22,834 matches
-
a râsului" (ca să fac uz de un truism), în cazul celor patru amintiți. Numai că râsul ăsta, la autorii comici, nu-i identic. Al lui Goldoni, după Călinescu, ar fi "cordial" prin excelență. Al lui Moličre, de regulă, amar și, in extremis, mizantrop (ca al însuși ipochimenului său). Al lui Gogol, propriu-zis satiric. Al lui Caragiale, care "critică și înfierează" (vorba manualelor copilăriei noastre), echivoc, - pe jumătate inclement, pe jumătate complezent. (Scuză-mi, rogu-te, stupida rimă!) În genere vorbind, el
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
Grigorie, în „contemplarea a ceea ce este” (τῇ θεωρία τοῦ ὄντος), simțurile sale sunt adormite și primește „arătarea lui Dumnezeu” (τοῦ θεοῦ τὴν ἐμφάνειαν), „prin veghea divină” (διὰ τῆς θείας ἐγρηγόρσεως), în intelectul său neatins. Er. Dodds<footnote Pagan and Christian in an Age of Anxiety, Cambridge, 1965, p. 99, n. 2. footnote> compară această frază cu un pasaj din Plotin (IV. 8.1.1 sq.; dar mai aproape de acesta este III. 6.6.71), în care este descrisă o experiență mistică
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
tema utilizării limbajului extazului de către Origen, când a scris cartea Das Vollkommenheitsideal des Origenes, Tübingen, 1931, în special p. 124, 139, a cărei idee centrală este, așa cum precizează exact titlul, idealul perfecțiunii la Origen. Astfel, într-un pasaj din Homiliae in Numeros, XXVII<footnote Griechischen Christlichen Schriftsteller, Leipzig: J. C. Hinrichs, 1921, VII.275.17. footnote>, citim: „Pentru că nu putem exprima în latină termenul ἔκστασις într-un singur cuvânt, el se referă la mintea înspăimântată în admirația față de un lucru de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
legătură concepută numai în termeni fizici, sau prin împărtășirea unui universal platonician, ci prin implicarea umană împreună cu Hristos în istoria mântuirii, în special prin credință, Botez și urmarea Sa ca ucenic al Lui<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford University Press, Oxford, 2006, p. 230. footnote>. Dorul continuu al omului după Dumnezeu cu Care se știe înrudit Umanitatea este orientată spre Dumnezeu de la bun început. Să ne amintim că lucrarea Sfântului Grigorie al Nyssei
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
înțelegere identică a procesului de θέωσις, discuția lansată de Verna Harrison asupra relației θέωσις-ului cu implicarea socială și caritatea identificată la Sfântul Grigorie de Nazianz, într-unul din articolele sale<footnote Verna E. F. Harrison, „Poverty, Social Involvement and Life in Christ according to Saint Gregory the Theologian”, în Greek Orthodox Theological Review, Vol. 39, 1994. footnote>, poate fi egal aplicată și prietenului său Grigorie de Nyssa. Harrison a analizat util acest proces de θέωσις în trei mișcări: participarea, imitarea<footnote
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
identitatea de natură cu El (τὴν τῆς ϕύσεως ìδιότητα). Sfântul Grigorie de Nazianz ne învață exact același lucru<footnote P. G. XXXVI, col. 628C. footnote>. Cu toate că Sfântul Grigorie al Nyssei vorbește despre un „amestec al sufletului uman cu dumnezeirea”<footnote In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 77A. footnote>, el nu concepe unirea cu Dumnezeu în sensul unei absorbții a omului de către Creator. Diac. Dr. Liviu PETCU - Asistent cercetător științific, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, Universitatea „Al. I.
