5,060 matches
-
că tatăl ei insistase ca albumul să rămână la Carmina, nu voise să dea explicații prea multe, el nu era omul care se complăcea în justificări, așa voia să procedeze, așa făcea, nu-l atingeau privirile ironice ale Sidoniei, devenise imun. Un moment Fana se gândi dacă albumul conținea piese valoroase, probabil că da, altfel n-ar fi stârnit comentariile sarcastice ale Sidoniei. Nu îndrăzni să întindă mâna către coperțile din mătase roz, presărate cu motive florale bogat nuanțate, probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
grozavă de fonduri. Banii de la Minister erau mereu insuficienți. Acordul final s-a auzit după numai un an. Se mai derulau și nesfîrșite certuri între dirijorul Ciolan și instrumentiști. Tata a recunoscut că i-a luat mult timp să devină imun la neînțelegeri, la intrigi, la bîrfe. A urmat curba de sacrificiu a lui Iorga, din nefastul '31. Criza de concerte. Dar avea clasa lui de pian special. Conservatorul se numea, pe-atunci, Academia de Muzică și Artă dramatică "G. Enescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
gîndul: Prostia, spunea cineva, înseamnă să taci cînd trebuie să vorbești. Am tăcut ca un prost, Ana. Să-ți fi arătat unde greșești și să-ți fi dat și-o lupă. Sau să fi tăcut de tot, am rămas eu imună la tema-obsesie. Trebuie să-mi răspunzi! De ce n-ai vrut să mă vezi cînd m-am întors în România? Uite că-ți răspund. Eram abia eliberată și foarte precaută cu tot ce mă putea răni. Să te fi folosit ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
condiție. După cum ați putut observa, noi manifestăm totul somatic și mai apoi somaticul devine fizic. Pentru că psihicul nostru nu mai poate fi afectat, noi suntem pregătiți, fără să ne pese, să facem față la orice situație. Cu alte cuvinte, suntem imuni, domnule. Nimic nu ne mai poate implica psihologic. Fiecare dintre noi preia partea lui și atunci, nemaiexistând conflicte, psihicul nostru va rămâne mereu intact, căci somatizăm imediat, fără întârziere... Judecătorul: Așadar, somatizați! Foarte bine, prin urmare, ce reprezintă acel corn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
un lucru poți fi sigur întotdeauna: evenimentele neprevăzute. * Ești dator față de tine însuți, față de sănătatea, familia și starea ta afectivă să fii protejat financiar cît mai curînd posibil. * Protecția financiară te face să te simți mai puternic. * Nimeni nu este imun la accidente sau ghinioane, dar trebuie să te asiguri că le vei putea face față cu stil. * Este imperios necesar să întocmești un proiect de buget pînă la dobîndirea protecției financiare. * Onassis spunea: "Aș face totul din nou exact ca
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
candoarea se transformă în asemenea momente într-o pacoste. Emil Cioran îl ironiza pe Constantin Noica pentru localismul său întrebându-se cum ar fi dacă, după studiul Sentimentul românesc al ființei, s-ar scrie unul intitulat Sentimentul paraguayan al ființei. Imun la asemenea ironii, Gheorghe Postelnicu încearcă să-l definească pe țăranul din Pârscovul de Jos în comparație cu cel din Pârscovul de Sus: „Comuna Pârscov are în componență 12 sate, cu unele trăsături care îi individualizează pe locuitorii săi. Pârscoveanul de jos
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu? Monica reapare cu noua ploșniță. Radiază și chiar este frumoasă. Un cîntăreț anunță glumeț: Atenție, ploșnița este vie. Chiar? se apropie Ramona. Fufa dracului, o întîmpină Monica cu un fulger de răutate. Ce suflete urîte, comentează un filosof bătrîn, imun la frumusețe. CAPITOLUL IV Taina eternității S-a însurat Costică Nu aduce anul ce aduce ceasul. Adîncă și adevărată înțelepciune populară, simțită pînă în măduva oaselor de Ciornei Costică, om de afaceri în expansiune. Costică avea 35 de ani și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nici măcar în proiecțiile sale onirice), ci poziția firească de semilotus, care, în ochii unui hindus credincios, l-ar înfățișa pe omul pubelelor drept un ascet rătăcitor, în căutarea obstinată a iluminării depline. Cerșetorul stă nemișcat în lumina orbitoare a soarelui, imun la mirosurile pestilențiale și la zgomotele cacofonice care-l învăluie fără încetare, într-o parodie a tentației la care Buddha era supus, odinioară, de către fiicele lui Mara. Ochii i se odihnesc liniștit pe suprafața lucioasă a paginii tipărite; gura, cu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
seară cu o nouă porție de cratere și de mări spațiale. Evident că noi îl porecliserăm așa, din cauza feței perfect rotunde și sclipitoare, care semăna, exact precum îmi închipuiam, deși nu o văzusem niciodată, cu o lună musonică. Ubicua și imuna fericire care părea să locuiască diferitele colțuri și articulații ale corpului lui Mr. Moon descuraja orice încercare, motivată ea fie de un păstos umanism, fie de masca lui coruptă, political correctness, de a-i atribui facultăți gânditoare. În superba nepăsare
