578 matches
-
o serie de aspecte negative Între care: mortalitatea infantilă mare, morbiditatea crescută și implicit stare de sănătate nesatisfăcătoare, privațiuni de tot felul, scoruri mici În evaluările psihointelectuale, nașteri În afara familiei, neșcolarizare și analfabetism, și nu În ultimul rând infracționalitate și inadaptare socială crescută. Pe măsură ce standardul socio-economic va crește, desigur prin impactul său pozitiv În special asupra venitului familiei, pe măsură ce sărăcia și Îndeosebi sărăcia extremă va dispărea, indicatorul mortalității infantile va scădea și el, țara noastră aliniinduse astfel valorilor Înregistrate În țările
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
lor asupra copilului este covârșitor, marcând uneori hotărâtor evoluția și dezvoltarea acestuia. Acest impact se relevă chiar din primul an de viață prin procentul mortalității infantile, continuă apoi prin incidența crescută a tulburărilor de adaptare și comportament, cu consecințele lor inadaptarea socială, infracționalitatea și suicidul, fenomene cu care societatea modernă se confruntă și cărora trebuie să le găsească soluții. 1996 Adolescența În perspectiva familiei “Fiecare societate Își are adolescentul pe care-l merită” Ajaguera Adolescența perioadă În existența individului, asimilată cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ușurința mare de a stabili contacte umane. Ceea ce este mai puțin important în cazul celorlalte substanțe. Dezvoltarea acțiunilor personale este percepută ca un factor incitant în special în cazul consumului de cocaină. Caracteristicile personale, ca fragilitatea, atracția pentru viciu sau inadaptarea sînt și ele des evocate pentru acest tip de consum. În fine, dorința de a avea noi experiențe ar motiva consumul tuturor celor trei tipuri de psihotropi. 4.3.3. Circumstanțele consumului, consecințele și percepția riscurilor Situațiile în cursul cărora
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de-a dreptul eronată, pentru că reduce "atmosfera literară a epocii" la sămănătorism sau realism pe când "modernismul" e prin natura sa cosmopolit și "snob" (snobismul are la bază, psihologic vorbind, impulsul către imitație principiul modernizării înseși!). Mai îndreptățite sunt observațiile privind "inadaptarea erotică", cu "resorturi psihologice și afective", care îl recomandă pe Lerian drept "o primă încercare de configurare a lui Bizu" (ibidem). Împlinirile estetice, e adevărat, vin din "afilierea filonului memorialistic și autobiografic pe tipul de personaj a cărui primă schiță
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nivelul faringelui sau senzația persistentă de „corp străin” în faringe Tulburări ale masticației sau deglutiției Tulburări ale mobilității limbii sau ale deschiderii gurii Hipoestezia limbii sau altor arii ale cavității orale Tumefieri la nivelul maxilarelor sau mandibulei, care provoacă implicit inadaptarea pe câmp a protezelor mobile, care devin stânjenitoare Pierderi ale dinților, dureri dentare ori la nivelul oaselor (maxilar sau mandibular) Modificări ale vocii Un nodul sau o masă tumorală palpabile la nivelul gâtului Scădere în greutate Respirație urât mirositoare, persistentă
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
deficiențelor, handicapurilor în adaptarea și integrarea socială a persoanelor cu nevoi speciale și cu elaborarea de metode concrete de intervenție psihologică și pedagogică, de consiliere și de recuperare a acestor subiecți. Scopul final al muncii defectologului este reducerea problemelor de inadaptare și de realizare a unei integrări cât mai apropiate de normele sociale ale societății. Capitolul II Psihopedagogia specială în domeniul științelor "Nu toți copiii au o dezvoltare corespunzătoare cu nivelul vârstei. Sunt și copii cu un nivel mai înalt sau
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
manifestate prin aceste mari distanțe psihologice de conduită la cele două medii 36". Dacă la preșcolarul mare sunt frecvente asemenea ieșiri, ce să mai spunem despre copilul mai mic? Iar dacă la copilul normal se pot întâmpla situații de mare inadaptare la intrarea în mediul instituționalizat, cu atât mai des au loc asemenea scene uneori extrem de spectaculoase la copilul deficient, care, pe deasupra, poate și el ajunge la grădiniță și la o vârstă (mult) mai mică. În astfel de situații, comportamentul subiectului
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
nevoie de un sprijin mai susținut din partea cadrelor didactice. Desigur, se pune problema de ce trecerea la un nou nivel de școlarizare poate crea probleme. Care sunt diferențele între etapa școlară parcursă și cea care este începută și de ce poate apărea inadaptarea? Credem că aceste diferențe constau în: învățământul universitar este diferențiat în funcție de capacități și aptitudini și, de aceea, prezența sau absența acestora influențează procesul de adaptare; planurile de învățământ propun discipline noi, strâns legate de un profil de specializare care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