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
care sunt deșarte Și trecătoare Și pregătește calea Cântării Cântărilor, unde înțelepciunea este dusă la locul mirelui, astfel ca mireasa (omul) să poată fi căsătorită cu Dumnezeu, devenind o fecioară castă în loc de mire. Verna Harrison<footnote „Gender, Generation and Virginity in Cappadocean Theology”, în The Journal of Theological Studies, 47, 1996, p. 38-68. footnote> indică modul în care acest al treilea stadiu al vieții spirituale este caracterizat de temele fundamentale ale spiritualității gregoriene: „Sufletul care Îl caută pe Dumnezeu trebuie să
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
a o iubi tot atât cât sufletul este înclinat să iubească ceea ce îi seamănă. Sufletul trebuie să transforme pasiunea în ceva nepasional, astfel ca atunci când orice afecțiune trupească s-a potolit, mintea să poată căuta cu pasiune numai duhul<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 27.5.-15. footnote>. Ce poate însemna „a căuta cu pasiune nepasională”? Este acesta oare doar un exemplu a tipului de confuzie mentală de care au fost adeseori acuzați misticii, ori i se poate conferi o
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Rudy, Mystical Language of Sensation, cap. II. Asupra misticismului lui Origen în general, a se vedea Bernard McGinn, The Foundations of Mysticism: Origins To The Fifth Century, New York: Crossroad, 1991, p. 108-130; cf. Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism”, în Spiritus: A Journal of Christian Spirituality, I, Nr. 2, 2001, p. 157-158. footnote>. Chiar noțiunea de simțuri spirituale probabil ne pare tot atât de bizară pe cât de necesară era pentru Origen. Putem presupune că Origen Și acei care i-
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
1). Să nu uităm că această carte este interpretată ca un cântec de iubire curgând între Dumnezeu Și poporul Său, ori între Dumnezeu Și om, ca în cazul exegezei evreiești Și creștine<footnote Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism” ..., p. 157-158. footnote>. Simbolul sărutului. Sânul Mirelui este mai bun decât vinul „Mai înainte nu erai frumoasă, pentru că te înstrăinaseși de frumusețea modelului Și, prin reaua învecinare cu păcatul, te schimbaseși spre urâțenie”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
nimic decât pe El, nu se poate gândi la nimic altceva Și nu poate dori, tânji Și spera la nimic care să-l salveze, atunci acel suflet poate spune în adevăr că « Am fost rănit de bunătate»”<footnote Origen, Comment. in Cant. Cant., edit. Baehrens, 194.6-13; trans., 198; cf. Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism” ..., p. 159. footnote>. Origen arareori vorbește în termeni atât de pasionali. Sfântul Grigorie de Nyssa construiește pornind de la viziunea lui Origen
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
spera la nimic care să-l salveze, atunci acel suflet poate spune în adevăr că « Am fost rănit de bunătate»”<footnote Origen, Comment. in Cant. Cant., edit. Baehrens, 194.6-13; trans., 198; cf. Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism” ..., p. 159. footnote>. Origen arareori vorbește în termeni atât de pasionali. Sfântul Grigorie de Nyssa construiește pornind de la viziunea lui Origen, dar pe care o elaborează în cadrul programului propriu de „pasiune fără pasiune”. Ca Și Origen, asociază „rana
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
nu ajunge niciodată. „Simultan”, spune Origen, „sunt purtat de actul său de tragere cu săgeata Și mă Și odihnesc în brațele Arcașului”<footnote Idem, In Canticum Canticorum, IV GNO, 129; trans. 104; cf. Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism”, în Spiritus: A Journal of Christian Spirituality, I, Nr. 2, 2001, p. 159-160. footnote>. Cu siguranță unul dintre cele mai interesante exerciții incluse în Cântarea Cântărilor caracterizează tripticul provocator al Sfântului Grigorie asupra rănii din dragoste în omilia
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
hristologie. Divinitatea Îndumnezeiește carnea (trupul) la Întrupare prin unirea cu aceasta (acesta); această carne sau acest trup, la rândul său, Îndumnezeiește credincioșii prin unirea cu ei când este primită (primit) prin Sfânta Euharistie<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford, 2006, p. 233. footnote>. Când se Întoarce la Euharistie În capitolul 37 al Marelui cuvânt catehetic, Sfântul Grigorie extinde Îndumnezeirea trupului lui Hristos prin Întrupare la restul omenirii, Într-o manieră similară, prin acțiunea Euharistiei
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Popescu, Pr. Conf. Dr. Ion, Mistica - pentru uzul studenților teologi, curs intern, mss., 248 p.; Radu, Pr. prof. univ. dr. Dumitru Gh., Repere morale pentru omul contemporan, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007, 324 p.; Russell, Norman, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford, 2006, 418 p.; Stăniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, „Ființa Tainelor În cele trei confesiuni”, În Ortodoxia, Anul VIII (1956), Nr. 1, p. 3-28; Idem, Spiritualitate Și comuniune În Liturghia ortodoxă, Craiova, Edit. Mitropoliei Olteniei, 1986
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
de carențe în ceea ce privește modestia, că această încercare a mea este una de pionierat la noi. În Occident au mai fost încercări reușite în privința aceasta, de pildă, printre cele mai recente este cea a lui Norman Russell (The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford University Press, Oxford, 2006), pe care, așa cum se va putea observa, am citat-o în această lucrare. Sfântul Iustin Martirul și Filosoful Unul dintre rivalii proto-ortodocși ai ereticului Valentin, care și-a condus propria didaskaleion
