurile luate de autoritățile judiciare sunt justificate numai atât timp cât aplicarea dreptului unional protejează drepturile fundamentale într-un mod care poate fi considerat cel puțin echivalent cu protecția conferită de Convenția europeană a drepturilor omului. Riscul sistemic de impunitate pentru infracțiunile îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, în considerarea căruia ar trebui lăsată neaplicată Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit Hotărârii din Cauza 107/23 PPU (Lin), nu poate fi apreciat de către instanțele
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018 a Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018) au efect întreruptiv al prescripției răspunderii penale, indiferent de valoarea prejudiciului, fără a fi necesară evaluarea în concret a unui risc sistemic de impunitate, în toate cauzele având ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni de corupție, numai dacă legea penală mai favorabilă stabilită în mod global potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 (publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018 a Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018) au efect întreruptiv al prescripției răspunderii penale, indiferent de valoarea prejudiciului, fără a fi necesară evaluarea în concret a unui risc sistemic de impunitate, în toate cauzele având ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni de corupție, numai dacă legea penală mai favorabilă stabilită în mod global potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 (publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
cu prioritate a amenzii penale nu afectează interesul general al creditorilor chirografari, aceștia putându-se aștepta, în orice moment, la insolvabilitatea debitorilor. ... 12. Se mai susține că autoarea excepției de neconstituționalitate își dorește, în realitate, reglementarea unei cauze de nepedepsire (impunitate) în favoarea unei persoane juridice care a comis o infracțiune și care se află în faliment, în sensul în care, dacă persoana juridică condamnată la pedeapsa amenzii are și alți creditori înscriși în tabloul creditorilor, amenda penală să nu fie
DECIZIA nr. 665 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299958]
-
că actele de procedură anterioare datei de 25.06.2018 (data publicării Deciziei nr. 297/2018) pot avea efect întreruptiv de prescripție, indiferent de stadiul processual și indiferent de valoarea prejudiciului, fără a fi necesară evaluarea în concret a unui risc sistemic de impunitate, în toate cauzele având ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni de corupție. ... II. Dacă actele întrerupătoare de prescripție, ulterioare datei de 30.05.2022 (data publicării OUG nr. 71/2022), pot întrerupe curgerea termenului de prescripție a răspunderii
COMUNICAT din 13 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272563]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018 a deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018) au efect întreruptiv al prescripției răspunderii penale, indiferent de valoarea prejudiciului, fără a fi necesară evaluarea în concret a unui risc sistemic de impunitate, în toate cauzele având ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni de corupție numai dacă legea penală mai favorabilă stabilită în mod global potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 (publicate în Monitorul
COMUNICAT din 13 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272563]
-
constatat lipsa pregătirii, a punerii în executare și a aprecierii posibilelor riscuri pe care le implica operațiunea care a pus în pericol viața reclamantei. În plus, se pare că lipsa unor astfel de dispoziții în legislația primară poate conduce la impunitate pentru funcționarii publici responsabili de planificarea și desfășurarea operațiunilor, în urma deciziei Curții Constituționale din 2016 prin care s-au clarificat condițiile în care se poate angaja răspunderea penală a funcționarilor pentru neglijență în îndeplinirea sarcinilor lor. Autorităților li s-
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/272069]
-
reglementează o cauză legală specială de reducere a pedepsei, care are aplicabilitate până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Curtea a constatat că nu se poate primi critica privind încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi, deoarece cauza de impunitate prevăzută de textul de lege atacat se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de art. 19 din Legea nr. 682/2002, adică persoanelor care au calitate de martor potrivit Codului de procedură penală, inculpaților într-o altă
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287896]
-
Consecințele sunt mult mai profunde și revoltătoare, întrucât dacă actele comisiei de disciplină nu sunt cenzurate de nimeni, membrii acesteia nici nu vor putea fi trași vreodată la răspundere pentru emiterea lor cu rea-credință sau gravă neglijență, beneficiind astfel de impunitate și devenind superiori chiar magistraților. ... 8. Principiul simetriei impune ca, asemenea rapoartelor prin care este propusă sancționarea celor vinovați, să poată fi contestate, în fața instanței judecătorești, și rapoartele de clasare. În doctrina de specialitate s-a opinat că, juridic
DECIZIA nr. 541 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279406]
-
privind dreptul la o cale de atac și la reparații pentru victimele unor încălcări flagrante ale dreptului internațional al drepturilor omului și ale unor încălcări grave ale dreptului internațional umanitar, precum și Orientările din 2011 ale Comitetului Miniștrilor privind eliminarea impunității pentru cazurile grave de încălcare a drepturilor omului, reamintind deciziile Comitetului Miniștrilor din 15 septembrie 2022 și 24 februarie 2023 care salută eforturile în curs de desfășurare, în cooperare cu Ucraina, pentru a asigura repararea integrală a daunelor, pierderilor sau
REZOLUȚIA CM/Res (2023)3 din 12 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281073]
-
defavoarea persoanei acuzate a unor dispoziții legale care niciodată nu au fost interpretate în acest sens. ... 108. Necesitatea respectării drepturilor și libertăților fundamentale nu poate permite o astfel de interpretare, nici măcar pentru a înlătura existența unui risc sistemic de impunitate în ceea ce privește infracțiunile de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene sau infracțiunile de corupție. ... 109. Mai mult, o astfel de interpretare a dispozițiilor legale în defavoarea inculpatului, în condițiile mai sus menționate, ar fi
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
se opune reînceperii procedurilor cu privire la infracțiunea respectivă. Prin urmare, raportat la dispozițiile art. 52-53 din Carta drepturilor fundamentale, în cauzele în care prescripția era împlinită la data pronunțării deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene, riscul sistemic de impunitate nu poate justifica condamnarea nici măcar în cazurile de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau în cauzele de corupție. S-a subliniat însă că dispozițiile Curții Europene a Drepturilor Omului reprezintă un nivel minim de protecție
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
rezultă din aplicarea deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, precum și din Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală generează un risc sistemic de impunitate ce constituie un caz de incompatibilitate cu cerințele articolului 325 alineatul (1) din TFUE și ale articolului 2 alineatul (1) din Convenția PIF (paragrafele 91-92), standardul național de protecție astfel cum a fost stabilit de instanța supremă în procedura dezlegării
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
se poate considera că actele de procedură anterioare datei de 25 iunie 2018 pot avea efect întreruptiv de prescripție, indiferent de stadiul procesual și indiferent de valoarea prejudiciului, fără a fi necesară evaluarea în concret a unui risc sistemic de impunitate în toate cauzele având ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni de corupție; dacă actele întrerupătoare de prescripție ulterioare datei de 30 mai 2022 pot întrerupe curgerea termenului de prescripție a răspunderii penale. ... 216. Premisa declanșării
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
rezultă din aplicarea deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, precum și din Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală generează un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile de fraudă gravă, care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, or, existența unui asemenea risc constituie un caz de incompatibilitate cu cerințele art. 325 alin. (1) din TFUE și ale art. 2 alin. (1) din Convenția PIF
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
rezultă din aplicarea deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, precum și din Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală generează un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, în special în cauzele a căror complexitate impune efectuarea unor cercetări mai îndelungate de către autoritățile penale. Or, existența unui asemenea risc sistemic de impunitate constituie un caz
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]