investigarea și recomandarea căilor de soluționare a problemelor psihologice; c) elaborarea și aplicarea de teste pentru măsurarea inteligenței, abilităților, aptitudinilor și a altor caracteristici umane; d) testarea psihologică, prevenirea și psihoterapia tulburărilor emoționale și de personalitate, precum și a fenomenelor de inadaptare la mediul social și profesional; e) interpretarea datelor obținute și elaborarea recomandărilor pe care le consideră necesare. Art. 6. - Exercitarea profesiei de psiholog se desfășoară: a) în sectorul privat, în regim salarial, sau independent cu drept de liberă practică, potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
din copilărie. Libertatea pare că s-ar întrevedea la capătul labirintului, dar labirintul este înțesat de monștrii locali. Dan Lungu are prezența de spirit de a-i configura pe acești monștri care poartă nume de: corupție, intoleranță, neîncredere în celălalt, inadaptare, lingușire a celui puternic, minciună. Îi regăsim și în cealaltă societate, societatea comunistă, dar sub alte măști. Răul există acolo unde există și oameni, amestecat cu binele. Scriitorul însă face acest complicat proces de decantare, uneori chiar de anihilare a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și să le găsești soluții. Orice adaptare este, din punct de vedere psihologic, social și moral, un anumit tip de răspuns al persoanei la evenimentele vieții. Este forma cea mai elaborată de reacție-acord Între persoană și lume. Dificultățile de adaptare, inadaptarea sau dezadaptarea persoanei ridică probleme serioase. O existență care nu se poate pune de acord cu lumea, cu ceilalți, este o existență conflictuală, eșuată, dependentă etc. Am preferat să denumim acest tip existență nevrotică. Menționăm Însă faptul că ea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În relațiile sale cu celelalte persoane. Persoanele din această categorie nu pot uita evenimentele psihotraumatizante din trecutul lor. Ele se constituie sub formă de complexe ideo-afective dominante. În plus, ele simt ruptura dintre ele și lume, dintre ele și ceilalți. Inadaptarea, dependența, conduitele de refugiu sau violența sunt forme de a fi ale persoanelor cu un tip de existență nevrotică. Ele se opun societății, dar modalitățile lor de opoziție au un caracter deviant. Societatea, celelalte persoane Îi izolează, Îi refuză. Aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unei persoane se formează pe parcursul dezvoltării individului. Un rol important revine modelului, pozitiv În cazul Eului echilibrat și al conștiinței morale, și negativ În cazul Eului dezechilibrat și al conștiinței pervertite. Eul pervers și conștiința pervertită sunt potențial structurate pentru inadaptare și conflict. Fiind rezultatul interiorizării unor modele negative din punct de vedere moral și al unui lung șir de carențe afective și educaționale, a unor frustrări, aceste persoane Își vor proiecta propriile probleme asupra celorlalți. În situațiile de Întâlnire cu
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
depășirea ca formă de ieșire din lume și care este soluția la care persoana apelează. Situațiile-Închise constrâng, obligă la ascultare și acceptare necondiționată. În fața acestora sunt două tipuri de răspunsuri ale persoanei: de adaptare, prin acceptarea limitelor impuse, sau de inadaptare, de respingere, refuzul de a accepta și recunoaște limitele care i se impun. Incapacitatea de a accepta limitele duce la inadaptare. Inadaptarea va declanșa un conflict Între persoană și lume. Acest conflict al raportului Persoană/Lume este un dezacord prin
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acceptare necondiționată. În fața acestora sunt două tipuri de răspunsuri ale persoanei: de adaptare, prin acceptarea limitelor impuse, sau de inadaptare, de respingere, refuzul de a accepta și recunoaște limitele care i se impun. Incapacitatea de a accepta limitele duce la inadaptare. Inadaptarea va declanșa un conflict Între persoană și lume. Acest conflict al raportului Persoană/Lume este un dezacord prin care persoana, refuzând să accepte lumea, o resimte ca fiindu-i străină, ea Însăși simțindu-se străină de lume. Acordul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
necondiționată. În fața acestora sunt două tipuri de răspunsuri ale persoanei: de adaptare, prin acceptarea limitelor impuse, sau de inadaptare, de respingere, refuzul de a accepta și recunoaște limitele care i se impun. Incapacitatea de a accepta limitele duce la inadaptare. Inadaptarea va declanșa un conflict Între persoană și lume. Acest conflict al raportului Persoană/Lume este un dezacord prin care persoana, refuzând să accepte lumea, o resimte ca fiindu-i străină, ea Însăși simțindu-se străină de lume. Acordul dintre persoană
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de lume. Acordul dintre persoană și lume se bazează pe adevăr, certitudine, concordanță, corespondență. Adevărul este, În sensul acesta, o stare ontologică de acceptare și acord reciproc. Dezacordul dintre persoană și lume va duce, dincolo de aspectele sale formal-externe de dezadaptare/inadaptare, la un conflict intern. Persoana va descoperi că relația sa cu lumea este lașă, neconcordantă, expresie a incertitudinii și prin aceasta inautentică. Ea va sfârși prin a aliena persoana, izolând-o și Înstrăinând-o de lume și, În final, și