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Psalmului 81, 6 nu ne sunt relevate de Sfântul Iustin. Identificarea „dumnezeilor” cu acei care au fost încorporați în Hristos prin botez va fi explicitată doar câteva decenii mai târziu, de către Sfântul Irineu<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford University Press, Oxford, 2006, p. 96-101. footnote>. Sfântul Irineu al Lyonului În timp ce Tațian Asirianul și Teofil al Antiohiei se luptă în Răsărit cu credințele păgâne și ebraice, la o mie de mile spre vest, Irineu
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Informers - 1994. În traducere liberă Informatorii; titlul indisponibil în română). Primul său roman, Less than Zero a apărut în 1985 (în traducere liberă Mai puțin decât zero; titlul indisponibil în română). Au urmat The Rules of Attraction - 1987 (titlul indisponibil in română), American Psycho - 1991 (apărut la editura Polirom în română în anul 2005), Glamorama - 1998 (apărut la editura Polirom în română în anul 2008), Lunar Park - 2005 (apărut un an mai târziu în română la aceeași editură) și Imperial Bedrooms
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
Stănescu, „Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în: Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 17. footnote>; nu este posibilă conviețuirea cu Hristos la cel ce nu s-a strămutat prin smirna morții la dumnezeirea tămâiei<footnote In Canticum canticorum, VIII, PG XLIV, col. 944C. footnote>. Prin urmare, la botez (are loc) simbolic lepădarea de faptele trupului, după spusa Apostolului, care zice: „AȚi fost tăiați împrejur cu o tăiere nefăcută de mână, (care constă) în dezbrăcarea de trupul
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
pretutindeni. Criticul literar trebuie să se adapteze vremurilor de astăzi. Dacă e să ne amintim de ceea ce spunea Călinescu, critica literară este și ea o artă, dacă se validează, se validează prin propriul ei limbaj. - CUM AȚI DEFINI CRITICA LITERARA IN CULTURA POSTMODERNISTĂ? În postmodernitate, există un gen numit critic fiction, adică o critică ficționalizată, care recurge masiv la procedee literare. Și în România, Lovinescu, în tinerețe, influențat de impresioniștii francezi, scria foiletoane în care opiniile despre cărți erau redate printrun
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
interpretat, executați numai notele”) sau ale susținătorilor (prin anii 1920) ai eliminării termenului de „interpretare”, înlocuit cu „execuție” (performance în limba engleză; în germană Ausfűhrung, sau chiar Wiedergabe=redare), până la libertatea preconizată într-un studiu din 1929 intitulat „Die Objektivität in der Wiedergabe der Tonkunstwerke”<footnote Christoph Fabian (Die Objektivität in der Wiedergabe der Tonkunstwerke, Hamburg, 1929), apud Mircea Dan Răducanu, Introducere în teoria interpretării muzicale, Ed. Artes a Academiei de Muzică, Iași, 1997, pag. 17 footnote> (Obiectivitatea în redarea operelor
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
ai eliminării termenului de „interpretare”, înlocuit cu „execuție” (performance în limba engleză; în germană Ausfűhrung, sau chiar Wiedergabe=redare), până la libertatea preconizată într-un studiu din 1929 intitulat „Die Objektivität in der Wiedergabe der Tonkunstwerke”<footnote Christoph Fabian (Die Objektivität in der Wiedergabe der Tonkunstwerke, Hamburg, 1929), apud Mircea Dan Răducanu, Introducere în teoria interpretării muzicale, Ed. Artes a Academiei de Muzică, Iași, 1997, pag. 17 footnote> (Obiectivitatea în redarea operelor muzicale), în care autorul, Christoph Fabian pleda pentru fidelitatea relativă
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Acest rezultat a demonstrat rolul rigidității vasculare în deteriorarea funcției renale. OBIECTIVE Pornind de la aceste premize studiul nostru își propune să evalueze corelațiile dintre valoarea CAVI ca marker al rigidității vasculare și afectarea funcției renale (exprimate prin MDRD = Modified Diet in Renal Disease) la pacienții cu diabet zaharat comparativ cu persoanele fără diabet. MATERIAL ȘI METODĂ Au fost cuprinși în studiu 98 de pacienți care s-au adresat pentru evaluare Secției de Endocrinologie, Diabet și Boli de Nutriție a Spitalului Universitar
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92049_a_92544]
-
a românilor, a celor ce au făurit Culturile Gumelnița, Boian, Vădastra, Cucuteni și Cârcea, capitala Sarmizegetusa, zecile de cetăți dacice și biserici rupestre, Păcuiul lui Soare și Troia, bisericile din lemn și icoanele pe sticlă, civilizațiile lutului, lemnului, lânii, borangicului, inului și cânepei. Martirică moarte - întru apărarea, înnobilarea și Renașterea Limbii Române, a dreptului de a rosti răspicat, în marele concert al popoarelor acestei planete, dorurile, credința, adevărurile esențiale, suferința tăcută, tenacitatea carpatină și conștiința, totdeauna dureroasă, că: ,,Munții noștri aur
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
de zurgălăi, de țipete de bucurie și plânsete, sunete de diferite intensități și tonalități, acorduri de acordoane și alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascați strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“ Astfel descria profesorul, scriitorul și etnograful reșițean Alexander Tietz în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”) despre perioada de fășang la Reșița. Povestea zilelor de fășang la Reșița poate continua cu amintiri ale oamenilor în vârstă de astăzi. Astfel amintindu-și de anii dintre cele două
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93851_a_95143]