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în fotoliu (exceptând, bineînțeles, cazul unei corpolențe generoase). A fost această încrâncenare, viscerală aproape, a negației, care mi-a trezit apoi suspiciunile. De ce reacționam așa? Ce anume, din mine, se revolta instinctiv la acest gând, lucru la care japonezii erau imuni? Nu am reușit decât să însăilez un șir palid de asociații: un oarecare sentiment de disconfort legat de ideea golului care mi s-ar căsca astfel sub mine, un hău al dejecțiilor care, oricât de sterilizat ar fi, ar putea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
câte catastrofe naturale, epidemii, conflicte și războaie amenință constant locuitorii diverselor regiuni ale pământului! Nici chiar lumea mea mică nu este în siguranță, adesea este amenințată. Sănătatea mea, deși robustă, este într-un continuu pericol; cariera mea profesională nu este imună eșecurilor. Un anumit grad de fragilitate, finitudine, chiar o nouă amenințare a lipsei sensului sunt parte integrantă a oricărei vieți umane. Prin urmare, dat fiind că situațiile se schimbă continuu, mi se cere reînnoirea constantă a deciziei mele de fond
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pământ? Și de ce existăm noi, căroră ne merge relativ bine? Mărturisesc că nu reușesc să mă resemnez în fața întregii mizerii, a nedreptății, insensibilității acestei lumi și de aceea caut un sens ultim vieții, celorlalți și mie. Dar nu pentru ca să devin imun la acestea și să mă consolez cu promisiunea de a găsi un sens în cer, ci de a-l găsi aici pe pământ. Vreau să iau în serios îndemnul lui Nietzsche: "Vă îndemn, fraților, rămâneți credincioși pământului" (Zarathustra, "Prologo 3
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
experimentelor științifice. De atunci obligațiile averii mi-au împovărat viața. Și mi-au și ușurat-o. Pe vremea când casa copilăriei mele fusese distrusă, Manfred Marklund părăsise siguranța sanatoriului din Hällnäs, primind un certificat de sănătate. Da, era, se pare, imun. Eu nu știam acest lucru. De unde să-l știu? Dacă trăiești într-o instituție, nu ai cum să știi despre alte instituții. Și nici nu-l cunoșteam. Dar după ce s-a întors acasă și a început să scrie articolele, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
strâns de tăblii sau mă târăsc pe dușumea cu cartea adevărată, cea în legătură de piele roșie, care - ca printr-o minune - a ajuns din nou în posesia mea. Oriunde o deschid, regăsesc imediat suverana indiferență a artei. Imaginile sunt imune la toamna primitivă și brutală. Dar chiar și astăzi se mai întâmplă să mă pierd cu firea și să o iau la goană, laolaltă cu renii, iepurii, veverițele și lemingii. Atunci, demult, mai tremuram încă din tot trupul când m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
inversarea din cuprins se datorează priorității firești a tensiunilor ideologice asupra cronologiei uscate.) Și așa mai departe, în linie dreaptă. În aceste condiții, echilibrul analitic al cărții lui Z. Ornea e, o dată mai mult, meritoriu. Independent de context, cercetătorul e imun la ideologii. Valența aceasta decurge direct din faptul că le cunoaște ca nimeni altul. Anii treizeci. Extrema dreaptă românească e departe de a susține o pledoarie și tot atât de departe de a insinua un rechizitoriu. Așa încât studiul acesta beneficiază nu numai
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
a suprimării dorințelor, a posibilității de slăbire a gîndului" sau, cel mult, "proprietatea umană de-a juca mai multe personaje". În același chip al plutirii dezinvolte în atmosfera gîndului pur se rostește, în cartea de care ne ocupăm, Roland Barthes, imun la faptul că există oportuniști în stare a acoperi cea mai mare parte din ecranul cultural al unei epoci nefaste pe care o străbat niște popoare îndepărtate: În primul rînd sunt de părere că nu există vreo divinitate care-ți
Opinii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7406_a_8731]
-
și-ar petrece timpul. Singurii locuitori vii ai unui cimitir sunt groparii. Fie iarnă, primăvară, vară sau toamnă, preocupările groparilor sunt aceleași. Ei sapă și îngroapă. Atitudinea groparilor față de cei morți și ceremonia funebră este una de rutină. Ei sunt imuni la bocete și lacrimi. Par lipsiți de frică și sensibilitate. Una din fantomele vii din cimitirul “Doina” este Dna. Eleonora. Ea și-a rezervat și își pregătește locul de veci de 10 ani de zile, chiar dacă e sănătoasă și are
Doina Groparilor, un documentar despre cioclii, joi la HBO () [Corola-journal/Journalistic/68938_a_70263]