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Orice schimbare aduce după sine importante modificări care alterează Eul psihic și moral și pe care le numim crize sufletești, din punct de vedere moral, sau nevroze, din punct de vedere psihopatologic. Prima reacție este refuzul schimbării. A doua este inadaptarea la schimbare. A treia este prăbușirea sau epuizarea morală și sufletească a persoanei. Pierderea identității unei persoane se produce În următoarele situații: - boală somatică sau psihică care afectează imaginea de sine; - stări de neliniște existențială (pericol, crize de angoasă, disperare
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dependente una de cealaltă, au nevoie una de alta, pentru că se identifică și se completează reciproc. Orice situație de acord duce la progresul persoanelor, la dezvoltarea lor sufletească și morală. 2. Dezacordul Se Înțelege prin dezacord situația de neacomodare, de inadaptare reciprocă, cu caracter de respingere negativă a două persoane În situația Întâlnirii dintre ele. Deși poate fi pregătită În dinainte, sau poate fi spontană, această Întâlnire va fi negativă, Întrucât cei doi nu vor putea niciodată să stabilească Între ei
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
chiar psihice. Ulterior, conceptul de patologie s-a extins. El a fost adoptat Întâi de cercetările privind tulburările de comportament, dificultățile de comunicare, tulburările de adaptare-integrare, făcându-și astfel intrarea și În sociologie. Patologia socială cuprinde conduitele deviante, aberante, sociopatiile, inadaptarea, dependența etc. În sfera pedagogiei, se constituie un sector similar, cuprinzând următoarele: dificultățile de adaptare școlară, dificultățile de Învățare, copilul dificil sau problematic, copilul cu nevoi speciale, copilul nemotivat, absenteismul școlar, copilul timid sau instabil, tulburările de scris, citit, vorbire
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care își cunoaște exact locul în lumea în care trăiește. Din categoria copiilor cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) fac parte nu numai copiii cu deficiențe, dar și copiii care, chiar dacă nu au dizabilități organice sau fiziologice, prezintă manifestări repetate de inadaptare la cerințele și exigențele programei școlare (de exemplu, copiii hiperkinetici, copiii traumatizați de mediul familial dezorganizat, copiii cu carențe afectiv-comportamentale). Pornind de la această realitate, pentru a realiza o intervenție educativă recuperatorie și integrativă eficientă este necesară o cunoaștere sistematică și
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
consume droguri dintr-o multitudine de motive: simțul aventurii, nevoia de a fi stimulat, dorința de a impresiona grupul de egali, nevoi personale (evitarea/depășirea durerii, fuga de realitate, câștigul recunoașterii, în lipsa altor mijloace de a face acest lucru, compensarea inadaptării sociale). 2. Experiențele pozitive legate de consum. În general vorbind, persoanele consumă droguri pentru că găsesc în acestea o recompensare în termenii valorilor, nevoilor, a ansamblului structural al vieții. Un drog poate avea conotații pozitive pentru individ și îi poate aduce
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
behaviour and psychosocial development: a longitudinal study of youth" (Jesor și Jesor, 1977), adolescenții caută riscul deoarece acesta le permite să: * aibă controlul asupra propriei vieți; * își exprime nemulțumirea față de autoritatea părintească și normele sociale; * facă față frustrărilor, nemulțumirilor, anxietății, inadaptării sau eșecului; * câștige accesul în grupul de egali și să demonstreze aderarea și loialitatea față de grup; * confirme identitatea personală; * afirme maturitatea marcând trecerea către stadiul următor de dezvoltare, acela de adult tânăr. Plecând de la teoriile lui Farley (1971) și Zuckerman
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
știe, atât de răspândit, încât chiar și psihopedagogi versați (precum Maurice Debesse sau Jean Chateau) au ajuns să îl considere firesc. Dar negativismul infantil de la 3-4 ani nu este altceva decât preludiul numeroaselor forme de „revoltă juvenilă”, „criză de teribilism”, „inadaptare” și „ratare” de la adolescență și maturitate. La fel trebuie judecate și banalul bătut cu pixul în catedră sau îndemnul răstit adresat de profesor pentru a cere elevilor atenție și ordine în clasă. Ambele devin semnale pentru a întări și transforma
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care își cunoaște exact locul în lumea în care trăiește. Din categoria copiilor cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) fac parte nu numai copiii cu deficiențe, dar și copiii care, chiar dacă nu au dizabilități organice sau fiziologice, prezintă manifestări repetate de inadaptare la cerințele și exigențele programei școlare (de exemplu, copiii hiperkinetici, copiii traumatizați de mediul familial dezorganizat, copiii cu carențe afectiv-comportamentale). Pornind de la această realitate, pentru a realiza o intervenție educativă recuperatorie și integrativă eficientă este necesară o cunoaștere sistematică și
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]