-
urla: - Nu! Coboară-l, coboară-l! Trăgeam de manivelă, dar liftul se blocase între etajele nouă și zece, iar gălăgia pe care o făceau cele două cred că a trezit întregul hotel. (M-am convins atunci că doamnele bătrâne sunt imune la lovituri și înghionteli, în ciuda tuturor afirmațiilor contrare.) îmi aduc aminte că locuia pe atunci în hotel și o minunată actriță bătrână, Cora Witherspoon. Acum că e plecată dintre noi, cred că nu greșesc dacă divulg că era dependentă de
Tennessee Williams Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7900_a_9225]
-
neputîndu-se feri, s-a molipsit ca de o rîie subînțeleasă a epocii: calitatea de a se fi rupt de conformismul academic francez, întorcîndu-i spatele și înconjurîndu-se cu pelicula izolatoare a unei viziuni sociologice. Spirit incomod, alergic la mode și pe deasupra imun la ispita obedienței ideologice, Bourdieu a avut destulă autonomie de gîndire pentru a merita să fie prețuit postum. Schița autoanalitică de față, cu toată aparența sa de amalgam silnic și împrăștiat, posedă un principiu centripet de adunare a conținutului ei
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
s-o comentăm decît între patru pereți, de teamă să nu primim ștampile stigmatizante, Dan Puric le descrie cu amănunțime în cărțile sale. Într-un cuvînt, Dan Puric ne răscumpără tăcerile, lașitățile și eschivele ideologice. Interiorizîn-du-și o optică de ființă imună la insinuări, Dan Puric face figura unui mărturisitor căruia îi putem lipi toate etichetele din lume, că tot nu-l vom face prin asta să fie mai puțin liber. Așa cum în trecut, la ospețele împărătești, singurul care îndrăznea să spună
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
Alteori, scrisul este amânat pentru că încep știrile la televizor. Orice pretext este bun atunci când obligația de a scrie devine exasperantă. Chiar dacă nu-și asumă lenea cu superbie, ca Al. Paleologu sau Camil Demetrescu, Gabriel Dimisianu nici nu se consideră complet imun la aceasta. Să fie vorba doar de un bolnav închipuit?: "Nu-mi merge scrisul. Zilele trecute l-am auzit vorbind despre lene la televizor pe Camil Demetrescu, un personaj extraordinar. Impresionantul bătrân, fost deținut politic, hiperinteligent, se autotaxa drept leneș
Martorul necesar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7933_a_9258]
-
grație cărora, dacă vor ști să le păstreze, vor deveni vocile vigilenței noastre naționale. Primul atu este că nu pot fi șantajați. Cu excepția etichetelor ideologice, nu au a se teme de represalii financiare sau sociale. Și de aceea, fiindcă sunt imuni la intimidări, ei pot fi slobozi la gură. Cum de altfel și sunt. Al doilea atu este că, neavînd a rîvni la parveniri în ierarhia publică, discursul lor e marcat de gratuitate. Sunt dezinteresați și idealiști, iar la o asemenea
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
nu rezonează? Putem fi siguri că, dacă s-ar fi încumetat să scrie critică literară, Ioan Alexandru l-ar fi apreciat așa cum se cuvine pe, să zicem, Șerban Foarță? Sau putem fi absoluți siguri că un critic literar este complet imun la "empatia lăuntrică"? Ideea e frumoasă, dar parcă nu aș absolutiza. La Constantin Abăluță, judecata cu inima operează, așa cum este normal în două situații: la selecția autorilor recenzați (pe bază de afinități, sunt urmărite sensibilitățile care consună sau măcar sunt
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
sonor, întrețesut din translucide, quasi-imponderabile voaluri armonice. Ar fi dificil de intuit, într-o lucrare atât de echilibrată și de senina, caracterul tumultuos-abisal al creatorului. Nu lipsesc frisonările post-impresioniste inevitabile în epoca, dar ele traduc mai curând efuziunile tinereții, rămasă imuna față de "râul secolului". Mesajul descifrabil aici pare a fi acela al unei posibile resurecții a speranței - cu rădăcini în chiar solul muzical autohton - ca replică la eternele vicisitudini ale existenței. Probabil că partea cea mai atractivă a acestei monografii constă
Constantin Silvestri o monografie britanică by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7577_a_8902]
-
se precizează. Destabilizat de evaporarea subită a Margăi, bărbatul își află, fără să realizeze, salvarea într-o așa-zisă anchetă de teren. Cu alte cuvine, e trimis, în scopuri reportericești, la o slujbă, cum singur îi spune, de pocăiți. Perfect imun spiritualicește, nefiind nici măcar un ortodox fervent, Andi întâlnește, în harababura psaltică de acolo, un fost coleg de cămin, căruia îi solicită, parcă pentru a împușca ambii iepuri apăruți la orizont, ajutorul într-o urgentă problemă locativă. Tocmai a rămas pe
Rrromanul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7516_a_8841]